7,470 matches
-
află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate. În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
este nou este tocmai interesul asupra felului în care ideologia depinde de forma relațiilor interumane . Oricum, concepția finală asupra ideologiei ar fi aceea din “Prefața” ediției din 1859 a Criticii economiei politice , în care scrie că toate ideile practice, inclusiv socialismul, sunt ideologii. Ceea ce se poate observa este că Marx nu face o distincție clară între determinarea socială a ideilor și ideologie prin simplul fapt că nu indică în mod explicit care anume tip de determinare socială conduce la gândirea ideologică
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
Național, a cărei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui Ceaușescu, prin fațade cu arcade. Epoca lui Nicolae Ceaușescu a adus cu sine schimbări grave în structura urbanistică a capitalei. Construirea unui nou palat prezidențial și a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a făcut cu prețul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova și Antim. Foarte contestată în noul ansamblu este Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului României. Lucrările la acest edificiu megaloman, care se întinde pe o
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
de reînnoire („trezire creștinească”) spiritul reînnoirii începe să miște și confesiunile tradiționale: mișcarea biblică, reînnoirea liturgică, atenția față de problemele sociale etc. În secolul al XIX-lea creștinismul a trebuit să se confrunte și cu nenumărate doctrine politice, precum "liberalismul" și "socialismul" (care se afirmau din ce în ce mai intens), însoțite în diferite forme de cultura pozitivismului, laicismului și chiar ateismului. În această epocă, creștinismul s-a răspândit mult în țările extra-europene, mai ales în Africa și Asia, dar nici aici n-a scăpat de
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
ale alianțelor de clasă și a democrației burgheze, dar și pe motive mult mai prozaice, precum cel al controlului asupra fondurilor partidului. Amândouă facțunile credeau că Rusia nu este dezvoltată atât de mult încât să fi atins punctul de la care socialismul ar fi fost posibil. De aceea, amândouă facțiunile credeau că revoluția prin care aveau să răstoarne regimul țarist avea să fie una burghezo-democratică. Bolșevicii considerau că proletariatul în alianță cu țărănimea trebuiau să conducă revoluția, având ca țel instaurarea dictaturii
Menșevic () [Corola-website/Science/298416_a_299745]
-
a reîntors la muncă în fabrica tatălui său din Manchester, înainte de a se muta în Londra, în 1870. După moartea lui Marx din 1883, Engels și-a dedicat restul vieții traducerii și editării scrierilor lui Marx. Totodată, a fundamentat teoria socialismului științific, sub denumirea de materialism dialectic, prin cea mai relevantă dintre scrierile sale, "Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", 1880, o broșură rezumativă a lucrării sale de mai mari dimensiuni "Domnul Eugen Duhring revoluționează știința", cunoscută și ca "Anti-Duhring" -1878
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
Londra, în 1870. După moartea lui Marx din 1883, Engels și-a dedicat restul vieții traducerii și editării scrierilor lui Marx. Totodată, a fundamentat teoria socialismului științific, sub denumirea de materialism dialectic, prin cea mai relevantă dintre scrierile sale, "Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", 1880, o broșură rezumativă a lucrării sale de mai mari dimensiuni "Domnul Eugen Duhring revoluționează știința", cunoscută și ca "Anti-Duhring" -1878. a murit în 1895, la Londra.
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
facă față presiunilor țărilor capitaliste ostile dacă nu vor izbucni repede revoluții socialiste și în alte țări. Această teorie a fost avansată în opoziție cu poziția facțiunii staliniste din partidul comunist care susținea că poate fi construit în Uniunea Sovietică „socialismul într-o singură țară”. În spectrul politic al marxismului, troțkismul este considerat a fi la stânga. Exprimat în limbaj peiorativ, troțkiștii sunt descriși drept „deviaționiști de stânga”. Unii marxiști care se opun troțkismului îl privesc ca fiind în serviciul dreptei deoarece
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
troțkismul este considerat a fi la stânga. Exprimat în limbaj peiorativ, troțkiștii sunt descriși drept „deviaționiști de stânga”. Unii marxiști care se opun troțkismului îl privesc ca fiind în serviciul dreptei deoarece, în viziunea lor, nu acesta este drumul adevărat către socialism. Troțki a dezvoltat mai târziu teoria că statul muncitoresc din Rusia a devenit un „stat muncitoresc birocratic degenerat”. (Guvernele comuniste similare din Europa Răsăriteană, care au apărut după al Doilea Război Mondial fără o revoluție, au fost denumite de către unii
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels. Marx s-a inspirat din filozofia lui Georg Hegel, din economia politică a lui Adam Smith, din teoria economică Ricardiană și din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critică a societății care se dorea atât științifică cât și revoluționară. Această critică a atins cea mai sistematică expresie (deși neterminată) în lucrarea lui de căpătâi "Das Kapital", "Capitalul
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației - (care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) - și comuniști - (care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism se putea
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației - (care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) - și comuniști - (care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism se putea produce atât prin mijloace violente (confruntare violentă între proletariat și burghezie), cât și prin
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) - și comuniști - (care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism se putea produce atât prin mijloace violente (confruntare violentă între proletariat și burghezie), cât și prin mijloace pașnice (compromis cu partidele burgheze și câștigarea puterii prin mijloace electorale), din acest punct de vedere opinia social-democraților (revoluție atinsă prin compromis cu
