9,098 matches
-
a lui Platon poate fi socotită vizionarism ori simplă naivitate, forță morală sau crasă imprudență (p. 173). Din punctul de vedere al lui Dumitru Solomon, rămân deschise o serie de întrebări privitoare la comportamentul celui care a încercat să împace vocația abstracțiunii cu ambiția organizării social-politice : a greșit Platon că n-a insistat, până la capăt, cu orice risc, în realizarea „marelui său plan politic” ? Sau a greșit când l-a imaginat ? A fost mai laș ori mai îndrăzneț decât epoca ? Divinul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iscusința lui provoacă dezastrul personajului în aceeași măsură ca și blestemul Labdacizilor. Ulterior, automutilarea lui echivalează cu accesul la adevăr, căci orbii capabili să treacă dincolo de aparențe se aseamănă vizionarilor. Gesturile consacrate capătă astfel înțelesuri noi. Prometeu și Antigona au vocația sacrificiului de dragul oamenilor, fapt interpretat de Victor Eftimiu în sens creștin, cu asimilarea oarecum forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca geograf de mare vocație, a studiat influența reliefului asupra diversificării climei din România, demonstrând pe baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a acestora este determinată de altitudinea, forma și energia reliefului, de orientarea culmilor și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
surprinsă, altminteri, și într-o monografie datorată lui Sorin Grecu, publicată la Editura Semne din București, în 1999, sub titlul Ion Gugiuman, 1909 - 1990: geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași: viața și operaă se polarizează între vocația cercetării riguroase și îndelungate și harul de povestitor care îl plasează în ceea ce specialiștii numesc literatură parageografică. De fapt, este vorba de o vocație similară cu a lui Ion Creangă, cel din povestioarele didactice care au făcut gloria lui de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași: viața și operaă se polarizează între vocația cercetării riguroase și îndelungate și harul de povestitor care îl plasează în ceea ce specialiștii numesc literatură parageografică. De fapt, este vorba de o vocație similară cu a lui Ion Creangă, cel din povestioarele didactice care au făcut gloria lui de învățător, vocație subliniată întâia oară de Mihai Eminescu, în vremea revizoratului în județele Iași și Vaslui. Altminteri, la începutul carierei sale (1934-1935ă Ion Gugiuman
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
riguroase și îndelungate și harul de povestitor care îl plasează în ceea ce specialiștii numesc literatură parageografică. De fapt, este vorba de o vocație similară cu a lui Ion Creangă, cel din povestioarele didactice care au făcut gloria lui de învățător, vocație subliniată întâia oară de Mihai Eminescu, în vremea revizoratului în județele Iași și Vaslui. Altminteri, la începutul carierei sale (1934-1935ă Ion Gugiuman a predat și la Liceul „Cuza Vodă”, pe carel absolvise în 1929, după care a ajuns la un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
etc. Strălucita carieră universitară a fost însoțită de calitatea de conducător de doctorate, de o bogată activitate de cercetare, concretizată în redactarea numeroaselor manuale școlare și universitare, lucrări de geografie fizică, scrise cu mult talent și măiestrie, unde-și dovedește vocația de adânc cunoscător al tuturor tainelor pământului țării noastre și altor regiuni ale Terrei. A redactat lucrări cu caracter strict științific precum : Geografia fizică R.S.R (1971); Popas în răscrucea Carpaților (1983); Litoralul Oceanului Planetar (1980ă; Meridianele globului (1981); În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Rusă, în 1988 (cu ocazia celebrării a o mie de ani de creștinism rus) și de către Biserica Ortodoxă Română, în 1992. El este considerat un inegalabil trăitor și reînnoitor al isihasmului, un păstor de vocație, un traducător aflat sub har, care a sfărâmat bariere lingvistice pentru atâtea scrieri patristice. Prea puțin însă, este semnalat ca model uman, un model uman de desăvârșire. Visat de el, încă din adolescență, acest model a fost întrupat de el
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
În sufletul copilului de la fereastră se așeza tot atunci temelia credinței în Dumnezeu, pe care, partener de luminoase construcții sau de ceartă, L-a simțit prezent toată viața, într-un fel direct, personal, nedogmatic. În felul său propriu, pelerin de vocație, Tolstoi a căutat Adevărul toată viața. La douăzeci și cinci de ani, ca tânăr ofițer de armată în Caucaz, ajunge la concluzia că noțiunea de Dumnezeu nici nu este necesară. Mai târziu, în 1855, la douăzeci și șapte de ani, se hotărăște
