7,127 matches
-
Pentru că, nefiind implicat direct, Bizu nu crede în romanțe și drame sentimentale. Când însă un anume Ciurescu, agentul ce salvase pe Mili, îl identifică după fotografia pe care femeia o purta în poșetă, Bizu începe să înțeleagă și să-și regrete orbirea. Implicat de data aceasta direct în nefericitul eveniment, chiar dacă fără știrea lui, scenariul melodramatic al sinuciderii nu i se mai pare absurd, și îl încearcă un puternic sentiment de culpabilitate. La fel ca în alte situații asemănătoare, agronomul simte
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teorie" sensibil diferită de cea a predecesorului invocat ca model, tot așa cum melodrama (categorie "romantică" prin excelență) suferă modificări substanțiale atunci când circumscrie orizontul estetic al unei concepții de tip modernist. Într-un articol din presa vremii pe care-l va regreta, mai apoi (aflăm din "agende"), Lovinescu își expune succint "concepția" ce stă la originea romanelor sale, rezumând-o astfel: " Concepția mea asupra lui Eminescu este diametral contrară (față de cea călinesciană, n.n.), întrucât tragedia vieții poetului e pusă în propriul său
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mărturisirile” lui C. Rădulescu-Motru, JL, 1991, 7-8; Z. Ornea, Iorga, Nae Ionescu, Eliade, RL, 1993, 34; Teodor Vârgolici, Coordonate ale personalității lui N. Iorga, ALA, 1995, 260; Constantin Novac, Valeriu Râpeanu - 70: „Mă mândresc cu ce am publicat și nu regret ce am respins”, TMS, 2001, 9; Andrei Pippidi, Sfaturi pe întuneric, ALA, 2001, 573; Teodor Vârgolici, N. Iorga - sfătuitor al neamului românesc, ALA, 2001, 593; Dicț. scriit. rom., IV, 47-49; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Portrete, București, 2002, 137-150. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
referință în domeniu pentru acea perioadă ca și în prezent. Și-a adus o meritată contribuție la ridicarea nivelului intelectual și cultural a multor generații de elevi care îi poartă un respect, o frumoasă și vie amintire. Comunitatea locală a regretat profund trecerea prematură în eternitate. Prof. gr. I Vasile Hârțan, specialitatea fizică Herghelegiu N. Gheorghe N: 23. 01. 1926, Cișmichioi, Republica Moldova D: Starea civilă: căsătorit, 2 copii Studii: Facultatea de Matematică Fizică din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași Gradul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
mărginit să prezint un șir de fapte care apar rupte de visurile copilului, nu-l fac să tindă curajos spre visuri și, mai ales, nu-l educă suficient În spirit socialist (Ă). Îmi Însușesc pe deplin critica adusă de Flacăra. Regret numai că ajutorul criticii nu mi-a sosit mai demult. Puteam face mai repede ceea ce m-am hotărât să fac acum: să refac și să Întregesc această plachetă, În spiritul observațiilor critice ce mi s-au adus. (Ă)”. Despre ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în două, îi dădu o bucată săracului și se îmbrăcă cu ceea ce îi rămăsese. În timpul acesta unii din cei de față se puseră pe rîs, pentru că găseau că arăta caraghios cu haina astfel sfîșiată. Dar mulți, care gîndeau mai sănătos, regretară foarte profund de a nu fi făcut la fel, mai ales că, fiind mai bogați decît el, l-ar fi putut îmbrăca pe sărac fără să ajungă ei înșiși în stare de goliciune." Sulpicius Severus, Vie de Saint Martin, 3
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie al acelui an, puțin regretat de tot regatul său, din cauza sumelor exorbitante și a impozitelor atît de mari pe care le-a ridicat de la toți supușii săi. Se spune că a murit cu o datorie de 1 miliard 700 milioane de livre. Datoriile sale erau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Erskine și-a ilustrat teza făcînd aluzie la un caz recent, în care un gentleman, după ce încercase în zadar să pună frîu pornirilor vicioase ale soției sale, o abandonase în cele din urmă pe valurile vieții; dar, peste cîțiva ani, regretînd acest pas, avea să înceapă o acțiune judiciară pentru a-și recupera nevasta. Avocatul a spus apoi ca, deși gentlemanul în chestiune o harponase inițial pe nevastă-sa și o ținuse astfel legată un timp, pînă la urmă o abandonase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înstrăinării în limbă și literatură era mai mare decât pe vremea dlui Maiorescu. Mai întîi, C. Negruzzi nu e un "ruginit", e un om nou, civilizat, un om de cultură europeană. Pe vremea sa, un reacționar era un om care regretă ișlicul. Junimismul, pe atunci, încă nu era reacționarism, era moderantism. Vom vedea mai jos că