16,963 matches
-
în propriul apartament de la Trinity College. În încăperea în care îi primea nu era loc mult și intra un mic număr de scaune. Unii dintre foștii lui studenți au evocat atmosfera acestor întâlniri, care nu aveau nimic comun cu activitățile academice convenționale. G. H. von Wright își amintește: „Nu avea nici un manuscris sau note. El gândea în fața clasei. Impresia era cea de imensă concentrare. Expunerea conducea de obicei la o problemă, iar auditoriului i se 64 GÂNDITORUL SINGURATIC sugera să caute
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se întoarcă acasă, în Statele Unite, în vara anului 1939 - i-a dat banii care îi erau necesari pentru a putea rămâne încă șase luni la Cambridge. Este adevărat, cu scopul de a-i îngădui să cunoască mai bine mediul filozofic academic britanic și de a se elibera în acest fel de atracția pe care o exercita atunci asupra lui. Wittgenstein se putea înșela atunci când era vorba de a aprecia ceea ce este bun pentru prietenii săi, dar se simțea obligat să-i
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
scurt timp tot atât de apropiat cum i-a fost pe vremuri David Pinsent. Skinner era un foarte promițător student în matematică, care ajunsese la Cambridge în anul 1930. Profesorii, colegii și familia lui erau convinși că va face o frumoasă carieră academică. Era un tânăr foarte timid, modest și deosebit de inteligent. Atrăgea în mod deosebit atenția prin nevinovăția lui copilărească, printr-o naturalețe extremă. De aceea exprimările și reacțiile lui nu aveau nimic banal. Era o persoană liberă de orice urmă a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Atrăgea în mod deosebit atenția prin nevinovăția lui copilărească, printr-o naturalețe extremă. De aceea exprimările și reacțiile lui nu aveau nimic banal. Era o persoană liberă de orice urmă a acelei afectări pe care Wittgenstein o detesta în mediul academic de la Cambridge.84 Întâlnirea cu Wittgenstein a schimbat complet cursul vieții lui Skinner. Între anii 1932 și 1935, perioadă în care a avut o bursă de cercetare, Skinner nu a lucrat pentru el, ci a subordonat totul prieteniei cu Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în Uniunea Sovietică doar pentru a presta o muncă de înaltă calificare, nu ca un simplu muncitor. Planul de a se stabili aici, împreună cu Skinner, a căzut. Wittgenstein nu dorea însă să întreprindă nimic pentru a-și putea continua activitatea academică la Cambridge. S-a gândit la un moment dat să înceapă studiul medicinii la Dublin, unde se stabilise Drury. Rush Rhees relatează o convorbire pe care au avut-o în iunie 1936, după ce acest ultim proiect fusese și el abandonat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Skinner a resimțit drept o pierdere dureroasă. Când nu era alături de Wittgenstein, pentru el viața se golea în bună măsură de sens. Sfâșiat între fidelitatea lui față de recomandările prietenului și 80 GÂNDITORUL SINGURATIC dorința de a se întoarce la viața academică, Skinner s-a îmbolnăvit de poliomielită și a murit în octombrie 1941. Pentru Wittgenstein, evenimentul a constituit un șoc. Moartea neașteptată a lui Skinner i-a produs mari remușcări. Era conștient că nu s-a purtat bine cu el în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
s-a purtat bine cu el în ultimii ani, că nu a răspuns cum se cuvine iubirii și fidelității sale.102 Fania Pascal își aducea aminte că, la înmormântare, membrii familiei lui Skinner, care îl socoteau vinovat pentru distrugerea carierei academice a acestuia și chiar pentru moartea lui, nu i-au adresat lui Wittgenstein nici un cuvânt. Cu ceilalți, care erau de față, s-a purtat ca „un animal sălbatic speriat“. Amintirea lui Skinner a fost pentru Wittgenstein un nou prilej pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vigoarea lui intelectuală. Era surprinzător că un corp atât de șubred poate susține o minte atât de vie și pasionată. Cu noii săi prieteni, subiectele favorite de conversație ale lui Wittgenstein nu au fost cele filozofice, cel puțin în sensul academic al termenului. Era atras de teme ca religia, moralitatea, evenimentele curente, literatura, muzica și arta în general. Vorbea cu plăcere despre familia lui, despre experiențe ale vieții sale, relata impresii despre oameni pe care îi cunoscuse. Knut Tranøy, un norvegian
