9,918 matches
-
când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la baza procesului stiloid al osului temporal. Inserția terminală este pe fața anterioară a osului hioid Raporturile mușchiului sunt cu: glanda parotidă, mușchiul sternocleidomastoidian și stiloidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos. Acțiunea este de a participa la ridicarea osului hioid în deglutiție. Inervația este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
procesele interioare unui mecanism sau sistem în interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut, cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Y în realizarea sarcinii date?); evaluare criterială (apelează la un criteriu, apreciind performanța unui individ în funcție de gradul de realizare a criteriului stabilit în funcție de obiective Ce au realizat elevii X și Y din sarcina dată față de "pragul de reușită"?); * după perspectiva temporală din care se face: evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); evaluare prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor); * după caracterul standardizat al instrumentelor: evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); evaluare informală
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți în realizarea activităților matematice (slaba însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale și temporale), tulburări de comportament social (datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale, ce determină perturbarea modalităților de acțiune și reacție în diverse situații specifice, dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor sociale). Din această perspectivă, evaluarea copiilor se face în strânsă relație
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor analitice (pentru fiecare disciplină/obiect de studiu); creează cadrul, limitele și posibilitățile proiectării eșalonate; proiectarea eșalonată, care constă în elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline pe trei planuri temporale: anul școlar, trimestrul/ semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, în conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care constă în elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline pe trei planuri temporale: anul școlar, trimestrul/ semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, în conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
apărut în anul 1975 și a avut în vedere integrarea copiilor cu retard mental educabili (EMR Educable Mentally Retarded). Autorii acestui model evidențiază trei aspecte fundamentale implicate în structura programelor de integrare: conceptul de integrare analizat sub trei aspecte: aspectul temporal vârsta copilului și timpul petrecut de acesta în compania altor copii; aspectul instruirii nivelul care poate fi atins de copil în formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; aspectul socializării nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
motivația și participarea acestora la activitățile didactice. Spre deosebire de celelalte, acest model acordă cea mai mare importanță aspectelor pedagogice, având totodată un grad ridicat de flexibilitate care îi permite să fie adaptat unor situații diverse de învățare în sistem integrat. Modelul temporal al lui Hundert a fost elaborat în anul 1982 și include trei faze: faza A, pregătirea copilului cu cerințe speciale pentru a fi integrat, presupune evaluarea tipului și gradului deficienței copilului, compatibilitatea copilului cu mediul școlar, activități de terapie și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
gradului de malignitate; 2. Competența în specialitate privind cazul clinic individualizat; 3. Elaborarea individualizată a strategiei terapeutice; 4. Explicarea planului terapeutic și obținerea consimțământului informat; 5. Definirea efectului terapeutic - parametri de măsurare; 6. Modalitățile de supraveghere a evoluției, markeri, ritmul temporal; 7. Contraindicații generale, psiho-sociale, specific oncologice; 8. Interacțiuni cu medicația de bază; 9. Toxicitatea și sechelele terapiei; 10. Supraveghere - tratament de susținere înainte și în timpul tratamentului oncologic. Analiza raportului risc / beneficiu trebuie făcută atât în ceea ce privește metodele de diagnostic, cât și
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
narativă" - sau, mai precis, un termen ca "istorisire" ne face să ne gândim la timp și la o succesiune în timp. în limba engleză, termenul story (povestire, istorisire) vine de la englezescul history (istorie), în general, literatura trebuie considerată o artă temporală (spre deosebire de pictură și sculptură, care sânt arte spațiale) ; dar într-un mod foarte activ poezia modernă (poezia nenarativă) caută să scape de destinul ei - să devină o stază contemplativă, un sistem "autoreflexiv" ; și, așa cum bine a arătat Joseph Frank, oranul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este mai ușor să ne alungăm temerile și îngrijorările, învățând, în schimb să înțelegem și să ne asumăm responsabilități. Lucrarea se cere a fi un răspuns la întrebarea: poate educatoarea din grădinița specială prin resursele de care dispune: umane, materiale, temporale, etc, să contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare a copiilor preșcolari cu deficiență auditivă, gândire ce va sta la baza însușirii tuturor noțiunilor matematice de mai târziu? Având în vedere cerințele și exigențele care vizează școlaritatea precum și neajunsurile și greutățile
