8,125 matches
-
noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era strada -/ De-amanți grădina era plină.// Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie -”15). Sau apar, precum în „Crize”, provocați de o spaimă: „Tristă, după un copac, pe cîmp/ Stă luna palidă, pustie -/ De vînt se clatină copacul -/ Și simt fiori de nebunie.// O umbra mormăind pășește.../ E om... atît, și e destul -/ Și acum ne-om gîtui tovarăși:/ El - om flămînd, eu - om sătul”16). Fiorul e uneori, ca mai sus, trăit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la „o noapte de orgie” „pe canapeaua din altar”. „Fanfară” se aseamănă, cel puțin sub un aspect, cu „Nervi de toamnă”: în ambele amanții ignoră rigorile naturii. Ceea ce diferă e situația autorului, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acest climat de nesiguranță și teroare. Odată incidentul evitat și cauza emoțiilor lămurită, strofa a treia a poemului repune în drepturi rațiunea și calmul: „Dar vezi... m-a ocolit acuma.../ El s-a temut mai mult, - săracul.../ Pe luna palidă, pustie,/De vînt se clatină copacul...” Cu toate acestea, eliberarea de spaimă nu e completă. Poetul a rămas (lucru care se vede în reflecțiile sale) cu impresia că întîlnirile precum cea de care tocmai a scăpat se pot repeta. Un vers
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gînduri cad pe mine/ Cînd mă gîndesc că am să mor.../ Așa cad corbi pe vîrful lor, -/ Cum negre gînduri cad pe mine”14). Plopii sînt amplificatorii propriilor îndoieli și suferințe: „Clavirile plîng în oraș/ Pe-o vreme de toamnă pustie.../ Și plopii plîng tot în oraș,/ Și-n totul e-o grea agonie.// Par casele triste castele.../ Amorul, aici, a murit/ Și poate că plîng la clavire/ Fecioare cu păr despletit...// Trec singur... și tare mi-e teamă.../ Și, unde
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului „Alean”, un alt băcăuan, Corneliu Budu (Badea Pletea), a scris despre „anii de copilărie”, „la podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p. 3 1. Ion Gorun, „în vremea culesului”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 168. 2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru romîni, o continuare, cu altă periodicitate, a celebrei reviste citate în versul al doilea. (Cf. „Epilog”, Opere, 1, Scrieri în versuri, ediția cit., p. 441) 5. Poezii, Selecție de Mihai Drăgan, Ed. Institutul European, 1995, p. 39. 6. Geniu pustiu, Antologie de Mihai Drăgan, Ed. Junimea, 1985, p. 58. 7. „Dormi în pace”, Scrieri alese, 1, Ediție îngrijită de Valeriu RÎpeanu, EPL, 1963, p. 11. 8. „Psalmi moderni, III, Iertare”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian Marino, EPL, 1966
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și: „Căci plumbu-n veci nu-i aur...” (Idem, „Icoană și privaz”, loc. cit., p. 274. Și: „-Eu, zise umbra încet, simt întunecîndu-se și pierind conștiința eternității mele; simt îngreuindu-se ca sub plumb cugetările mele...” (Idem, „Sărmanul Dionis”, în Geniu pustiu, ediție citată, p. 56). 4. Iată un fragment din poemul „Ce cer de plumb”, de Mihail Săulescu, expresie a unei stări de spirit care îi încerca pe mai mulți: „Ce cer de plumb și ce tăceri.../ Ascultă, gîndul meu, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mereu conștiința unei vechi greșeli, legată, se pare, de prima iubire. „Am rimat versuri viața întreagă [îi mărturisea poetul german unui prieten] ca să plîng o iubire de tinerețe”. Așa face și Bacovia. Următoarea frază a lui („E noapte, da, e pustiu, aș vrea să te uit, căci sufăr; n-aș fi blestemat în frigul nopților, dacă tu ai fi fost cu mine...”) îmi amintește atît de versurile din „la Nuit d’Octobre”, prin care Musset o admonesta pe George Sand, traduse