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Caucaz, Principatele Române și Crimeea nu îi oferă nici pe departe libertate, ci din contră, i-o încorsetează și atunci o părăsește definitiv. Călătoriile în Franța, Elveția, Germania, Italia, nu-i risipesc amărăciunile și nici nu-i aduc echilibrul dorit. Vocația apostolică și-o urmărește prin înființarea, în 1859, a școlii pentru copii de țărani,de la Iasnaia Poliana, care însă va fi închisă după o descindere a poliției secrete țariste, și redeschisă mult mai târziu, abia în 1871. În 1861, este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
implicat și care ajung chiar la urechile Împăratului. În fața dezamăgirii produse de imposturile unanim acceptate ale sistemului social, amândoi găsesc aceeași soluție: fuga de lume între ziduri de mănăstire. Amândoi o fac din credință: primul ajunge la flacăra credinței prin vocație, al doilea prin disperare, așa cum ne-o spune și textul: „iar disperarea unde-l dusese? - la Dumnezeu, la credința lui din copilărie, care-i rămăsese neatinsă.”<footnote Vezi Lev Tolstoi, Părintele Serghi, traducere de C. Petrescu și S. Recevski, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pelerinaj. După Kiev și Moscova, statalitatea rusă își mută din nou capitala, la Sankt Petersburg, în 1712, de unde va reveni din nou la Moscova în 1918. Cei mai celebri împărați ai Rusiei rămân și ei în istorie ca pelerini de vocație. Petru I (cel Mare) Alekseevici, țar ( 1682-1721) și împărat al Rusiei (1721-1725), călătorește în apusul Europei între 1697 și 1698, sub numele de Piotr Mihailov, ca membru al Marii Ambasade care a pus bazele alianței antiotomane, cunoscută sub numele de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
regim democratic liberal, adversare potențiale ale totalitarisnului fascist și nazist, nu se punea problema pentru conducătorii de la Roma, nici pentru cei de la Berlin să favorizeze în aceste țări venirea la putere a unor regimuri fasciste. Pentru că erau fundamental naționaliste cu vocație imperialistă și tendințe cuceritoare, fascismul și național-socialismul nu aveau nici un interes să-și ajute vecinii să instaureze regimuri autoritare, capabile să stimuleze energiile naționale, deci să ridice obstacole în calea propriilor lor obiective. Cel mult puteau să dovedească, într-o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
străini susceptibili de a prelua controlul în anumite sectoare ale economiei franceze, dar mai ales prin ofensiva îndreptată împotriva supremației dolarului. În sfîrșit, la nivel diplomatic, generalul de Gaulle își manifestă prin gesturi spectaculoase dorința de a vedea Franța recăpătîndu-și "vocația sa mondială" și refuză menținerea împărțirii Europei în două blocuri care, după părerea președintelui celei de a V-a Republici, este rezultatul "împărțelii" pe care cele două mari puteri au făcut-o la Yalta. De aici folosirea unor formule-șoc ca
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și rutină, de scepticismul indus de un provincialism uneori dezolant, Iașul a știut să răzbească, să treacă peste prăbușiri și frământări, să iasă din nou la lumină. Până la urmă tot oamenii de cultură au aflat drumul identității în spirit, în vocația văzută prin dimensiunile ei creatoare. Ce se întâmpla, de pildă, pe o stradă a Iașului într-o vreme? "Pe strada Lăpușneanu, peste drum de biserica Banu, erau expuse pe trotuarul larg, pe etalaje mobile, articole de anticariat: cărți, multe franceze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aroma peste vârfuri de copaci. În condeiele elocvente ale Iașului de odinioară se regăsesc impresiile orașului sub lumina zilei sau sub stelele nopții senine, impresii și consemnări care aureolează generatorul de cultură într-un climat care dădea măsura echilibrului, stimulând vocații și figuri rămase în istoria spiritului ieșean. Într-un timp al modernizării grăbite starea romantică planează nu ca niște aripi cu inducții patetice, cu rezistență la schimbare și nou, ci ca o atmosferă însuflețită de o bogată trăire interioară, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fost impulsul, chemarea spre ceea ce ține de suflet și minte și cu această stare de spirit ieșenii se mândresc. Orice s-ar spune, acel genius loci există, iar la Iași el reprezintă sursa generatoare a unei sinteze a valorilor, înseamnă vocații, semne, transcendență și creație care clădesc, la un loc, identitatea ieșeană. Și din ea nu lipsește încă fascinația sentimentului de esență sensibilă și afectiv-pozitivă. DE LA GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ LA GENERAȚIA TÂNĂRĂ Extrem de interesante sunt definițiile date termenului "generație" de Mircea Vulcănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
