7,320 matches
-
expresia unui anumit stil de viață, chiar și serviciile educaționale devenind un element al comodității și supunându-se mecanismelor consumului. Putem enumera și alte fenomene complexe cu care se confruntă societatea actuală, fenomene care, prin amploarea, gravitatea și acuitatea lor, reclamă eforturi conjugate, susținute, pentru a le ameliora impactul. Iată câteva dintre aceste fenomene, reunite generic în ceea ce numim problematica lumii contemporane, cu impact (in)direct asupra dezvoltării educației adulților (UNESCO, Midterm Review, Bangkok, 2003): - sărăcia rămâne atât o barieră a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disemina și distribui un stoc determinat de cunoștințe cât mai eficient posibil, nici nu este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se face mai degrabă pe baza cererii și nevoii individuale decât pe criteriul vârstei. Dar aceste nevoi sunt mai degrabă legate de profesie (majoritatea participării este datorată dinamicii rapide și uneori dramatice din lumea profesiilor - de exemplu, închiderea minelor -, ce reclamă învățare pentru dobândirea de noi competențe) și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la dezvoltarea de practici de genul rotirea locului de muncă, muncă în echipă, ucenicia la locul de muncă - pentru cei necalificați -, muncă bazată pe proiecte, care presupune echipe complexe ce transcend diferitele departamente ale unei instituțiietc. De altfel, dinamica social-economică reclamă flexibilitate și adaptări organizaționale continue, constatându-se tendința spre structuri organizaționale și manageriale efemere, cu echipe interdepartamentale flexibile, în funcție de diferitele proiecte; se pune accent pe munca în echipă și pe procedurile de asigurare a calității. În consecință, instituțiile educaționale gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul deceniului al treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
celui din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este că, și la această vârstă, un management inspirat al timpului reclamă oscilațiile generate de bioritm, dar și utilizarea unor strategii de memorare și învățare eficiente, precum și de eliminare a oboselii (acest obiectiv fiind fertilizat și de potențialul remarcabil de remontare naturală a tânărului). Conform lui Blumberg și Lowe (apud Munteanu, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bagatelizat nici clișeul mult răspândit conform căruia înaintarea în vârstă provoacă fatalmente impotența, ceea ce înseamnă că mecanismul autoprofeției care se îndeplinește funcționează și în acest caz. În concluzie, andropauza este, pentru adult, mai ales o provocare de natură psihosocială, ce reclamă din partea acestuia o adaptare flexibilă la realitățile uneori aspre ale vârstei, cu evitarea capcanelor tentante și a surogatelor posibile, pentru a investi într-un nou sens existențial. Referitor la activitatea sexuală, contrar unor prejudecăți desuete, ea poate constitui, pentruindividul matur
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice umbră de pesimism, vom adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la adulți sunt cele care trebuie să primeze. Aceasta reclamă noi metode de predare și învățare (de exemplu, predare și învățare bazate pe probleme și practică, mentoring etc.), dar și îndeplinirea unor „roluri” într-o manieră diferită: 1. model de expert pe conținut (dar nu prin transmiterea sistematică a informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales în ceea ce-l privește pe formator. Totul pleacă de la asumarea și aplicarea de către acesta a principiului de bază în sfera practicii educației adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult sporite ale evaluării aferente parcurgerii stagiului de formare, ca premise ale compatibilizării ei cu specificul, variabil, la rândul lui, al predării și învățării asumate de la o secvență la alta. Această bine-venită și deosebit de utilă caracteristică este posibilă, dar și reclamată de mult diminuata normativizare și prereglementare procedurală din educația adulților, în comparație cu educația de tip școlar, ceea ce dă o reală substanță inițiativei responsabile și chiar creativității inspirate ale formatorului, într-un parteneriat interacțional relativ echilibrat cu educabilii adulți din fața lui. Formatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