C. Negruzzi se declară "moderat". Mai târziu, după introducerea constituției liberale, moderantismul acesta va fi reacționarism: acum constituția liberală nu mai e de câștigat, e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu-l împiedică să declare (Scrisori, p. 29, anul 1868) că românii sunt vinovați de lipsa de recunoștință către Napoleon III, căruia îi "datoresc tot ce au", adică formele noi de viață (care, așadar, sunt bune!), nu-l împiedică să regrete (Scrisori, p. 189, anul 1886) că Russo, Cuciureanu n-au trăit să vadă transformările țării și să se bucure (de "pieirea datinilor!") - transformări făcute prin imitarea Franței; ceea ce nu-l împiedică aiurea (Scrisori, p. 251, anul 1890) să vorbească iarăși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și prin înseși activitatea și viața lui B.: nonconformist inepuizabil, sergent în toate războaiele, mereu cu câte o provocare proaspătă în raniță. Una fiind și colaborarea, după 6 septembrie 1940, în presa legionară, „accident” regretat ulterior, însă nu suficient de convingător. Temperamentul său coleric, „reactiv”, orgolios și susceptibil, e bine fixat în polemica antologică - nu numai de idei, ci și de afecte - cu Arghezi. La capătul răsunătorului schimb de focuri publicistice și epistolare, turbulentul poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
lor concetățean. La rândul său, el le-a învățat limba, le-a preluat credința în nemurire și a primit decorația și scutirea de biruri pe care aceștia i-au acordat-o, „distincțiuni care muiară inima poetului și îl făcură să regrete calomniile spuse pe seama concitadinilor săi”. Chiar dacă lipsa de profunzime, lipsa de măsură și unele frivolități ale societății în care a trăit au împiedicat ca opera lui Ovidiu să devină o creație generală, totuși ea a rămas un element obligatoriu al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al Doilea Război Mondial și pentru "anvergura politică" la care ajunsese figura liderului iugoslav în lumea comunistă datorită perseverenței și fermității cu care combătuse invadatorul nazist și eliberase Iugoslavia prin forțe proprii (Cioroianu: 2005a, 196). Știm cu certitudine că a regretat, după moartea lui Stalin, survenită în martie 1953, virulența cu care a admonestat poziția de-a dreptul curajoasă pe care s-a plasat Tito în disputa cu Stalin, fiindu-i probabil imposibil să nu aprecieze demnitatea și onestitatea cu care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mentalitate urbană închegată, după cum se poate afirma că nici mentalitatea rurală nu l-a caracterizat complet. Gândind ca un "lumpen- proletar" (Gilberg: 1990, 67), o combinație eșuată între o ruralitate nedepășită și un urbanism neasumat, Ceaușescu a putut iniția fără regrete procesul de redefinire arhitecturală a orașelor și de "sistematizare" a satelor pentru a le putea subsuma viziunii sale înguste asupra modernității. Să nu uităm nici că Ceaușescu, la fel ca Mao și Hrușciov, făcea parte dintr-o generație de revoluționari
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oferindu-le foarte puțin în schimb sau, oricum, mult mai puțin decât "iubirea de patrie" era capabilă să le ofere și, în al doilea caz, datorită instrumentării lor de către capitalismul global, care îi va exploata la maximum, făcându-i să regrete decizia de a își părăsi țara. În orice caz, aprecia conducerea PCR, era expropriată astfel forță de muncă ale cărei costuri în vederea calificării fuseseră suportate exclusiv de către statul român. Astfel, "scopul și mijloacele propagandei burgheze actuale" pe teme umanitare erau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cauză se impune tact și măsură în felul cum intervenim. Dar în nici un caz nu trebuie uitat că, înșelând încrederea ce li se arată, profitând de creditul moral acordat, unii se specializează în comiterea de "greșeli" repetate, pe care "le regretă" de fiecare dată, pentru a le relua de îndată ce se consideră scăpați de sub control. Nici un abuz, nici o nedreptate, nici o încălcare a normelor sociale nu pot lăsa indiferent pe un membru de partid; el trebuie să combată cu hotărâre mentalitatea de toleranță
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
