7,217 matches
-
cu un nume à coucher dehors, cum zic francezii, imposibil și ridicol în Vest, dar încredințat cu acel firesc al relațiilor cu natura și cu limba pe care majoritatea africanilor au reușit să-l păstreze, Scholastique Mukasonga, o rwandeză tutsi refugiată în Franța de circa treizeci de ani, a reușit, spre surpriza tuturor, înce pînd cu ea însăși, să obțină al doilea mare premiu literar rîvnit în Hexagon, Renaudot 2012, pentru romanul Notre-Dame du Nil. După propriile spuse, jurații Renaudot se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Romanul încheie o trilogie inițiată în 2006 (Inyenzi ou les cafards, urmat de La femme aux pieds nus, 2008), în colecția "Continents noirs" a faimoasei edituri. Scholastique Mukasonga s-a născut în 1956 și a început să scrie după ce s-a refugiat în Normandia, în 1992, memoria însîngerată declanșîndu-se odată cu teribilul război fratricid prin care a trecut țara ei natală doi ani mai tîrziu. Forța caustică a scriiturii intră în acțiune pe fondul dureros al veștilor ce-i parvin despre familia rămasă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să studieze la Budapesta și chiar după instalarea lor în Elveția, tot el și-a continuat studiile, nu ea... Prin urmare, după revoluția din 1956, cuplul reușește să fugă de represiunea sovietică și, împreună cu bebelușul lor de patru luni, se refugiază în Elveția, unde ea lucrează cum altfel? într-o fabrică de ceasuri din regiunea Neuchâtel. În ciuda muncii grele și monotone, zgomotul ritmic al mașinăriilor îi trezește creativitatea poetică, astfel încît în pauze și seara, acasă, începe să scrie versuri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
două atitudini, două acte bine delimitate ține de impostură: "Un minimum de înțelepciune ne-ar obliga să susținem toate tezele în același timp, într-un eclectism al zîmbetului și al distrugerii." (SA) Incapabil să-și trăiască contradicțiile în cotidian, se refugiază în cuvînt. Cuvîntul este, pentru Cioran, locul unde iluzia accesi bilității și a dialogului cu celălalt atinge punctul maxim, pînă la marginea nerostirii. Căci laconismul aforismelor sau al notațiilor fragmentare îl rătăcește pe cititor mai mult decît pesimismul exprimat. Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
propensiune pare înnăscută, aproape fiziologică : Nu am resimțit vreodată un imbold într-un sens anume fără a încerca imboldul contrar aproape în același timp. Într-atît e de mare la mine grija... de obiectivitate" (p.743), ricanează el. Și atunci, se refugiază în cuvînt. Cuvîntul este, pentru Cioran, locul în care iluzia accesibilității și a dialogului cu celălalt atinge gradul cel mai înalt, pînă la marginea ne-spusului. Căci laconismul aforismelor sau al notațiilor fragmentare îl rătăcește pe cititor încă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unul din ctitorii instituției și un pasionat al artei scenice. La 19 aprilie 1818 celebrează inaugurarea primei tipografii bucureștene în versuri pline de entuziasm, izvorâte din patosul cărturarului care visează la emanciparea prin cultură a neamului său. În 1821 se refugiază cu alți boieri la Brașov. Atitudinea favorabilă mișcării lui Tudor Vladimirescu este evidentă în versurile Bunavestire, Cântec românesc, Glasul poporului subt despotism, Sfătuire și rugăciune, scrise atunci și puse sub titlul Sfătuiri patriotice. V. este cel care a păstrat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
mea nu era prea exagerată. El dă o puternică senzație de labirint vegetal. Străzile din Botoșani sunt largi și pustii și deși am fost dus prin oraș nu mi-a rămas în minte decât ideea unui infinit..." În timpul războiului se refugiază în Moldova, pierzând contactul cu școala. După propria mărturisire (Rememorări, în Națiunea, 25 dec. 1947) ideea de literatură i-a apărut în mod spontan. 1919 După război, în toamna anului 1919, se înscrie la Facultatea de litere din București. E