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Asociat cu umbra, cu întunericul sau curentul, frigul împovărează, posomorăște, nu te lasă să visezi, să ai reverii, iluzii. Acționează ca o barieră, obligă la retragerea în interiorul casnic și cel sufletesc: „E frig, iarnă.../ Vreau să gîndesc la anii mei pustii -/ Nu mai aștept pe nimeni,/ Nici o speranță./ Nimeni nu mai este liber.../ Vreau să gîndesc la anii mei pustii -/ închide oriunde,/ închide ușa, - e frig, iarnă”. Pătruns în conștiință, frigul ofilește totul în afară de ideea de nimicnicie, singura care nu numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Acționează ca o barieră, obligă la retragerea în interiorul casnic și cel sufletesc: „E frig, iarnă.../ Vreau să gîndesc la anii mei pustii -/ Nu mai aștept pe nimeni,/ Nici o speranță./ Nimeni nu mai este liber.../ Vreau să gîndesc la anii mei pustii -/ închide oriunde,/ închide ușa, - e frig, iarnă”. Pătruns în conștiință, frigul ofilește totul în afară de ideea de nimicnicie, singura care nu numai că rezistă, dar și crește într-un asemenea climat. Bacovia a exercitat o influență à retardement, dar persistentă. A
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît prin experiențe. Ca să simți ca Bacovia, trebuie să trăiești ca Bacovia. Formula „e ca-n Bacovia”, folosită și în discuțiile obișnuite, atestă că poetul a devenit o referință. „Plouă ca-n Bacovia”, „Ninge ca-n Bacovia”, „E trist și pustiu ca-n Bacovia” etc. Dar nu numai în natură găsim întîmplări care îl confirmă, ci și în societate: „Greve, sînge, nebunie” etc. Toate aceste constatări echivalează cu niște superlative critice, căci scriitorii care ne-au educat percepția și ne-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îndreptățit, următorul lucru: ,,Iernile lui Bruegel ne spun despre pictorul flamand mai mult decît autoportretul său presupus’’(p. 12). Nu la fel, oare, și ,,tablourile de iarnă’’ ale lui Bacovia? Ninsori „grozave”, amurguri „sumbre, de metal”, ceață, „hornuri ce fumează”, „pustiu”, „corbi”, „lupi”. în fiecare detaliu e o senzație, un gînd, o reacție. Unele poeme atestă nevoia de căldură și apropiere umană, altele exacerbează solitudinea, așază anotimpul printre semnele fatalității. Cert, iernile contribuie la definirea comportamentului poetului, „spun” despre vîrstele, angoasele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tristă, plină de umor”. Numai o fericire generalizată ni-l va putea șterge din memorie, deși nici atunci cu totul. Desigur, chiar și natura ar trebui să se schimbe: să nu mai fie ploi persistente, ierni terifiante, cu „ger aspru”, „pustii”, zile cu ceață, ceruri gri. Nimic să nu mai amintească de singurătate, melancolie, plictiseală. Eu nu întrevăd încă posibilitatea realizării acestora. în fine, ar trebui să apară mulțime de poeți care să ne dea un sentiment al valorii mai pregnant
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
puternic zid de apă rare, închizând în interior și ctitoria împărătesei Elena. Zona aleasă pentru construcție, unde se află și astăzi Mănăstirea Sfânta Ecaterina, numită până în secolul al VIII-lea Mănă stirea Rugului Aprins, este prin natura sa sălbatecă și pustie, deșertică, asemenea unui peisaj selenar și chiar ar părea un spațiu aparținând unei planete pustii dacă, din loc în loc, nu s- ar vedea câte un chiparos și pietrele n-ar fi tocite de pașii sihaștrilor și pelerinilor. Munții din jur
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
