70,892 matches
-
în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii sub coordonarea lui Dennis
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care sunt considerate a fi importante global pentru colectivitate în procesul de dezvoltare a științei și culturii, a sistemului de educație, de difuzare a culturii, de promovare a familiei și a îngrijirii copilului, de sporire a solidarității sociale și a spiritului de colaborare internațional, a responsabilității umane” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Confruntate cu o serie de presiuni externe și interne legate de schimbările rapide din sfera tehnologică, trendurile demografice, dublate de opțiunea femeilor de a se integra activ pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
însă momentan voi menționa că implicațiile acestei abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe piață este incompatibilă cu „cultura tradițională”; 2) sărăcia și lipsa creșterii sunt cauzate de cultură și de norme din interiorul comunității care reduc motivația mobilității și a spiritului antreprenorial; 3) oamenii trebuie să fie reeducați pentru a accepta comportamente „moderne” (acumulare individuală, atitudine pozitivă față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forarea unor puțuri de mare adâncime pentru înființarea unor comunități agricole. În acest scop, guvernul saudit a plătit un studiu Fundației Ford din Statele Unite, a cărei misiune era și este studierea problemelor contemporane. Specialiștii acestei fundații, inspirați de litera și spiritul teoriilor modernizării, sugerau câteva rețete standard: beduinii trebuiau să treacă de la organizarea bazată pe rudenie la cea bazată pe cetățenie, de la viața solitară de tabără la viața de comunitate sedentară, de la pastoralismul cămilelor la agricultură, de la individualism la participare comunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necesitatea parteneriatului dintre sistemul public și cel privat, dintre autoritățile locale și ONG-uri în desfășurarea multiplelor activități de prevenire și combatere a marginalizării sociale, precum și de recuperarea celor în dificultate prin acțiuni sistematic orientate spre formarea și dezvoltarea unui spirit de solidaritate umană. Este necesară o politică de implementare a obiectivelor concrete ce țin de dezvoltarea unor servicii sociale specializate pe termen mediu și lung, care să prevină riscurile sociale și umane și/sau să le diminueze în timp. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferit, a reprezentat o condiție de succes. Provocarea unei astfel de abordări constă în detașarea de reflexul măsurării și revitalizarea unor valori tradiționale, noncantitative, ca identificatori ai unei vieți bune; altfel spus, acceptarea existenței ateismului într-o lume guvernată în spirit religios. Bibliografie Alber, J., 1988, „Is there a crisis of the welfare state? Cross-national evidence from Europe, North America, and Japan”, European Sociological Review, vol. 3, nr. 4, Oxford University Press. CSD, 2005, Sesiunea 9-18 februarie, comunicat de presă SOC
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apoi ca pe un studiu de caz situația segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață. Ideea centrală a acestei analize o reprezintă considerarea sistemelor de indicatori și indici drept un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia: configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă a gândirii prospective sau a spiritului de guvernare centrat pe dezvoltare; societățile moderne au dezvoltat sisteme-expert pentru colectarea sistematică de informații care sunt transmise subsistemului politic pentru corectarea în timp real a deciziilor ce orientează întregul sistem social; dezvoltarea comunicaților și tehnologiilor informației a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult și în România, devenind o sintagmă utilizată din ce în ce mai frecvent de decidenții politici, actorii sociali, societatea civilă și opinia publică în general. Schimbarea lentă a spiritului actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și, în cadrul ei, la creșterea importanței sistemelor de măsurare a dezvoltării. Studiul intenționează să analizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trupele române la Odessa, în octombrie 1941. Istoria înseamnă un proces de continuă regândire, de revizuire și revizitare a trecutului, iar acumularea de cunoștințe poate duce la înțelegere. Ottmar Trașcă, autorul acestui volum de documente, a fost animat de acest spirit. Documentele, identificate, selectate, și editate de el, evidențiază rolul jucat de armata română în implementarea Holocaustului în teritoriile aflate sub controlul ei. Ele scot în evidență, după cum însuși domnul Trașcă scrie, un lucru fundamental, și anume aportul armatei române la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție de pe o notă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
situații a contribuit din plin la elaborarea și transpunerea în practică a actelor normative, dispozițiilor, ordinelor antisemite. Lista documentelor 1. 6 iunie 1941. Nota informativă nr. 856 întocmită de Regimentul 3 Jandarmi "Dunărea de Jos" cu privire la atitudinea și starea de spirit a populației evreiești din orașul Galați. 2. 16 iunie 1941. Nota nr. 30.638 adresată Armatei a 3-a de către Divizia 8 Infanterie, prin care se solicită aprobarea în vederea deportării unui număr de 20 comuniști, respectiv ridicarea evreilor între 18-50
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
satele din jurul acestui oraș, respectiv evacuarea familiilor evreiești din Moldova în comunele urbane situate pe teritoriul județelor respective. 6. 21 iunie 1941. Buletinul informativ nr. 4442 întocmit de comandamentul Cercului de Recrutare Dorohoi. referitor la evenimentele petrecute și starea de spirit a populației. 7. 24 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la starea de spirit a populației evreiești și a legionarilor din Bacău. 8. 25 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la evenimentele petrecute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respective. 6. 21 iunie 1941. Buletinul informativ nr. 4442 întocmit de comandamentul Cercului de Recrutare Dorohoi. referitor la evenimentele petrecute și starea de spirit a populației. 7. 24 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la starea de spirit a populației evreiești și a legionarilor din Bacău. 8. 25 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la evenimentele petrecute, respectiv starea de spirit a populației evreiești, a cercurilor legionare și a ceangăilor din regiunea orașului Roman
