7,853 matches
-
16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
vechi și se câștiga lucruri noi, prin cei care vin din alte părți, cu mentalități diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a. În anul 2002 toți cei 4.223 locuitori ai comunei erau de etnie română, dintre care 3.087 de confesiune
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
la vest, Vima Mică, centrul de comună (la circa 2,5 km); la sud, pește culmea Brezei se află satul Coreieni (comună Coreieni), iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
sub stăpânirea mai multor familii de nobili maghiari, iar de la sfârșitul secolului al XVI-lea sub cea a călugărilor minoriți. În 1836 erau 480 locuitori: 386 români și 93 maghiari În 1910 erau 976 locuitori: 759 români, 167 maghiari, 46 țigani În 2002 erau 3491 locuitori: 2777 români, 375 maghiari, 305 romi În anii industrializării socialiste dinamica creșterii populației a cunoscut un ritm accelerat, ajungând să fie de 4 ori mai mare decât la începutul secolului. La recensământul din 2011, populația
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Monacu Sevastian își construiește casă, se căsătorește și are un copil pe care îl numește Ion. Acesta ulterior își ia numele de Ion Diaconu. Tot pe la acea vreme în zona s-a stabilit și familia Carază(familie care provenea din țigani dezrobiți) și care a intrat în conflict cu Ion Diaconu. O altă familie veche stabilită în acest sat pe la 1870, este și cea cu numele de Țifui. Acest Ion Diaconu are o fată pe nume Maria pe care o căsătorește
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
se spune că ar fi înmormântați tătarii uciși într-o bătălie de Ștefan cel Mare, alții susținând că de fapt ar fi mult mai vechi de pe vremea năvălirilor migratoare. Cum cobori în șesul Moldovei, pe poteca ce duce spre satul țiganilor (nu se inventaseră romii) unde au fost cândva vreo 5 case (bordeie), se găsește un minunat izvor cu apă limpede și rece și care în vremurile de demult curgea mândru printr-un budan din lemn de stejar ce fusese scobit
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
fost înmatriculat în 1434 la Universitatea din Viena, la facultatea de drept. În 1848 s-a construit o școală nouă, renovată în 1911. La mijlocul secolulul al IX-lea, în Moardăș au fost recenzați 545 de locuitori, sași, români, unguri și țigani. În 1930, au fost recenzați 628 de locuitori, din care 328 sași și 239 români. La sfârșitul lunii ianuarie 1945, mulți locuitori sași au fost deportați în Uniunea Sovietică la muncă forțată Într-o notă întocmită de primărie în 9
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
loc mari schimbări politice. Atunci în sat trăiau cca. 1500 de oameni. Populația a fost întotdeauna preponderent săsească (cam 2/3). Românii au fost și sunt stabiliți în partea de sud a satului, parte unde trăiesc și câteva familii de țigani. Populația actuală a satului nu depășește 300 de persoane (proporția s-a schimbat la 2/3 români după migrarea masivă a sașilor în ultimii ani). Totuși satul nu s-a distrus datorită faptului că sașii nu au vândut locuințele ci
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
Laslea Mare" și avea 1.246 locuitori . Din punct de vedere administrativ, aparținea de plasa Sighișoara din Județul Târnava-Mare (interbelic). La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.262 locuitori, dintre care 863 germani, 374 români, 24 maghiari și 1 țigan. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 834 evanghelici, 353 ortodocși, 36 romano-catolici ș.a. În anul 1966 comuna aparținea de Raionul Sibiu, iar populația a crescut la 1.520 de persoane, comuna având atunci în componență satele Roandola, Nou Săsesc
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
incinta care va fi înconjurat odinioară biserica nu s-au mai păstrat decât un turn de apărare și două fragmente de zid. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
stația de cale ferată este tot la Satmarel. Populația satului Decebal, conform datelor de la recensământul populației din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care 900 români, 161 maghiari, 39 țigani și 3 evrei. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 162 greco-catolici, 38 reformați, 900 ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
și Nădrab. "În 1482 a fost numit Gawasdywar, în 1506 Gabosdwar, în 1808 Gavosdia și Govosdia, în 1888 a fost numit în final Govasdia ". Mai multe ateliere de fierărie au funcționat la Govăjdia, în care pe lîngă localnicii romîni și țigani au mai lucrat și nemți mutați aici din Steiermark, Austria. Atelierul din valea Nădrab a fost menționat încă din 1517, în 1754 avea deja trei cuptoare și o forjă, în 1872 deja a fost ruină. Forja de coase a funcționat
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
că la uzina de fier de la Govăjdia lucrau 162 muncitori. După părerea etnografului Jankó János din 1894 reiese că "Casele nemților mineri sînt mai frumoase decît casele derăpănate ale romînilor localnici". Cei 100 muncitori romîni de la furnal alături de majoritatea muncitorilor țigani și muncitorilor nemți proveniți din Steiermark Austria, în 1906 toți au fost plătiți după realizări. În 1900 au inaugurat calea ferată cu ecartament îngust ce lega Hunedoara de satul Govăjdia. În 1910 la Cățănaș s-a construit o centrală hidroelectrică
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei. Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.
Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/300573_a_301902]
-
mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la număr, din stânga șoselei, la ieșirea din localitate spre Tg. Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gară se gaseste la distanță de 18 km. Structura populației după naționalitate Rezultatul recensământului din 2002: Români:...2,868...37.12 % Maghiari:...3,509...45.41 % Romi (Țigani):..1 ,349...17.46 % Structura populației după apartenența religioasă Din analiza tabelului de mai sus se observă, de-a lungul timpului, o mare diversitate religioasă a locuitorilor acestei așezări . Localitatea Band adună în jurul ei o mulțime de legende care ar
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
Secului în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot, țigan, mire, mireasa), confecționate după imaginația fiecăruia. Această perioadă de distracții se încheie în așa numita "miercure cenușie", în data de 21 februarie, odată cu intrarea în Postul Paștelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea de Farsang își are originea într-
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Goblița cu copiii lui” pomeniți ulterior în actele în care figurează și satul Stroești. Conform istoricului Aurelian Sacerdoțeanu, soția banului Barbu Craiovescu, Neagoslava, a fost o frumoasă din Stroești, care a avut aici pământ de zestre și câteva sălașe de țigani (Sacerdoțeanu, 1974). La 22 mai 1523 - 1525, voievodul Valdislav al III - lea scutește de dări satele mânăstirii Bistrița - Vâlcea, printre care și Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul Stroești devine sat de danie
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]