9,827 matches
-
în primul rând dezvoltarea propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu dezvoltare propozițională. În legătură cu situarea planului lor semantic între abstract și concret, conjuncțiile subordonatoare marchează doar dezvoltarea propozițională a unor funcții sintactice sau și identitatea funcțională a propozițiilor dependente. Din prima categorie fac parte conjuncțiile „universale”, care, cu un grad maxim de abstractizare, introduc în frază orice (sau aproape) tip
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și verbal-nominale. Acest rol i-l asigură verbul prin caracterul dinamic al planului semantic și al structurii expresiei sale. În limba română, ca și în celelalte limbi flexionare, verbul este singura categorie lexico-gramaticală capabilă să dezvolte sensuri temporale în mod abstract, adică prin intermediul unei categorii gramaticale specifice. Dinamismul imanent al verbului îl face apt pentru dezvoltarea funcției primordiale a comunicării, predicația, funcție care implică situarea în timp, în timpul sau din perspectiva timpului actului lingvistic. În același mod abstract, verbul dezvoltă sensuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temporale în mod abstract, adică prin intermediul unei categorii gramaticale specifice. Dinamismul imanent al verbului îl face apt pentru dezvoltarea funcției primordiale a comunicării, predicația, funcție care implică situarea în timp, în timpul sau din perspectiva timpului actului lingvistic. În același mod abstract, verbul dezvoltă sensuri în interiorul categoriei gramaticale de persoană (în simultaneitate cu cea de număr), ceea ce face din el singura clasă lexico-gramaticală căreia îi este imanentă relația cu un subiect gramatical. Această relație este implicită în categoria persoanei, manifestându-se, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă în realitate sintactică ceea ce avea existență virtuală, manifestată la nivel morfematic, în mod abstract, prin categoria gramaticală a persoanei. Subiectul acestor verbe funcționând ca predicate reprezintă prelungirea în expresie sintactică a persoanei verbale. „Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (M. Eminescu) „O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri Și viața căprioarei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un album Picasso. nu vine să împlinească semantic câmpul sintactic deschis de verbul regent a dărui (aceasta o fac cele două complemente-obiect; un album și mi), ci îl amplifică doar prin concretizare lexical-sintactică a unei coordonate temporale, descrisă în mod abstract, de timpul categorial al verbului: perfectul compus. Numai unele verbe (locuțiuni verbale) cer cu necesitate un circumstanțial (așa cum verbele tranzitive cer complement-obiect), prin care să se descrie o coordonată (spațială, cel mai adesea, sau temporală) a câmpului semantico-sintactic pe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai exact, o realizează) dar marca identității specifice a fiecărui circumstanțial este preponderent semantică; ea se implică în: • conținutul concret lexical al termenului prin care circumstanțialul se realizează: „Am plecat acolo/ieri.” $circ. de spațiu/temporalitate$$; • conținutul semantic, situat între abstract și concret, al termenilor relaționali: „S-au spart din cauza frigului.” $circ. de cauză$$; • planul semantic al relației de dependență: „Ai carte, ai parte.” $circ. cond.$$ și este, adesea, fixată definitiv prin alte semne lingvistice din enunț, mai ales adverbe corelative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tu frunză cazi, tu creangă te ridici.” (T. Arghezi, 68) „Departe sunt valuri, furtuni.” (M. Isanos, 37) 2. a. Când se realizează prin substantive (pronume), relația de dependență se desfășoară prin prepoziții (locuțiuni prepoziționale). Prin planul lor semantic, oscilând între abstract și concret, unele prepoziții (locuțiuni prepoziționale) (mai ales cele formate de la adverbe de spațialitate, dar și altele) marchează prin ele înseși identitatea de circumstanțial spațial a termenilor pe care îi însoțesc (bineînțeles în interiorul relației de dependență cu regent verbal, interjecție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alte pronume înlocuind substantive din categoria celor de mai sus, termenii sintactici nu mai realizează funcția de circumstanțial ci pe aceea de complement indirect: „Brațele ei albe și goale se întinseră spre dânsul.” (M. Eminescu, P.L., 49) Alte prepoziții, mai abstracte, nu marchează decât identitatea funcțională de circumstanțial, ele putând însoți deopotrivă un circumstanțial de spațialitate și unul de temporalitate sau chiar alte variante: în, din , la, de la... până la, după, spre, către etc. Distincția între spațialitate și temporalitate se întemeiază atunci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
erau și rămâneau neexprimabile sau cel puțin foarte greu exprimabile prin hieroglife.” (T.Maiorescu, 213) • interjecții: „Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă, 28) * Sub aspect semantic, circumstanțialul instrumental exprimă instrumentul, mijlocul (în sens larg, concret și abstract) prin care se duce la îndeplinire o acțiune verbală: „Destinul nu poate fi învins decât prin semnificație.” (O. Paler, Galilei, 152) sau se asigură obținerea (menținerea) unei însușiri: „În literatură nu sunt decât locuri comune, care devin monumentale prin arta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care în interiorul relației de interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie într-o direcție concretă conținutul semantic abstract și pluridirecțional al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie într-o direcție concretă conținutul semantic abstract și pluridirecțional al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot. Substantivul (pronumele) regent funcționează ca o simplă punte de legătură, care asigură articularea enunțului lingvistic în dezvoltarea unei relații sintactice, mai ales când unele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că era dânsul, dl. maior Vasile I.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mâna peste gură și zice: - Doamne ferește de omul nebun, că tare-i de jelit, sărmanul!” (I. Creangă) NOTE II. SINTAXAtc "II. SINTAXA" CATEGORII SINTACTICEtc "Categorii SINTACTICE" 1. „Realitatea extralingvistică” nu se confundă cu realitatea obiectelor naturale. Ea este o „realitate” abstractă, rezultând dintr-un raport, variabil, între realitatea obiectivă și reflectarea ei în planul gândirii. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două raporturi imanente cunoașterii: realitate obiectivă-gândire și gândire-limbă, precum și dezvoltarea unui raport subiectiv, între lumea obiectelor și planul perceperii ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