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ecou sintetic din N. Gane, M. Sadoveanu, Brătescu-Voinești și I. Bassarabescu, proza lui Emil Gîrleanu (1878-1914) urmărește reducția vieții sufletești în "viața boierilor moldoveni". "Boierii" sunt niște bătrâni, fie încă bogați, fie mai ales scăpătați, oricum depășiți de vreme și refugiați în patriarhalitate, nedeosebindu-se întru nimic de ființele cele mai rudimentare, cu excepția conștiinței că sunt boieri și a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora, fauna, starea sanitară a acestei lumi e descrisă cu multă fantezie și ingeniozitate plastică, la care se adaugă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
liniștit și cuviincios și trebuie să ne eliberăm de toate greutățile sufletului. De fapt, totul și toți ne dau lecții de viață. Totul trebuie învățat din afară și pe dinafară, iar singurul lucru care mi-l îngădui e să mă refugiez în ceva care să-mi umple sufletul de înțelepciune și să-l hrănească cu bunătate și iubire. Școala ar trebui să fie un mijloc de descoperire a sinelui și să însemne mai mult decât predare - învățare, să scoată în evidență
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
1224 până în 1225. Autorul consemnează prezența ordinelor mendicante în teritoriu în anul 1224. Frații minori au ajuns la Magdeburg în 1223 (cf. Giordano, 36). Chiar dacă pomenește de „nova conversatio”, nu menționează în ce constă această nouă formă de viață religioasă, refugiindu-se imediat în a deplânge decăderea ordinelor vechi. Cu toate acestea, noutatea lor este sesizată, chiar dacă nu este prețuită,fiind influențat de mentalitatea comună privitoare la superioritatea ordinelor vechi. Fragment din Chronicon Montis Sereni, MGH, Scriptores, XXIII, 220-221; în TM
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
El a fost umil, Domnul l-a înălțat. El însuși a întemeiat Ordinul acestor frați minori, care lasă pământuri și onoruri. E) Cronica ritmică austriacă Opera, în versuri latine rimate, a fost scrisă în jurul anului 1270 de un autor necunoscut refugiat în Austria din Ungaria. A se observa accentuările de tip popular, ale trăsăturilor exterioare caracteristice fraților. Fragment din ANONYMI Chronicon Rhytmicum Austriacum, în MGH, Scriptores, XXV, 357-358; cf. Monumenta Germanie Historicae, Scriptores, II, 723, pentru anul 1207, care prezintă mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru promovarea studiilor, încât a achiziționat de la Paris o Biblie comentată în întregime și a trimis-o în Irlanda. În afară de aceasta, era atât de atent în a-i încuraja pe frați, încât mulți frați triști din alte provincii s-au refugiat la el și se pare că au făcut mari progrese sub conducerea sa. După ce a exercitat slujirea de ministru timp de circa douăzeci de ani, a fost eliberat din această slujire în capitulul de la Metz, așa cum s-a întâmplat și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de acest lucru: de altfel, Augustus, adesea s-a arătat indulgent cu dușmanii săi (hostes)! Ce să facă bietul poet dacă și apropiații îl abandonează? Nu mai există ancoră care să-i țină în loc nava. Se gândește atunci să se refugieze personal la altarul sacru al împăratului (poate un fel de amenințare cu scop de șantaj), căruia îi aduce elogii pentru moderație și clemență. Ar merge bucuros de la Tomis în oricare alt loc din lume, până și în Styx; mai mult
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Maximus și Ovidiu, cfr. câteva trimiteri infra, p. 204-5. 133 G. BOISSIER, op. cit., p. 112. 134 De exemplu, istoricul grec Timagene a fost acuzat, prin anii 23-22 î.H., din cauza spiritului antiroman din operele sale și a trebuit să se refugieze la Asinius Pollio, care-și arăta independența republicană. Cf. alte persecuții împotriva autorilor de libelli infamanti, cauza sinuciderii lui Labienus și a exilului, terminat tragic, al lui Cassius Severus, în S. D'ELIA, op. cit., p. 145, cu bibliografia relativă. 135
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