construcție, unde se află și astăzi Mănăstirea Sfânta Ecaterina, numită până în secolul al VIII-lea Mănă stirea Rugului Aprins, este prin natura sa sălbatecă și pustie, deșertică, asemenea unui peisaj selenar și chiar ar părea un spațiu aparținând unei planete pustii dacă, din loc în loc, nu s- ar vedea câte un chiparos și pietrele n-ar fi tocite de pașii sihaștrilor și pelerinilor. Munții din jur nu sunt prea înalți; abia depășesc 2000 metri, dar sunt de o rezonanță deosebită pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de interesul lor. VECHIMEA SATELOR ROMÂNEȘTI DUPĂ SINTAGMA „PE UNDE AU STĂPÂNIT DIN VEAC” Nu este o noutate să afirmăm că arealul românesc a fost locuit din străvechime, fără să se constate aici, unde suntem, un vid demografic, un spațiu pustiu, în care, cei favorizați de soartă, s-au putut manifesta politic. Până în zorii epocii moderne, nimănui nu i-a trecut prin minte că, dintre toți cei care locuiesc sud-estul european, numai noi, românii, neavând destule documente scrise, n-am avea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Pe albul statuilor se lasă un apus de soare relevând o stare crepusculară. Negrul suscită limita depresivă, ca În poezia cu acest titlu. Lumea orașului, a târgului de provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit. Termenul „plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a născut din atitudini opuse, mai Întâi moderat, apoi radical anticlasic, din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și simțea văpaia fierbinte a străzii lovindu-l peste gură, peste obraji...” Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, un modest
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
singuratății absolute; caută mereu comunicarea cu ceilalți, fiind preocupat de solidaritatea umană, de regăsirea sinelui În setea sa pentru libertatea de exprimare și de acțiune. Îmbătrânit, În sensul Înțelpciunii, Iona iese la lumină după ce spintecă ultimul pește, pe o plajă pustie, dar orizontul din fața lui il Înspăimântă, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt șir nesfârșit de burți de pește, deși crezuse ca e liber. Înțelege că vinovat este „drumul, el a greșit-o” și gândește o cale inversă pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În mijlocul mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial matern. Lumea este o perpetuă (re)naștere, motivul străvechi, opus ireversibilității. Ieșit la lumină, Îmbătrânit, din spintecătura ultimului pește, pe o plajă pustie, orizontul care i se arată Îl Înspăimântă iarăși, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt șir de burți de pește, ca niște geamuri puse unul lângă altul și Între ele se află el, Iona: „Sunt ca un Dumnezeu care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
De altfel, denumirea republicii Finlanda este una suedeză, versiunea finlandeză fiind Suomi, după cum am punctat deja. Ora de vârf este ora patru, când funcționarii își încheie activitatea, iar forfota care se creează dispare spre ora zece seara, când străzile devin pustii. În vizită în mediul rural, sunt aduse în discuție problemele cu care finlandezii s-au confruntat de-a lungul timpului, face o scurtă trecere în revistă a înființării cooperativelor și, nu în ultimul rând, împărtășește din experiența interesantă pe care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
întâmplă adesea ca autoarea să insereze în text reflecții asupra unor probleme sociale. Atât sublinerea faptului că cei neacceptați de majoritate, cei marginalizați datorită "ciudățeniei" și "temerii" lor sunt condamnați la a trăi într-o lume a somnului, o lume pustie, cât și postularea existenței acestei lumi paralele, la fel de adevărate ca cealaltă, sunt intervenții subtile ale lui Tove Jansson în conturarea unei teme mai profunde decât ar putea părea la o primă abordare. Muumin își pune chiar problema lumii în care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Kivi, Aleksis, Leagănul și Tristețe (din Kanervala, Țara mărăcinilor) și Cîntecul inimii (din Cei șapte frați), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 103-105. Koskenniemi, V. A., Pe câmpia pustie și Când voi deveni pământ nu-mi pasă de ce s-o întâmpla (din volumul Cântece noi), traducere de Marcel Romanescu, în "Flamura", an V, nr. 7-8, sep. 1927, p. 351. Kunnas, Kirsi, O barcă aluneca-n lumină, traducere de Aino
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]