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
24 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la starea de spirit a populației evreiești și a legionarilor din Bacău. 8. 25 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la evenimentele petrecute, respectiv starea de spirit a populației evreiești, a cercurilor legionare și a ceangăilor din regiunea orașului Roman. 9. 26 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la incursiunile aeriene efectuate de aviația sovietică și atitudinea manifestată de populația evreiască din Iași, Bacău
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de populația evreiască din Iași, Bacău și Dorohoi față de conflictul sovieto-german. 10. 27 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la atacurile întreprinse asupra municipiului Iași de aviația sovietică în zilele de 26-27 iunie 1941, starea de spirit a populației ucrainene, respectiv măsurile de arestare ale comuniștilor și evreilor în Bacău, Moinești, Tg. Ocna, etc. 11. 27 iunie 1941. Darea de seamă nr. 77/1941 înaintată Diviziei 14 Infanterie de chestorul Poliției Iași, locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei înfăptuite de armată în anumite comune, respectiv solicitarea ca aceste execuții să fie efectuate doar pe bază de ordin și în cazuri bine precizate. 34. 13 iulie 1941. Referat întocmit de Inspectoratul de Poliție Cernăuți cu privire la starea de spirit a populației în Bucovina de nord. 35. 14 iulie 1941. Nota nr. 25.385-S adresată Armatei a 4-a de Inspectoratul Regional de Poliție Iași, privind internarea în lagăre a evreilor suspecți și luarea de ostateci dintre ceilalți evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unui număr de evrei și comuniști suspecți în piețele publice din Odessa. 129. 22 octombrie 1941. Nota informativă nr. 200 întocmită de SSI privind împrejurările în care s-a produs aruncarea în aer a sediului Comandamentului Militar Odessa, starea de spirit a populației din oraș, respectiv măsurile de represalii care se impun ca urmare a evenimentelor petrecute. 130. 23 octombrie 1941. Nota nr. 302.840 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a se executa 200 comuniști pentru fiecare ofițer romăn sau german mort, respectiv 100 comuniști pentru fiecare soldat român sau german mort. 132. 23 octombrie 1941. Raportul contrainformativ nr. 3 întocmit de Regimentul 33 Dorobanți, referitor la starea de spirit a populației din Odessa, respectiv executarea prin împușcare a unui număr de 72 evrei și comuniști. 133. 25 octombrie 1941. Statistica întocmită de Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău, cu privire la numărul evreilor morți și deportați din ghetoul Chișinău în perioada 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Militar Odessa, referitoare la situația ghetoului din Odessa, respectiv aprovizionarea, starea sanitară și paza evreilor internați în ghetou. 139. 29 octombrie 1941. Buletinul contrainformativ nr. 19.700 întocmit de Secția II-a Informații din Marele Cartier General, privind starea de spirit a populației din Moldova, respectiv a evreilor din Iași, București și Odessa. 140. 29 octombrie 1941. Nota contrainformativă nr. 8736/A înaintată mareșalului Ion Antonescu de către Subsecretariatul de Stat pentru Marină, prin care se comunică propunerile referitoare la derularea emigrării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lagărelor de internare pentru evrei, internarea în aceste lagăre a unui număr de 110.002 evrei, respectiv înființarea ghetourilor din Odessa, Balta, Tiraspol și Golta. 154. 30 noiembrie 1941. Nota întocmită de Direcția Generală a Poliției, referitoare la starea de spirit a evreilor nedeportați din Cernăuți. 155. Nedatat, noiembrie 1941. Instrucțiunile Ministerului Apărării Naționale pentru aplicarea prevederilor Decretului-Lege nr. 2909/1941, privind obligația evreilor de a contribui la constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social. 156. 6 decembrie 1941. Raportul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social. 156. 6 decembrie 1941. Raportul contrainformativ nr. 5498 înaintat Secției a II-a Informații din Marele Stat Major de către Comandamentul Militar Odessa, privitor la situație economico-socială din Odessa și starea de spirit a populației. 157. 6 decembrie 1941. Nota nr. 122.686 înaintată comandamentului Armatei a 3-a de Serviciul Pretoral, referitoare la propunerile de deportare a evreilor din Tiraspol în lagărele de pe Bug. 158. 8 decembrie 1941. Nota nr. 65.709
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și situația evreilor aflați în orașul Moghilev, respectiv solicitarea deportării urgente a acestora. 261. 25 mai 1942. Raportul contrainformativ nr. 22.136 înaintat de Armata a 3-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, cu privire la starea din spirit din armată și Transnistria, respectiv sosirea în lagărul din Bogdanovka a unui număr de 206 evrei deportați din Chișinău. 262. 28 mai 1942. Nota nr. 353 înaintată Armatei a 3-a de către Guvernământul Transnistriei, prin care se comunică decizia referitoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Teritoriale, etc, prin care se comunică dispozițiile referitoare la majorarea efectivelor de meseriași evrei necesare unităților și formațiunilor armatei. 393. 25 iunie 1943. Ordinul general nr. 38 emis de Ministerul Apărării Naționale, referitor la influențarea de către evrei a stării de spirit a trupei, respectiv măsurile necesare în vederea remedierii acestei situații. 394. 2 iulie 1943. Nota nr. 7408 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Inspectoratul General al Jandarmeriei, privind mobilizarea, organizarea și funcționarea Regiunii a II-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Bucovina la diverse lucrări să fie trecută în responsabilitatea directă a Marelui Stat Major. 415. 11 ianuarie 1944. Nota nr. 502.922 întocmită de Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, privind starea de spirit a evreilor internați în ghetourile din Transnistria. 416. 10 februarie 1944. Nota nr. 221.854 înaintată de Ministerul Afacerilor Străine Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Vicepreședintelui Consiliului de Miniștri-Mihai Antonescu, prin care se raporta faptul că repatrierea copiilor evrei orfani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]