până la urmă se lasă îmblânzite. Mulți vă consideră un urmaș al lui Brâncuși, iar întrun interviu chiar dumneavoastră afirmați că acesta vă dă o mare neliniște. E adevărat că îi sunteți tributar? Brâncuși este tributar artei românești, pentru că aceasta este abstractă, pentru că a fost utilitară în primul rând. Dacă el este învăluit de atmosfera românească, noi suntem tributari artei populare și lui Brâncuși, dar elementele lui nu pot fi folosite de noi, pentru că am deveni epigoni. Bogăția spirituală a poporului român
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
îndoit, întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
profil sportiv; așadar, se poate observa o anume specializare a acestor trei numerale pentru limbajul sportiv. 3.1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival, și o extindere a posibilităților selecționale. Între substantivele determinate, pe lângă substantive abstracte, regăsim și substantive prototipice (medaliat, campion, câștigător, număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
expresivității vorbirii, al ritmului și articularii. Există o anumită lentoare în achiziția limbajului la elevul cu deficiență mintală, vârsta mintală fiind determinanta în stăpânirea limbajului. Vocabularul este mai limitat decât cel al normalilor, mai ales sub aspectul cuvintelor-noțiuni cu caracter abstract. Din observațiile realizate în mediul școlar incluziv, am remarcat faptul că, atunci când elevii cu deficiență mintală se află împreună cu cei normali, diferențele dintre cele două categorii sunt (aparent) insesizabile sub aspect cantitativ (numărul de cuvinte înțelese și rostite). Pentru ambele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
social. Impactul acestora în evoluția comunităților este foarte evident începând de la formele primare, embrionare, până în tumultul vieții moderne. O lungă perioadă, la noi, cel puțin, și în țările defunctului sistem socialist, rolul personalității a fost minimalizat, înlocuit, fiind, cu un abstract rol al maselor. Teoria era, bineînțeles, o mistificare naivă deoarece, tocmai în condițiile socialismului, s au putut manifesta, până la exacerbare, personalități tiranice, strivitoare, anihilând în permanență posibilitatea apariției și impunerii personalităților veritabile, viabile. Această orientare politică s-a reflectat nefast
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
al deficienților mintali; 4. Incompetența socială - este o caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul sistemului de semnalizare primar, senzorio perceptiv; 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sistemului de semnalizare primar, senzorio perceptiv; 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări; 7. Incapacitatea concentrării atenției asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur - individul nu se poate concentra pe ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru, etc.; 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă, perseverență, încredere în sine, nivel de aspirație ridicat, dorință
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
reprezentare geometrică, abstractizată, a capetelor umane. La origine erau cranii înfipte în stâlpii porții în scop protector (apotropaic), pentru incinta curții și a gospodăriei în general. Ostrețele cerdacului reproduc în aceeași manieră siluete umane, iar la streașină, capetele grinzilor reproduc abstract țeste de cai, cândva așezate de oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează cu simboluri, exprimate prin motive fundamentale, uneori comune cu reprezentările de pe ceramică și țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de simbolurile preistorice studiate și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care unele străvechi, cu origine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se, în clasă, o astfel de atmosferă; folosirea unor stimuli atractivi și a unor întăriri pozitive; organizarea, secvențierea și accesibilizarea cât mai riguroasă a instruirii: de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract. Integrarea reală a copilului cu dizabilități presupune: terapii specifice pentru copilul cu dizabilități; crearea unei atmosfere calme, lucrând pe grupuri mici sau individual, educatorul/pedagogul de recuperare supervizând și îndrumând, discret, fiecare grup de copii; evaluarea progresului după criterii stabilite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aer plin de praf de cărămidă și miros dulce și iz de caldarâm fierbinte“ iar “peste jetul roșu - prăfuit alb - verde, cretă liliachie și lac purpuriu udat de apă. Aur, fosfor, hârtie de magneziu. Geometrie gestică. Duct grafic al valorilor abstracte. VIORICA TOPORAȘ crează așadar echivalențe. Marea este labiribtul. Tratarea plastică a punctului până la obsesie, până la nebuloasă. O transparență a materiei calde se insinuează pretutindeni. Sub povara învăluitoare a autorului, Top-Kapi devine un simbol. Asiști la „consumul unei culturi exotice“, cum
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]