71,954 matches
-
s-au produs, au fost nesemnificative. Totuși tendința în ultimii doi ani consecutivi este de ușoară creștere (cu 2,7% în anul 2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
rulmenți, motoare electrice de 0,25 kw și pește. Numărul salariaților din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producției industriale. O parte dintre salariații disponibilizați din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creștere
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
inferioară a Prutului (Bărboieni) și în valea râului Nârnova. Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc. În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: petrol
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
totală de peste 300 km și o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1 mil. m. Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: Lacul Costești - Stânca pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m), gestionat în comun de România, și Lacul Dubăsari (235 mil. m) pe râul Nistru. Atât așezarea geografică cât și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.<br>Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<br>Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<br>Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.<br>Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13.7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor. Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %. Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
a aderat la Tratatul Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din Europa de Sud-Est. O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
stilului gotic se remarcă la forma ușilor și ferestrelor, iar picturile pereților interiori și exteriori le aseamănă cu bisericile bizantine din Grecia, Serbia sau Bulgaria. În perioada modernă, după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, se edifică clădiri administrative, financiar-bancare, întreprinderi industriale, spații comerciale, instituții de învățământ, case de raport, teatru, restaurante. Planificarea noilor teritorii urbane a vechilor orașe și a localităților nou fondate are loc cu utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare, specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii, care
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de plasticitate în arhitectură, formele spațiale ale clădirilor, cu excepția celor monumentale, au fost simplificate, manifestând structură constructivă. Această situație a durat câteva decenii, arhitectura fiind limitată la repetarea unor soluții spațial-volumetrice considerate optime pentru diverse tipuri de clădiri: publice, locative, industriale, etc. Complexele locative, noi apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul URSS. Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și prin Noii Monarhi, ce aveau să marcheze noi descoperiri, explorări și creșterea cunoștințelor științifice. Din secolul XV, națiunile europene, în special Spania, Portugalia, Franța și Marea Britanie, au construit mari imperii coloniale, cu dependențe în Africa, America și Asia. Revoluția Industrială a început în secolul XVIII, ducând la o prosperitate sporită și, implicit, la o creștere de populație. După Al Doilea Război Mondial și până la sfârșitul Războiului Rece, Europa a fost împărțită în două mari blocuri politice și economice: națiunile comuniste
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
1500 și 140 de milioane de locuitori în 1759. Creșterea lentă a fost cauzată de epidemii, invazii ale popoarelor migratoare, războaie, lipsa resurselor alimentare datorită recoltelor scăzute. Creșterea evidentă a populației în condițiile exploziei demografice a fost declanșată de Revoluția Industrială din Anglia, Franța, Germania și Țările de Jos, de progresele în domeniul medical, de creșterea nivelului de trai: în sec. XIX-XX, populația Europei a crescut de la 203 milioane de locuitori la 408 de milioane de locuitori, pentru ca în 2011 să
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
mediteranean (Bizantium-Constantinopol, Genova, Veneția), dar și multe orașe din Europa Centrală (Paris, Londra, Cracovia, Praga, Viena, Milano, Brașov, Târgoviște, Iași, Budapesta), și Europa de Est (Kiev, Moscova, St. Petersburg). În Epoca Modernă au apărut orașe noi care sunt un produs al Revoluției Industriale al activităților de producție și comerț: Manchester, Liverpool (Marea Britanie), Rotterdam (Olanda), Sankt Petersburg (Rusia), Odessa (Ucraina), Essen (Germania), Reșița și Hunedoara (România). După al Doilea Război Mondial a apărut o explozie de centre urbane înființate fie prin acordare de statut
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Petersburg (Rusia), Odessa (Ucraina), Essen (Germania), Reșița și Hunedoara (România). După al Doilea Război Mondial a apărut o explozie de centre urbane înființate fie prin acordare de statut urban unor comune, fie prin înființarea de orașe noi în jurul unor obiective industriale nou construite: Nowa Huta (Polonia), Dunaujváros (Ungaria), Eisenhüttenstadt (Germania), Victoria (România). Clasificarea orașelor după criterii geografice După poziția geografică: După mărimea demografică După funcția urbană Nivelul de urbanizare al Europei este evidențiat și de ponderea de 77 % a populației urbane
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
și îndiguirilor). Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
de muncă (Saint-Gobain ; Romply ; Siad ; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate. În aprilie 2008 venitul mediu brut a fost de 1.350 lei, în creștere cu 7,4% față de luna precedentă și cu 30,6% față de perioada similară a anului 2007, în timp ce venitul mediu net a fost de 1.010
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
21155 de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ. În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307 de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ. În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307 de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară. este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad: Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș. Industriile predominante din județ sunt: Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară. este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad: Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș. Industriile predominante din județ sunt: Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel mai mare
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Apa din județul Arad este cea mai bună din țară. este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad: Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș. Industriile predominante din județ sunt: Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 30.000
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
cea mai bună din țară. este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad: Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș. Industriile predominante din județ sunt: Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 30.000.000 Euro. Principalele destinații turistice
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
politic. Partidul nazist avea o concepție foarte limitată despre economia internațională. După cum spune și numele „național-socialist”, partidul dorea să încorporeze resursele companiilor internaționale în "Reich" cu forța, și nu prin comerț. În loc ca statul să ceară companiilor bunuri din producția industrială și să aloce materiile prime necesare la producția lor (ca în sistemul comunist/socialist), statul plătea pentru aceste bunuri. Aceasta permitea prețului să joace un rol esențial în ceea ce privește informația în legătură cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital în tehnologie sau
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]