7,423 matches
-
al "literarizării", cum îl numește Garabet Ibrăileanu, constând în orientarea limbii articolelor după modelul formelor literare muntenești, și modernizarea lexicului, manifestată în preferința autorului pentru neologisme 300. Vorbind despre practica redactării și despre exigența pe care poetul o manifesta în alcătuirea textelor, Ioan Slavici afirma: "Ca scriitor Eminescu strica multă hârtie, căci făcea multe corecturi mai ales în ceea ce privea alegerea vorbelor și ținea să dea la tipografie manuscriptul curat și citeț. Articolele pentru Timpul de exemplu, le scria de obicei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
activități desfășurate în domeniul traducerilor religioase la Iași, sub îndrumarea mitropolitului Dosoftei, iar mai de curând, prin contribuția efectivă a acestuia la traducere. Prin reconsiderarea contribuției lui Nicolae Milescu, a cărui traducere din Vechiul Testament a avut un rol determinant în alcătuirea ediției din 1688, însăși apariția Bibliei de la București redobândește proporții de eveniment cultural, ținând de o tradiție umanistă ale cărei manifestări au putut fi recunoscute la noi încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. În traducerea Vechiului Testament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
peste vină (1977; Premiul Editurii Facla), sunt marcate de o sinceritate intensă, în ciuda alternării sau a amalgamării ezitante de formule lirice clasice și moderne. Datini, lucrarea câmpului, tradiții, rituri de trecere, obiceiuri magice, toate transpuse în sugestii metafizice, participă la alcătuirea ființei, ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
Viața a apărut pentru prima dată În urmă cu 3,6 - 4 miliarde de ani, deci la Începutul Precambrianului, În apele călduțe și ușor sărate din acel timp; numai În acest mediu puteau să se sintetizeze proteinele, principalele substanțe din alcătuirea materiei vii. Totodată, atmosfera fiind lipsită complet la acea vreme de un ecran protector de ozon, biogeneza nu era posibilă pe uscat din cauza radiațiilor ultraviolete (rUV). Reciful de stromatolite vechi de 3,5 miliarde de ani, din munții Montana, reprezintă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
l-a practicat și îmbogățit. Starea discursului și scriiturii baudrillardiene" de remarcat epitetele derivate din antroponime, cel mai spectaculos fiind acesta -, examinarea depășirii "normalului discursiv" prin activarea unor noțiuni ca seducție, strategie, gândire radicală, simulacru, hiperrealitate etc., care intră în alcătuirea unei grile proprii de lectură a contextului contemporan, fac obiectul cercetării despre Baudrillard. Acesta a fost ales din motivele pe care tocmai le-am amintit, la care se pot adăuga eclectismul, violența interpretativă, refuzul configurării raționale a lumii, nihilismul nuanțat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie, metonimie, paracriticism etc. În ficțiunea postmodernă este utilizată constant heterotopia, lumile plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa din fragmente 212, situație care exclude coerența, linearitatea, lipsa contradicțiilor. Deși Derrida consideră că o "formă primară" a discursului postmodern este colajul/montajul, David Harvey atenționează asupra faptului că reprezintă un risc considerarea lor drept indicii ale distincției dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au produs o mutație la nivelul percepției noastre despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică. Acest lucru nu se referă doar la alcătuirea discursului, ci și la faptul că el mobilizează structuri de un alt ordin decât cele care sunt caracteristice frazei; în acest sens, Maingueneau dă exemplul interdicției " Nu fumați!", care este un discurs chiar dacă este alcătuit dintr-o singură frază. De
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rămâne posibilitatea ca în utilizare curentă, scriitura "să transpună într-un anonimat transcendental caracteristicile empirice ale autorului"295. Întrebarea care cere un răspuns ar fi: "nu transpune noțiunea de scriitură caracteristicile autorului astfel încât, chiar și atunci când îl expulzează deschis din alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un mod subtil?" Răspunsul apare tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod de a traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
