7,871 matches
-
lui Nogi, mareșalul Ōyama Iwao i-a atacat pe rușii conduși de generalul Alexei Kuropatkin în bătălia de la Liaoyang. După nereușita tentativelor de a penetra fortificațiile de la Port Arthur prin asalturi directe, Nogi a ordonat săpătorilor să construiască tranșee și tuneluri pe sub forturile rusești cu scopul de a detona mine care să dărâme zidurile. Nogi a primit și întăriri, artilerie suplimentară și 16.000 de soldați din Japonia, care au compensat parțial pierderile suferite în primele asalturi. Principalul eveniment, însă, a
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
vede pericol în viitorul fetei, ceea ce o determină să îi dea, pentru protecție, o piatră magică. În ciuda acestor avertismente, Coraline profită de momentul în care este singură acasă și descuie ușa. Zidul a dispărut, iar în locul lui se află un tunel lung, care duce la un apartament identic cu cel pe care îl părăsise, locuit de Altă Mamă și Alt Tată, replici ale părinților adevărați, dar cu nasturi în loc de ochi. În această "Altă Lume", Coraline vede că totul e mai bun
Coraline () [Corola-website/Science/320481_a_321810]
-
adaptate la consumul de motorină. Pentru nevoia de abur, pentru serviciile auxiliare și bucătărie, erau instalate două mari încălzitoare verticale. Curentul electric era asigurat de două generatoare acționate cu abur și se putea stoca în baterii de acumulatoare situate în tunelul arborelui elicelor. Iahtul "Nahlin" mai era dotat cu șalupa proprietarului, șalupa echipajului, o șalupă de viteză, două bărci de salvare și două plute de salvare. Două apartamente ale proprietarului erau situate la puntea prova. Amenajarea interioară a apartamentului din tribord
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
istoriei Sibiului, Iuliana Fabritius Dancu afirmă că "„sub platforme se aflau cazemate, depozite de muniții și armament. (...) Cazematele de sub platou aveau două intrări, un gang subteran, urmând conturul bastionului în interior”". Arheologii sibieni susțin că sub bastionul Soldisch există un tunel de lungime mică care asigura legătura cu perimetrul din exteriorul zidurilor.
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
a un milion de dolari pentru Global Angels Charity. Pe 18 iulie 2008, o echipă formată din Bear Grylls, Al Hodgson — care avea picioarele amputate în urma unui atac terorist din Irlanda de Nord — și scoțianul Freddy MacDonald, stabilește un record mondial în tunelul vertical de la Airkix Milton Keynes. Aceștia planează susținuți de curentul de aer de 350 km/h timp de o oră și 37 de minute, depășind cu doar câteva secunde precedentul record deținut de o echipă din Statele Unite, planarea corespunzând unei
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
probă; tronsonul de la Brașov la Valea Homorod (din partea de est) a fost deschis la 29 august 1908. Cel mai dificil tronson a fost cel între Valea Homorod și Șinca Veche; aici trebuia să se traverseze Munții Perșani (în ). Pe lângă un tunel mic, au trebuit să se construiască două viaducte, cu lungime de 99 și 167 m. Acestea au fost primele poduri de beton armat de pe teritoriul actual al României. La 6 noiembrie 1908 a fost inaugurat întregul traseu de la Brașov la
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
nu a mai fost corespunzător unui trafic de marfă în continuă creștere; deficiențe au fost constatate în principal la cele două viaducte. Autoritățile competente au decis să mute linia de cale ferată în altă parte. S-a construit un nou tunel de 472 de metri. În anul 1948, s-a finalizat traseul deviat; cele două poduri au fost blocate, iar mai târziu au fost abandonate ambele linii care duceau la ele. nu este electrificată și are linie simplă. Pe aici trec
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
traseu prin Pasul Ghimeș-Palanca, adică de la Târgu Ocna, și a propus realizarea acestuia. Construirea acestui traseu feroviar prezenta cerințe tehnice de nivel înalt din cauza terenului greu. În special, pe tronsonul între Mihăileni și Păltiniș trebuiau construite mai multe poduri și tuneluri. Creasta principală a Carpaților a fost traversată, la 1.012 m altitudine, prin Tunelul Ciumani (1223 m lungime). Pe partea de vest a fost construit Viaductul Caracău (cu o lungime de 264 m), aflat la 64 m înălțime față de valea
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