își cer dreptul la viață) că mai ales oamenii ajunși la vârsta înțelepciunii privesc cu nostalgie mișcările (în valuri) ale istoriei care după unii se repetă, după alții nu prea. De reținut însă esența acelei istorii cu referiri la tradiție, vocație, creație, implicare sufletească, dăruire, talent. Personajele Cetății sunt cele ale poveștii Iașului cultural care-și joacă rolul ca-ntr-un frumos film derulat pe marele ecran al Moldovei. Se desprind parcă siluete vii dar tăcute, diafane ca o mireasmă care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a problemei înseși. Ei aveau harul vorbirii din care nu lipseau logica, exactitatea, puritatea, dar și expresivitatea, oportunitatea și stilul artistic, aveau, altfel spus, cultura vorbirii. Dacă revenim la contemporani, ne vom referi în primul rând la cei care au vocația prezentării diverselor expoziții de artă, acestea fiind permanențe ale Iașului, adevărate atracții pentru cei ce au gustul frumosului. Protagoniștii intră în rezonanță cu sufletul picturii sau sculpturii, ei simt o contaminare artistică, dezvăluie esența și imaginația creativă a artiștilor, pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vegetației este extraordinară, de la anemie la bucuria caldă și adâncă. O lecție a naturii pentru psihologia omului, mereu fragil. Cum se știe, cele mai multe scrieri despre natură, din imensa literatură a lumii, au avut în vedere percepția ei în totalitate, prin vocație narativă, de la natura concretă la legile firești. Unii s-au postat de partea naturiștilor fervenți, alții de partea comportamentului omului modern, care nu are nimic de a face cu ființa naturală. Se pare că la cei mai mulți, totuși, au funcționat motivații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
perfect. Excepțiile întăresc regula. Și află că pictorul "clasic minor" era un capricios și mereu în râcă cu colegii mai tineri. Nu înseamnă că nu a fost un pitoresc slujitor al artelor frumoase, personaj seducător de cele mai multe ori. Desigur, o vocație supralicitată abuziv de politica vremii, artistul însă și-a făcut pictura cu onestitate. Aici nu te contrazic, tablourile sale sunt motivate compozițional, dramatic exprimate, dar nu poți să treci peste unele edulcorări naive și peste lipsa atracției reale față de peisaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
omului de a face rău dispare, că binele mereu în opoziție cu maleficul se impune. Iau de pe perete icoana Sfântului Andrei, apostolul românilor, cu sentimentul că aparțin creștinismului dintotdeauna, iar Sf. Parascheva va binecuvânta și ocroti urbea de-a pururi. Vocația Iașului e un fel de arhivă spirituală, viața locuitorilor lui va avea mereu surse de inspirație și în același timp argumente temeinice de a ieși din anonimatul unor vremuri neprielnice. Voi încheia aceste pagini cu o poveste ale cărei pilde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
chiar e mai bine și mai natural să fie așa. Suntem vulnerabili de la începutul existenței și până la capătul ei. E tragicul sau salvatorul nostru destin. 30 Oare cum se mai poate ieși din marasmul actual? Se spune că am pierdut vocația pozitivului, a construcției, a echilibrului. Există o inimaginabilă confuzie de valori, calitatea umană este în scădere. Ar trebui să se aibă în atenție reflexele mentale ale omului, stilistica comportamentului, limbajul, cam tot ce e mai subtil și delicat în ființa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din planul inferior, material, în planul astral, al sufletului pur... Cred că aveți dreptate. Cele aproximativ două secole de materialism (inaugurate de revoluția franceză și întrerupte doar de interludiul romantic în arte și filozofie) au îndepărtat omul de adevărata sa vocație, care este una spirituală. Materialismul dialectic a fost expresia cea mai brutală și primitivă a acestei încercări de înjosire a ființei umane. Sunt convins că în viitor, umanitatea va deveni spirituală sau va înceta de a exista. Nietzsche spune undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a produce forme alternative de media și culturale, de a utiliza mijloacele de comunicare pentru a promova progresul social și de a evalua modul în care cultura media poate ajuta procesul de democratizare. Această provocare dă naștere unor noi vocații pentru intelectuali, ubicuitatea și complexitatea sa impun eliminarea granițelor interdisciplinare și însușirea unei varietăți de discipline pentru a înțelege cultura media. Ea impune ca intelectualii aflați în sfera publică să utilizeze cultura media pentru a promova procesul de democratizare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]