potrivește Întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba nu trage cum trebuie, dacă ora nu este potrivită... Într-o dimineață se trezește aproape asfixiat de fumul ieșit din soba rău aprinsă și se refugiază numaidecît În cabinetul de lucru. Ar putea să scrie, dar nu este ora indicată de program, e prea devreme, mai trebuie să aștepte pînă ce inspirația află condițiunile prielnice. Să urmărim acest paragraf dintr-o scrisoare adresată lui Ghica: „Cunoști
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
răgușeala care vin să se adauge plăcerilor iernii? Ei bine, eu m-am ghiftuit de ele azi-dimineață. Pe la ora cinci, fata din casă a venit să aprindă focul; după o jumătate de oră săream din pat aproape asfixiat și mă refugiam În camera mea de lucru, făcînd triste reflecții asupra șuncii expuse la fum. Acest chin le face mai fragede, mai bune de mîncat, atît este de adevărat că suferința purifică și te face mai bun. Poate din această pricină criminalii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
umple de lucruri, peisajul se individualizează. Poetul nu se implică prea mult În aceste tablouri grandioase, rolul lui este mai degrabă acela al lui Statu-Palmă din poemul citat: după ce provoacă forțele oarbe ale lui Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, legendarul pitic se refugiază Într-un arbore și, privind de acolo spectacolul, chicotește de satisfacție. Scena se mai rotește o dată și În locul peisajului ciclopic dinainte apare din nou imaginea unei perechi de tineri care zboară „pept la pept, gură În gură, ochi În ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima toate acestea, el are la Îndemînă (Își creează) cîteva mijloace de expresie, suficiente, totuși, pentru a exprima o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
autenticitatea simțirii". După cum observăm, ca și în Viață dublă, există o corespondență evidentă între structura psihică a personajului și forma "statică" a romanului lovinescian "cristal cu lumina egală, unic și monoton". Refuzând viața în manifestările ei dinamice, sociale, Bizu se refugiază "cu moartea în suflet" în lumea visului și a imaginației, găsindu-și pacea în contemplație și într-o "renunțare fără amărăciuni, întrucât nu conținea o jertfă vitală". Lipsit de ambiție și de energie, personajul lovinescian e o ființă insulară, însingurată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
AVRAMESCU, Tiberiu (16.III.1933, Timișoara), istoric literar și editor. Familia sa, originară din Basarabia (Miclăușeni-Lăpușna), a cunoscut vitregia vremurilor, după o perioadă petrecută la Chișinău fiind nevoită, în 1940, să se refugieze în țară și să se stabilească în București. Aici, A. a urmat Liceul „Cantemir Vodă” (1944-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1955). Repartizat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, începe o îndelungată și rodnică activitate editorială, desfășurată apoi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
multe sensuri, unele foarte personale, dar pe care mi le asum până la capăt, atribuindu-le în același timp și o valoare generală, obiectivă. Aflându-mă, considerându-mă, spiritual cel puțin, în Europa, n-am simțit nevoia să fug, să mă refugiez, să mă expatriez, deși acest gând m-a obsedat adesea. Nici alții n-au făcut-o. Dar i am înțeles pe deplin pe toți cei care au plecat. Nu i-am condamnat niciodată. Mai mult: în nu puține cazuri i-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin agresivitate și din grotescul hilariant. petre Dumitru (sic) nu întârzie să se refugieze în Occident unde publică Incognito, roman cu cheie, revelator al moravurilor și practicilor oculte ale societății comuniste pe care tocmai le-a părăsit. Anii '60-'65 sunt favorabili literelor românești pe care o nouă generație le cultivă: Nikita (sic) Stănescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania hitleristă, dar, se pare, și... Uniunea Sovietică. Un argument ar fi, între altele, că șeful mișcării muncitorești s-ar fi refugiat la Moscova, după eșecul acțiunii sale, ceea ce însă pare dubios (p. 85). știrea, într adevăr, nu se confirmă. Dimitrie Groza, căci despre el este vorba, s-a refugiat după 1940 în Germania. L-am întâlnit în fabrică (strungar) la Aiud
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]