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
care copiii surzi probează realizarea comportamentală a obiectivului, se fac precizări privind utilizarea materialelor didactice în realizarea sarcinii didactice de tipul:,,cu ajutorul, fără a folosi”; 3. Evaluarea comportamentului: priceperilor, deprinderilor și abilităților matematice ale copiilor cu dizabilități auditive (exprimate numeric, temporal, calitativ). Acestea indică nivelul achizițiilor învățării și oferă informații despre nivelul de realizare a obiectivelor propuse. Obiectivele operaționale ale activităților matematice se pot clasifica în: - obiective de învățare (cognitive) se referă la cunostințe cu caracter matematic ce vor contribui la
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ / 157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I / 185 ANEXA II / 207 BIBLIOGRAFIE / 211 LISTA TABELELOR / 221 LISTA FIGURILOR / 221 INTRODUCERE Intelectualul român este o prezență tot mai frecventă în istoriografia ultimelor decenii. Îl întâlnim în contexte temporale și spațiale diferite, sub lupa cercetătorilor din sfera istoriei ideilor, a culturii, a claselor sociale ori a educației. Deși este o noțiune ce nu se lasă încorsetată într-o definiție strictă și rigidă, procesul de definire fiind dependent în mare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În așezările aflate În acea zonă. Toate aceste efecte secundare au de fapt și un impact indirect asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile. Pe de altă parte, sunt factorii declanșatori , cum ar
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă, În funcție de tipu l catastrofei , de perioada de dezvoltare (lentă În cazul secetei și deșertificării), și de frecvența apariției, iar aici putem vorbi destre cutremure și uragane. Este necesar, prin urmare, ca dimensiunea temporală să fie luată În calcul Într-o analiză ce are ca obiectiv realizareaunor studii asupra zonelor ce prezintă risc crescut În producerea dezastrelor, dar și al celor referitoare la vulnerabilitatea populației. Toate aceste date trebuie să fie cât mai actuale
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic, nobilimea statornică și vecheă, de cealaltă - instabilitatea (burghezia filistină, superficială, caricaturalăă. Eseul se organizează polifonic, în funcție de aceste axe ideologico-estetice. Conștiința însăși este - în credința lui Proust - instabilă și doar arta o poate extrage din temporal, fixând-o în eternitate: "...cu ideea artei ca stabilitate a mobilismului existențial, ne aflăm chiar între antinomiile estetice ale viziunii proustiene, organizată în spațiul dintre "modern" și "străvechi", dintre "fluctuant" și "imuabil", dintre "particular" și "general", "temporal" și "etern", "subiectiv
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate extrage din temporal, fixând-o în eternitate: "...cu ideea artei ca stabilitate a mobilismului existențial, ne aflăm chiar între antinomiile estetice ale viziunii proustiene, organizată în spațiul dintre "modern" și "străvechi", dintre "fluctuant" și "imuabil", dintre "particular" și "general", "temporal" și "etern", "subiectiv" și "obiectiv", opoziția cea mai de seamă, care își asumă pe toate celelalte și devine astfel cheia creației proustiene întregi, fiind "natura" și "cultura" cu dubla lor mișcare de a se transmite concomitent una în alta." Pagini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la " noiembrie ". Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie " - este convențională, ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: " Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în acest univers restrîns, unde ființele noetice au devenit supranaturale și nu-și mai au locul, unde se poate cel mult admite scenariul SF potrivit căruia, în afară de oameni, există poate extratereștri, supuși și ei, pe alte planete, unor condiții spațio temporale, dotați și ei probabil cu rațiune. Omul universal a devenit pentru noi mai degrabă general umanul, se referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pierdut totuși prestigiul normativ în sens moral, nici capacitatea de a da noimă destinului uman, de a fi ghidul spiritual prin excelență. însă rolul ei nu mai este acum legat de puterea politică fie în sensul autorității religiei asupra puterii temporale, fie în sensul alianței celor două sau al submisiunii Bisericilor față de stat. Religia și instituțiile ei se adresează astăzi preponderent individului și libertății umane. După confruntarea cu totalitarismele secolului XX, Bisericile creștine văd în libertatea religioasă și în libertatea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de a concepe transcendența. Una, gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire în cetatea lui cerească. în schimb, gîndirea greacă antică, pentru care cosmosul este co
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]