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
marxistă, atâta vreme cât atât Kim Il Sung și Kim Jong Il au respins ideile marxiste convenționale în favoarea variantei „comunismului coreean” , ciuce. De asemena, despre Libia se afirmă uneori că ar fi comunistă, dar Muammar Gaddafi a căutat să conducă țara către socialismul islamic. Deasemena Venezuela merge pe calea marxismului inca din anii 2000 cand au inceput nationalizarile companiilor detinute de firme straine, pana acum fiind nationalizate succesiv petrolul, bancile si anumite intreprinderi, fapte ale guvernelor Chavez si Morales care arata determinarea de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
revoluționar sub forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistă, elaborată de Lenin. Deși cu veleități științifice, din momentul în care a fost transpus în realitate sub forma societăților socialiste din Uniunea Sovietică și țările din răsăritul Europei (așa zisul „Socialism real”), marxismul s-a dovedit a fi el însuși o utopie falimentară, care a avut urmări catastrofale pentru economia statelor respective și în conștiința oamenilor. Cât timp însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
oamenilor. Cât timp însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește modul de funcționare al acelei societății viitoare fără clase, fără proprietate privată, fără schimb comercial și fără stat, rămâne problematică imputarea eșecului economiilor tipice socialismului real, de coloratură leninistă, lui Marx sau lui Engels. Mai mult, dacă considerăm ceea ce reprezenta pentru Marx baza unui program concret de trecere la comunism (programul Ligii Comuniștilor, scris ca și constituția democratică a mișcării de către Marx și Engels în
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
mijloacelor de producție; precum și ideologiile politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le implementeze. Proprietate socială se poate referi la publică, colectivă, sau proprietate cooperativă sau la altă combinație formată de acestea. Deși există mai multe forme de socialism și nu există nici o definiție unică care să le cuprindă pe toate acestea, dreptul de proprietate socială este elementul comun împărtășit de diversele sale forme. Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republică socialistă/stat socialist își propune să instaureze
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
altă combinație formată de acestea. Deși există mai multe forme de socialism și nu există nici o definiție unică care să le cuprindă pe toate acestea, dreptul de proprietate socială este elementul comun împărtășit de diversele sale forme. Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republică socialistă/stat socialist își propune să instaureze comunismul. Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apară noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixtă
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
există nici o definiție unică care să le cuprindă pe toate acestea, dreptul de proprietate socială este elementul comun împărtășit de diversele sale forme. Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republică socialistă/stat socialist își propune să instaureze comunismul. Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apară noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixtă), cât și social (egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație). Astăzi, socialismul
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apară noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixtă), cât și social (egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație). Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-democrați și pe anarhiști. Aceste curente se
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
a mijloacelor de producție și de schimb, ca și prin repartiția echitabilă a bunurilor. Ea luptă pentru emanciparea muncitorilor și țăranilor, pentru o lume fără clase sociale și fără oprimare. Pentru Marx, care a stabilit și definit esența mișcării socialiste, socialismul implică, în final, eliminarea pieței, a capitalului, a muncii ca marfă și chiar a banilor. Principalii socialiști marxiști au fost: Karl Marx, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci, Vladimir Ilici Lenin, Leon Trotsky. Comunismul = ansamblul concepțiilor
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
sociale, între săraci și bogați, între exploatați și exploatatori, așa cum fac marxiștii. Critica lor se îndreaptă împotriva capitalismului, sistem ce are consecințe nefaste asupra dezvoltării omului. Principalii socialiști utopici au fost: Gracchus Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon. Socialismul anarhist (libertar) = exprimă o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare ce stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon. Socialismul anarhist (libertar) = exprimă o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare ce stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky. Socialismul reformist = deși păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă - resping revoluția pentru atingerea acestui țel
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare ce stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky. Socialismul reformist = deși păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă - resping revoluția pentru atingerea acestui țel, adică luarea puterii prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca statul
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca statul burghez să fie constrâns, prin lupte sindicale și parlamentare, să facă reformele necesare perfecționării societății. Principalii socialiști reformiști au fost: Jean Jaures, Eduard Bernstein, Karl Kautsky. Social-democrația = se revendică de la principiile socialismului democratic, stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) și preluate apoi de alte partide (laburist - în Marea Britanie, socialiste - în țările scandinave și latine). Ele urmăresc o desprindere totală de ideile marxiste și ducerea unei politici zisă realist
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]