70,892 matches
-
186Anuarul României, 1977, p. 147 187Seton-Watson, p. 202. Garda de Fier era o mișcare fascistă autohtonă, inițiată de Corneliu CodreanuError! Bookmark not defined. în 1927. Pretinzînd a fi fost inspirat direct de Arhanghelul Mihail, Codreanu și-a format Garda în spiritul triadei standard a extremismului de dreapta: naționalism, religie ortodoxă și antisemitism. Garda a avut parte de un sprijin semnificativ din partea populației; ca o dovadă incontestabilă, achitarea lui Codreanu după ce fusese acuzat, în 1929, de uciderea prefectului orașului Iași. După aceea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prețioase și bijuterii vechi (Stenogramă, 2 p., 20 iunie 1950, dosarul 411.669/62050, cutia 1854, RG 59, NND 862903, Arhivele Naționale). 618Această lege pornea de la Legea acordurilor comerciale din 1934, care prevedea aplicarea unei politici nelimitate și necondiționate, în spiritul "Clauzei națiunii celei mai favorizate". 619FRUS, 1951, I, 1376 620Articol de presă, p. 2, 6 iulie 1951, cutia 123, RG 84, FSP DOS, București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 621FRUS, 1951, I, 1382, nr. 2. 622Telegramă, Anularea Acordului comercial româno-american din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însănătoșit oameni bolnavi. Nu avem însă documente care să ateste faptul că a primit „autorizație” de la o altă instanță, în afară de Dumnezeu. Iubirea divină pe care o avea El a radiat o forță vitală ce a pătruns în corpul, mintea și spiritul celor ce i-au cerut ajutorul, activând un răspuns vindecător în fiecare celulă. Reflexologia n-ar trebui supusă restricțiilor umane. Este o metodă naturală pe care oricine o poate folosi pentru sine sau pentru alții, pentru a alina durerea și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
descurajante, dar, cu ajutorul reflexologiei, puteți ține sub control, ca prin minune, durerile provocate de crampele menstruale. Am ajutat multe femei să-și regleze frecvența ciclului menstrual, să scape de senzația de balonare și să-și schimbe în bine starea de spirit. Reflexologia relaxează și calmează organismul. Este o metodă naturală de revitalizare și de stimulare a circulației energiei în întregul organism, iar dacă este folosită corect, ajută la eliminarea toxinelor și la creșterea imunității. Dacă folosiți reflexologia, nu veți mai avea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
persoană este posedată, glandele suprarenale prezintă o stare de hiperactivitate. El relatează: „Pancreasul, suprarenalele, glanda pituitară și cea pineală sunt de două ori mai active și, cu ajutorul reflexologiei, trebuie să le aducem la nivelul normal de funcționare. În acest fel, spiritul nepoftit nu mai are unde să rămână, așa că moare de foame sau pleacă.” Aceste informații ar trebui să le dea de gândit celor care lucrează cu persoane cu tulburări psihice. Biblia vorbește de oameni posedați și chiar și în zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sau pleacă.” Aceste informații ar trebui să le dea de gândit celor care lucrează cu persoane cu tulburări psihice. Biblia vorbește de oameni posedați și chiar și în zilele noastre se crede că unii oameni ar fi sub influența unor spirite. Nu toată lumea are curajul să vorbească despre asta. Sper că metodele reflexogene de stimulare a punctelor reflexe ale glandelor endocrine vor fi folosite de medicii și de psihiatrii noștri din spitalele cu pacienți suferind de boli mentale. Datorită succesului pe
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își găsește un teoretician percutant în figura lui E. Renan. Adresând întrebarea stringentă pentru sfârșitului secolului al XIX-lea "Qu'est-ce qu'une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual. Doar două lucruri constituie acest sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost expandată pentru a-i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obligatorie în învățământ. Două bastioane ale conservatorismului îi stăvileau eforturile înnoitoare: stările feudale (printre care se numărau și "națiunile politice" transilvănene) și ordinul iezuit. A atacat privilegiile primelor, încercând "impunerea" nobilimii și a desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie avea să apară mai târziu, abia în 1865, cu titlul Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române, sub semnătura lui Ioan V. Rusu. În Ardeal, în ciuda faptului că Școala Ardeleană a dat startul educației în spirit militantist național, evoluția literaturii didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a programei școlare, alături de materii mai tehnice, precum citirea și scrierea. Dacă ținem seama că, cel mai probabil, deprinderea acestor abilități tehnice se făcea pe baza unor texte religioase, putem avea o înțelegere mai concretă a cât de infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23). Românitatea este așadar esențialmente rurală, în timp ce mediul de viață urban, nu doar că parazitează munca țărănească, dar și alterează spiritul pur românesc întrupat în traiul țăranului muncitor. Întrepătrunderea religiei cu patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu este conjurat continuu întru slăvirea patriei. După ce li se transmite elevilor cât de importantă este ruga către dumnezeire în vederea ținerii lor sănătoși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptul că afirmațiile fac trimitere la teritoriile românești, care deși împărtășesc aceeași origine, au fost, în decursul istoriei, separate "parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie". Cartea despre patriotism a lui Aaron a contribuit din plin la înfierbântarea spiritelor care au dat ultimamente în clocot revoluționar în 1848. Pentru participarea sa la evenimentele revoluționare din Țara Românească, Florian Aaron a fost nevoit să se refugieze la Sibiu pentru a evita măsurile represive ale regimului pe care pașoptiștii au încercat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853, 3 vol.), A.T. Laurian, legatarul și promotorul spiritului istoriografic al Școlii Ardelene, stabilește ceea ce poate fi numită logica latinistă a periodizării trecutului românesc. Convenționalitatea inerentă a selecției "punctelor de sprijin" care alcătuiesc osatura temporală a istoriei face ca orice sistem de mapare a trecutului să fie posibil. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romanticismului istoriografic și al mesianismului național românesc, istoria devine însuflețită nu atât de intențiile providenței (cum era în analistica medievală, dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste care revendicau refacerea unității politice pierdute a românimii, Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]