acestui traseu feroviar prezenta cerințe tehnice de nivel înalt din cauza terenului greu. În special, pe tronsonul între Mihăileni și Păltiniș trebuiau construite mai multe poduri și tuneluri. Creasta principală a Carpaților a fost traversată, la 1.012 m altitudine, prin Tunelul Ciumani (1223 m lungime). Pe partea de vest a fost construit Viaductul Caracău (cu o lungime de 264 m), aflat la 64 m înălțime față de valea străbătută. Pe partea ungară, tronsonul de la Sfântu Gheorghe la Miercurea Ciuc a fost pus la
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
de pe Calea ferată Beclean pe Someș-Rodna Veche prin Pasul Șetref către Vișeu de Jos. În 1939, a fost pus în funcțiune un tronson lung de 15 km de la Salva la Telciu. Continuarea căii ferate necesita construirea mai multor poduri și tuneluri, astfel încât s-a realizat inițial o singură cale ferată cu ecartament îngust, care pleca de la Telciu și se conecta cu Calea ferată Valea Vișeului-Borșa, în apropierea localității Moisei. Aceasta a fost deschisă în 1940. Ca urmare a celor două dictate
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
legături feroviare între nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În anii 1948 și 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă între Telciu și Vișeu de Jos. A fost necesară construirea a mai multor viaducte și a cinci tuneluri, dintre care tunelul de sub Pasul Șetref între Munții Țibleș și Munții Rodnei era cel mai lung cu cei 2.388 m ai săi. Ceremonia de deschidere a avut loc pe 28 decembrie 1949 în localitatea Dealul Ștefăniței. este cu linie
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În anii 1948 și 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă între Telciu și Vișeu de Jos. A fost necesară construirea a mai multor viaducte și a cinci tuneluri, dintre care tunelul de sub Pasul Șetref între Munții Țibleș și Munții Rodnei era cel mai lung cu cei 2.388 m ai săi. Ceremonia de deschidere a avut loc pe 28 decembrie 1949 în localitatea Dealul Ștefăniței. este cu linie simplă și neelectrificată
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
momentul dat este capătul nordic al liniei de metrou M4 care în anii următori va fi extinsă până la Lacul Străulești. În planul inițial al magistralei această stație nu s-ar fi construit. Motivul pentru care astăzi există stația este că tunelurile au fost săpate până la acest punct în 1989, cănd lucrările s-au oprit. Când s-au reluat lucrările în anii 2000 a fost luată decizia de a construi o stație la capătul tunelurilor săpate în 1989 pentru a da tronsonul
Parc Bazilescu (stație de metrou) () [Corola-website/Science/315946_a_317275]
-
pentru care astăzi există stația este că tunelurile au fost săpate până la acest punct în 1989, cănd lucrările s-au oprit. Când s-au reluat lucrările în anii 2000 a fost luată decizia de a construi o stație la capătul tunelurilor săpate în 1989 pentru a da tronsonul în folosință mai repede. Asta explică formă "tubulara" a peroanelor.
Parc Bazilescu (stație de metrou) () [Corola-website/Science/315946_a_317275]
-
staționată în sudul Bucovinei s-a aflat într-o stare de izolare ca urmare a tăierii comunicațiilor cu restul armatelor austro-ungare. Autoritățile austro-ungare competente au ordonat construirea unei căi ferate provizorii peste Carpați. Construcția în grabă nu permitea construirea de tuneluri sau poduri mari. S-au luat în considerare două variante: prima variantă presupunea realizarea unei legături de la Borșa prin Pasul Prislop până la Iacobeni (anterior "Jakobeny"), pe valea Bistriței Aurii, iar a doua variantă presupunea construirea unei căi ferate pe valea
Calea ferată Prundu Bârgăului–Vatra Dornei () [Corola-website/Science/318897_a_320226]
-
întrerupt toate legăturile feroviare ale Bucovinei cu restul imperiului, prin ocuparea Galiției. Presate de timp, autoritățile austriece și maghiare au construit o o linie provizorie de cale ferată de la Prundu Bârgăului până la Dorna Vatra, fără a realiza poduri mari și tunele. Din cauza pantelor mari, de până la 8%, pe acest traseu au putut circula numai și ar putea fi navigat numai automotoare și vagoane-platformă. După război, Transilvania și Bucovina s-au unit cu România. Autoritățile românești au preluat calea ferată provizorie și
Calea ferată Ilva Mică–Floreni () [Corola-website/Science/318905_a_320234]
-
Ilvei; acesta a fost mai puțin solicitant din punct de vedere tehnic și a fost construit în parte pe la începutul secolului al XX-lea, construit pe linie ferată îngustă. Pe porțiunea de la Lunca Ilvei la Floreni au fost construite nouă tuneluri, cu o lungime totală de 2.38 km și 191 poduri cu o lungime totală de 1.51 km. La 18 decembrie 1938 calea ferată a fost pusă în folosință. În anul 1940, calea ferată nou-construită a devenit în mare
Calea ferată Ilva Mică–Floreni () [Corola-website/Science/318905_a_320234]