secvențe” comportamentale ce corespund abordării cerute într-o sarcină sau activitate. Abilitatea de a reuși, în a cărei structură se regăsesc elemente din toate cele trei arii, face referire la aplicarea unor serii de cunoștințe și deprinderi la situații specifice, reclamând gândire conceptuală și critică. În acest caz, accentul se pune pe definirea și rezolvarea de probleme, iar evaluarea unei astfel de abilități trebuie realizată în contextul practicii curente (Minton, 2000). Analiza nevoilor de învățare și formare este una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a celor învățate. Analiza trebuie să surprindă atât componenta formală (politici, norme), cât și pe cea informală (relațiile cu colegii, cu subalternii, cu managementul și calitatea vieții muncii), toate acestea cu impact asupra performanțelor în activitate. Nu toate nevoile identificate reclamă programe de instruire, unele dintre ele putând fi cauzate de aspecte ce țin de climatul din companie. Analiza la nivel ocupațional sau al postului furnizează informații despre natura sarcinilor cuprinse în post, în termeni de standarde de performanțe pentru cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de nevoile curente sau potențiale ale angajatului. Orice modificare survenită la nivelul postului - îmbogățirea sau lărgirea lui (job enrichment și job enlargement) - solicită din partea ocupantului noi cunoștințe și deprinderi. În aceste condiții, abilitarea angajatului pentru noile sarcini ce-i revin reclamă cuprinderea lui în programe de instruire corespunzătoare. 2. Planificarea și analiza critică a activității, realizată o dată sau de două ori pe an, este o metodă pe care organizația o poate folosi în managementul performanței, furnizând informații utile pentru: - planificarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest sens și cu personal de specialitate. Marele dezavantaj întâlnit în aceastăsituație este „decontextualizarea” învățării și dificultățile întâmpinate în transferul lalocul de muncă al cunoștințelor asimilate. În acest caz, se pot folosi metode cum ar fi: 1. Prelegerile, metodă ce reclamă o participare și o implicare mai puțin active din partea cursanților, constau în prezentarea unui anumit conținut teoretic sistematizat unui număr mai mic sau mai mare de participanți. Pentru creșterea gradului de activitate, este recomandată utilizarea mijloacelor audiovizuale și accentuarea aplicabilității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expresia unui anumit stil de viață, chiar și serviciile educaționale devenind un element al comodității și supunându-se mecanismelor consumului. Putem enumera și alte fenomene complexe cu care se confruntă societatea actuală, fenomene care, prin amploarea, gravitatea și acuitatea lor, reclamă eforturi conjugate, susținute, pentru a le ameliora impactul. Iată câteva dintre aceste fenomene, reunite generic în ceea ce numim problematica lumii contemporane, cu impact (in)direct asupra dezvoltării educației adulților (UNESCO, Midterm Review, Bangkok, 2003): - sărăcia rămâne atât o barieră a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disemina și distribui un stoc determinat de cunoștințe cât mai eficient posibil, nici nu este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se face mai degrabă pe baza cererii și nevoii individuale decât pe criteriul vârstei. Dar aceste nevoi sunt mai degrabă legate de profesie (majoritatea participării este datorată dinamicii rapide și uneori dramatice din lumea profesiilor - de exemplu, închiderea minelor -, ce reclamă învățare pentru dobândirea de noi competențe) și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la dezvoltarea de practici de genul rotirea locului de muncă, muncă în echipă, ucenicia la locul de muncă - pentru cei necalificați -, muncă bazată pe proiecte, care presupune echipe complexe ce transcend diferitele departamente ale unei instituțiietc. De altfel, dinamica social-economică reclamă flexibilitate și adaptări organizaționale continue, constatându-se tendința spre structuri organizaționale și manageriale efemere, cu echipe interdepartamentale flexibile, în funcție de diferitele proiecte; se pune accent pe munca în echipă și pe procedurile de asigurare a calității. În consecință, instituțiile educaționale gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul deceniului al treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
celui din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este că, și la această vârstă, un management inspirat al timpului reclamă oscilațiile generate de bioritm, dar și utilizarea unor strategii de memorare și învățare eficiente, precum și de eliminare a oboselii (acest obiectiv fiind fertilizat și de potențialul remarcabil de remontare naturală a tânărului). Conform lui Blumberg și Lowe (apud Munteanu, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bagatelizat nici clișeul mult răspândit conform căruia înaintarea în vârstă provoacă fatalmente impotența, ceea ce înseamnă că mecanismul autoprofeției care se îndeplinește funcționează și în acest caz. În concluzie, andropauza este, pentru adult, mai ales o provocare de natură psihosocială, ce reclamă din partea acestuia o adaptare flexibilă la realitățile uneori aspre ale vârstei, cu evitarea capcanelor tentante și a surogatelor posibile, pentru a investi într-un nou sens existențial. Referitor la activitatea sexuală, contrar unor prejudecăți desuete, ea poate constitui, pentruindividul matur
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice umbră de pesimism, vom adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]