El este deci considerat postul cel mai bine informat despre situația din lumea comunistă în general și cea din România în particular. Audiența sa depășește cu mult pe cea a celorlalte posturi apusene, chiar Vocea Americei și Londra. Dacă se regretă lipsa sa de agresivitate de odinioară, se apreciază în schimb obiectivitatea sa actuală și fiecare înțelege că acest post urmează politica oficială a Statelor Unite care în prezent tinde spre o cooperare cu URSS-ul și o destindere cât mai completă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Dragă Gheorghe, Am primit scrisorile dumneavoastră din 28 martie 2006 (Adonis no 7.457) și 18 aprilie 2006 (Adonis no 7.832) prezentând ideea de a pregăti un ghid pentru implementarea Directivei responsabilității, ținând cont și de Directiva-cadru a apei. Regretăm faptul că nu am răspuns la aceste scrisori datorită volumului mare de muncă din ultimele luni. Acum, vă transmitem prima reacție a noastră înainte de a supune unor discuții viitoare această idee. Salutăm încheierea Acordului ungaro-român privind gospodărirea apelor transfrontieră și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
lucrărilor ei, îmi dau seama și mai mult de pericolul pe care l-a reprezentat pentru partid activitatea fracționistă antipartinică desfășurată în decursul timpului de elementele înlăturate din conducere. Îmi dau seama și mai mult de gravitatea greșelilor mele și regret mult aceasta. Susțin întru totul cele ce am arătat în declarația pe care am înaintat-o Biroului Politic, în aprilie 1961. În timpul plenarei s-au ridicat o serie de fapte noi, extrem de grave, între care se numără urmărirea și supravegherea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
persoane au fost puse în dezbaterea colectivelor de muncă, faptele lor fiind dezavuate de cei care au luat cuvântul, iar în unele cazuri, oamenii muncii și-au manifestat indignarea față de asemenea acțiuni; -98 persoane au fost avertizate, marea lor majoritate regretând faptele comise. Unii cetățeni de naționalitate germană, în procesul avertizării, au susținut că au săvârșit faptele respective, în intenția de a obține aprobarea plecării definitive din țară; -13 persoane au fost încadrate în activități utile conform Legii nr. 25/1976
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se considera tot german. Nu toat? lumea era at�ț de optimist?. Vechiul prieten al lui Iorga, profesorul Tiktin, i? a scris disperat, descriindu?? i suferin? ele ? i rug�ndu? l s?? i vin? �n ajutor. Avea peste 80 de ani ? i regretă c? tr? ise at�ț de mult. Iorga a reac? ionat prompt, �ncerc�nd s?? l mobilizeze pe regele Carol ? i s? g?seasc? pentru Tiktin un post la institutul lui din Fran? a107. Dup? venirea lui Hitler la putere, regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi interesant s? urm? rîm evolu? ia pozi? iei lui Iorga na? ionalistul ? i anticolonialistul, care adoptase la �nceput o atitudine politicoas? , dar lipsit? de echivoc �mpotriva ambi? iilor italienilor. A?a cum explică el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regretă fiecare pic? tur? de s�nge v? rsat? zadarnic �n Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. Dup? invazia italian? , atunci c�nd Ungaria s? a aliniat pozi? iei Italiei, Iorga a f? cut o �ntoarcere brusc? de 180
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spectacolele de mărturie autobiografică a lui Alexa căpătau sensul unei posturi de rezistență politică, teatrul de artă, el îl asimila unei posturi de rezistență estetică. Teatrul ne confruntă cu experiența ireversibilului și de aceea încă și azi, la ora bilanțurilor, regret întârzierea datorată nu neglijenței ci obligației de a aștepta o semnătură de la Mihnea Gheorghiu care, guraliv, m-a reținut îndelung încât am ajuns cu întârziere la teatrul Nottara pentru Echipa de zgomote. Nu mi s-a permis să intru, am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eu n-am reușit să preiau ce voiați să-mi transmiteți și poate că așa și era. Asta s-a întâmplat mai târziu. Dar telefonul acela n-am să-l uit. A fost un moment în timp. Frumos. Am și regrete: Aș fi vrut să vă cunosc tânăr, pentru că știu că erați un bărbat (și mai) frumos. Așa cum spunea mereu Emilian Oprea (în timp ce lucram împreună la Peștii banană): "Domnul Alexa e un bărbat frumos! " Cred că a meritat să ne întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
minunat pe care toți cei implicați și publicul, l-am iubit foarte mult. Peste aproape 10 ani Teatrul Național din Cluj l-a invitat pe Alexa Visarion să realizeze un alt spectacol cu Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Am regretat foarte mult că nu am putut fi din nou alături de Maestru. Dar peste un timp, fiind la Cluj, am vizionat spectacolul care era complet diferit de cel de la București, am recunoscut stilul inconfundabil pe care Alexa Visarion îl are. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]