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au cunoscut în refugiul său din fiorduri, face și el o observație semnificativă în această privință: „Ăîn mediile academice profesionalizate sinceritatea nu este, de fapt, o virtute de prim-plan, deși multora ne-ar plăcea să credem că este. Îmi place să cred că știu dintr-o experiență de primă mână că ea este o virtute de rang înalt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajului științei, așa cum a fost ea ilustrată prin lucrările promotorilor empirismului logic. Altfel spus, drept acea operă care, alături de lucrările lui Frege și Russell, a inaugurat cotitura analitică în filozofie, o reorientare care a devenit aproape o ortodoxie în filozofia academică, profesională de limbă engleză din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Întâlnim nenumărate mărturii în acest sens în vaste teritorii ale literaturii filozofice. Aprecieri critice standard la adresa Tractatus-ului, care pot fi găsite în scrierile unor filozofi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale Cercului, precum Hans Hahn și Moritz Schlick, a fost trezit de un referat al matematicianului Kurt Reidemeister. Cartea a fost citită apoi cu voce tare și comentată, propoziție cu propoziție, într-o suită de ședințe ale Cercului din anul academic 1926-1927. Pentru informații în această privință vezi lucrarea documentară a lui Friedrich Stadler, Studien zum Wiener Kreis, Suhrkamp Verlag, 1997. 75 M. Schlick, „Cotitura filozofiei“, traducere de M. Flonta, în M. Schlick, Formă și conținut. O introducere în gândirea filozofică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
doar printr-un criteriu al sensului, acel criteriu care stabilește condițiile ce fac enunțul adevărat“ (op. cit., p. 205). 81 Atrăgând atenția asupra recepției diferențiate a Tractatus-ului în Cercul de la Viena, Stadler nota: „Pentru Hahn, această scriere a unuia din afara lumii academice era un text fundamental pentru explicarea rolului logicii, chiar dacă el împreună cu Neurath, Menger, Göedel și alții nu voiau să împărtășească «tăcerea» lui Wittgenstein - afirmarea imposibilității de a afirma ceva despre limbajă“ (Fr. Stadler, op. cit., p. 179.) Și mai departe: „Așa-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nici o îndoială că a avut în vedere acest lucru atunci când a scris, în Tractatus, că «a rezolvat problemele în mod definitiv».)“84 Exprimări asemănătoare au fost menționate și de George Moore, în relatarea lui cu privire la lecțiile lui Wittgenstein din anul academic 1930-1931. În trecut, spunea Wittgenstein, au existat filozofi mari, de acum înainte vor exista doar filozofi îndemânatici. Ceea ce nu înseamnă că îndemânarea este lipsită de importanță și ușor de dobândit. Cercetarea filozofică, așa cum o practică el, are în comun trei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a văzut Wittgenstein obiectivele activității filozofice, precum și căile pe care a încercat să le înfăptuiască sunt tot atât de puțin apropiate de establishment-ul filozofic din zilele noastre ca și de cel din epoca sa. S-ar putea presupune că în filozofia academică s-a manifestat și se manifestă o opoziție față de anumite idei formulate de către Wittgenstein. Ceea ce distinge gândirea lui Wittgenstein de cea a profesionistului tipic al filozofiei, îndeosebi din țările de limbă engleză, este însă ceva mai fundamental. Opoziția privește chiar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea fi privită și drept expresia unei atitudini față de viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această practică riscă să fie văzuți drept persoane care și-au trădat vocația. Iată mărturisirea semnificativă a unui asemenea renegat: „La sfârșitul anilor ’60 sau la începutul anilor ’70, am luat parte, în Hamburg, la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein sosește la Cambridge pentru a lucra sub îndrumarea lui Russell, ceea ce îl motivează nu este acel vag interes pentru filozofie pe care îl întâlnim la tinerii cu înclinații spre reflecție, și cu atât mai puțin interesul pentru o carieră academică. Studiul unor lucrări ale lui Frege și Russell îl convinsese că filozofia se află în pragul unei prefaceri radicale. Cei capabili să-și însușească un nou mod de a gândi și noi instrumente de cercetare vor avea șansa de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin importante. În 1916, când acționa prin discursuri publice și prin publicații împotriva participării Angliei la războiul cu Puterile Centrale, Russell găsea că obligațiile sale academice îl împiedică să-și consacre întreaga energie acestei cauze. Îi scria unei prietene: „Acum doresc să schimb gândurile oamenilor. Puterea asupra minților altor oameni este principala dorință personală a vieții mele.“27 Până 338 GÂNDITORUL SINGURATIC la sfârșitul vieții, Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