-
proiectanților de structuri metalice, în funcție de riscul de colaps al structurii în cazul unui incendiu. Primele vopsele termospumante au fost inventate de către germani după Primul Război Mondial și au fost folosite pentru a proteja grinzile metalice, de foc, ce sprijineau galeriile tunelelor. Se știe că metalul, în funcție de grosime, cînd ajunge la o temperatură de la 400 de grade Celsius în sus, devine maleabil și prin urmare, cedează. Vopselele termospumante, o dată cu creșterea temperaturii, "spumează" mărindu-și volumul de aproximativ 40 de ori, pelicula astfel
Termoprotecție () [Corola-website/Science/318964_a_320293]
-
parte a unui bun imobil, cum ar fi acordarea dreptului de pescuit, de vânătoare ori de acces la sălile de așteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se plătesc taxele de trecere, cum ar fi un pod ori tunel; ... j) lucrări de transformare, finisare, instalare, reparații, întreținere, renovare a unei construcții sau a unei părți de construcții, inclusiv lucrări cum ar fi curățarea, placarea, tapetarea și parchetarea; ... k) instalarea sau asamblarea de mașini ori echipamente care, după instalare sau
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; 15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice; 16. construcțiile speciale situate în subteran, indiferent de folosința acestora și turnurile de extracție; 17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
Guvernului nr. 1.533/2003 *); ... e) obiective de siguranță comune, denumite în continuare O.S.C. - nivelurile de siguranță care trebuie cel puțin atinse de diferite părți ale sistemului feroviar, cum ar fi sistemul feroviar convențional, sistemul feroviar de mare viteză, tunelurile feroviare lungi sau liniile utilizate exclusiv pentru transportul de mărfuri, precum și de sistem ca întreg, exprimate în criterii de acceptare a riscurilor; ... f) metode de siguranță comune, denumite în continuare M.S.C. - metodele ce trebuie elaborate pentru descrierea modului de evaluare
LEGE nr. 55 din 16 martie 2006(*actualizată*) privind siguranţa feroviară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270357_a_271686]
-
parte a unei proprietăți, cum ar fi acordarea de drepturi de pescuit și de vânătoare sau a accesului în săli de așteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se percep taxe, cum ar fi un pod sau un tunel; ... k) întreținerea, renovarea și repararea unei clădiri sau a unor părți ale unei clădiri, inclusiv lucrări de curățenie, montare de gresie și faianță, tapet și parchet; ... l) întreținerea, renovarea și repararea unor structuri permanente precum rețelele de conducte pentru gaz
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
parte a unei proprietăți, cum ar fi acordarea de drepturi de pescuit și de vânătoare sau a accesului în săli de așteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se percep taxe, cum ar fi un pod sau un tunel; ... k) întreținerea, renovarea și repararea unei clădiri sau a unor părți ale unei clădiri, inclusiv lucrări de curățenie, montare de gresie și faianță, tapet și parchet; ... l) întreținerea, renovarea și repararea unor structuri permanente precum rețelele de conducte pentru gaz
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
212 02 01 Construcții - infrastructură pentru transport feroviar 212 03 Construcții - poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere; viaducte 212 03 01 Construcții - poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere; viaducte 212 04 Construcții - tunele 212 04 01 Construcții - tunele 212 05 Construcții - piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicule; construcții aeroportuare 212 05 01 Construcții - piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicule; construcții aeroportuare 212 06
ANEXĂ din 12 decembrie 2005 (*actualizată*) cuprinzând Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271174_a_272503]
-
pentru transport feroviar 212 03 Construcții - poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere; viaducte 212 03 01 Construcții - poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere; viaducte 212 04 Construcții - tunele 212 04 01 Construcții - tunele 212 05 Construcții - piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicule; construcții aeroportuare 212 05 01 Construcții - piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicule; construcții aeroportuare 212 06 Construcții - canale pentru navigație 212
ANEXĂ din 12 decembrie 2005 (*actualizată*) cuprinzând Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271174_a_272503]