COLECȚIA ACADEMICA 23 Seria Lingvistic\ IOAN OPREA este profesor la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat mai multe studii despre modernizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
r i u observă, cum era firesc, că, în general, finalitatea se manifestă în mod spontan și inedit, iar nu ca intenție deliberată de modificare a limbii interindividuale, dar finalitatea poate fi și intenționată în "activitatea normativă a unei instituții academice, crearea convențională a unor limbi literare, convențiile terminologice etc."217 Așadar, poate exista o activitate normativă a unei instituții academice, dar Coșeriu nu ajunge la constatarea că această activitate realizează norme (reguli de folosire a limbii). Remarcînd însă "diferențele locuționale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca intenție deliberată de modificare a limbii interindividuale, dar finalitatea poate fi și intenționată în "activitatea normativă a unei instituții academice, crearea convențională a unor limbi literare, convențiile terminologice etc."217 Așadar, poate exista o activitate normativă a unei instituții academice, dar Coșeriu nu ajunge la constatarea că această activitate realizează norme (reguli de folosire a limbii). Remarcînd însă "diferențele locuționale" dintre limba vorbită și limba scrisă (aceasta identificată cu limba literară), Coșeriu le explică prin faptul că limba scrisă "nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înseamnă că lipsesc orice norme, fiindcă, prin imitație, se respectă anumite norme cutumiare, fără ca acestea să coincidă întotdeauna cu norma limbii populare. Faptul devine evident dacă avem în vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tuturor, A. Goodwin, G. Whannel (coord.), 264 pag., 260.000 lei • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc, 596 pag., 491.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 98.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la Uni-versidad de Sevilla, Sevilla, 1975, p. 63. 25 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 38 ș. u. 26 Norma avută aici în vedere este norma istorică a limbii, diferită de norma legiferată (academică), rezultată din activitatea de normare (de cultivare a limbii) și impusă prin lucrările normative. Între cele două norme există o relație complexă, dar, în principiu, norma legiferată nu trebuie să neglijeze norma limbii. 27 Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, Editura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe termen scurt, A. Marshall explică prețurile mărfurilor în funcție de utilitatea acestora (aprecierile subiective pe care le fac cumpărătorii), iar pe termen lung, în funcție de costul lor de producție (care îl orientează pe producător în dimensionarea ofertei). Pe lângă reacțiile favorabile ale gândirii academice din Occident au existat și o serie de rețineri față de politica economică externă a liberului schimb, cu deosebire din partea unor economiști sau gânditori care reprezentau interesele unor state naționale mai mici și în special cu profil agrar. Aceste țări, din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să impulsioneze și să susțină o dezvoltare economică durabilă pentru România, fapt care a condus la menținerea țării noastre la un nivel net inferior potențialului economic real al său. 5 S. Pralea, Politici și reglementări în comerțul internațional, Ed. Fundației Academice "Gh. Zane", Iași, 1999, pp. 55, 56 3.4. Dezechilibre structurale ale fluxurilor de export și import Structura comerțului exterior românesc în perioada 1950-1989 a fost influențată într-o măsură decisivă de politica de industrializare cu orice preț a țării
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]