criticat). Trebuie remarcat și de această dată că deși studiile sale pe această temă sunt particulare, originale și cu o amprentă unică, nu este de neglijat importanța textelor lui McLuhan sau ale Școlii de la Frankfurt în conturarea abordării sale. Chiar dacă alcătuirea unei liste exhaustive de posibile influențe asupra unui gânditor complex de talia lui Baudrillard pare a fi din start o idee greșită, punctarea unor repere pe scena intelectuală a timpului său nu este lipsită de rost. O întreprindere de acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini sociale, dar și inadecvate descrierii unor societăți precum cele primitive, arhaice sau feudale, astfel încât soluția pe care o întrevede ar fi aceea a renunțării la acest aparat critic pentru a putea surprinde și celelalte aspecte care îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stă la baza potlatch-ului (darurile oferite sunt întotdeauna exagerate, tocmai pentru a umili și provoca, obligând la primirea, în retur, a unui dar mult mai mare), este transformată de către Baudrillard într-o adevărată strategie discursivă, care-i va asigura baza alcătuirii unei "teorii fatale". Logica excesului, a ambivalenței, a reversibilității, consumului și sacrificiului, caracteristice schimbului simbolic se vor regăsi transformate în procedee textuale ce vor să depășească logica discursivă a sistemelor și tratatelor. În primele texte, Baudrillard introduce problematica schimbului simbolic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnelor în societate"421. Diferența abordării acestui subiect față de cele ale teoriilor marxiste rezidă chiar și în modalitatea în care este conceput consumul; Baudrillard se opune împărțirii între specialiști ai producției (economie), ai ideologiei (semne, cultură) și dialecticieni, în dorința alcătuirii unui obiect de studiu care să cuprindă toate determinările, astfel încât caracteristicile culturale să nu mai fie lăsate în umbră. Pentru gânditorul francez, instanța principală a economiei politice nu este nici marfa, nici cultura: "obiectul acestei economii politice, adică elementul său
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a echivalenței, în deprecierea totală a tuturor singularităților"425. Se pare că tema culturii este una care a necesitat o dezbatere nu doar în contextul teoriei marxiste, în care locul său era unul puțin valorizat, dar și în mai noile alcătuiri de date oferite de societatea contemporană, în care dacă valorile culturale au devenit obiect al schimbului, ele nu sunt totuși, am putea spune, obiect al schimbului simbolic, al excesului de valoare, cât mai degrabă al celui de banalizare. Valoarea subversivă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
urmărită de demersul de față, acest text este important atât pentru valoarea sa de exemplu practic al teoriei simulacrului, cât și pentru multiplele evidențieri ale modului de a scrie, ale stilului utilizat de către Baudrillard și ale procedeelor retorice folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un vocabular extrem de variat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În acest fel, seducția este forța care obsedează orice creator ("la séduction hante"), fiind un fel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest termen corespunde unei strategii discursive postmoderne de "destituire" a logos-ului și a tuturor mecanismelor de argumentare, care, prin înșiruirea coerentă a unor idei și categorii fixate de tradiția filosofică, atestau practic un sistem de gândire. Baudrillard vizează posibilitatea alcătuirii unei teorii seducătoare a limbajului care să depășească definitiv contrastele reglate, legăturile clasice de distincție și de echivalență, și astfel să instituie ca regulă a jocului duelul și reversibilitatea. În viziunea filosofului francez, este necesară atestarea unei alte intenționalități discursive
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau mai puțin deschisă a unei tradiții filosofice sau a anumitor modalități de scriere și înțelegere a unor concepte foarte des discutate în această perioadă. Ele induc o deplasare a viziunii despre limbaj, în general, cât și a modalității de alcătuire și lecturare a unui text, în particular, propunând grile noi de înțelegere a acestora. Mai mult decât atât, cele două propuneri teoretice se confruntă cu un pericol comun: complicitatea cu termenii, ideile sau tradiția deconstruită (respectiv, sedusă). Conștientizând faptul că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a impreciziei limbajului. „Muză - zice el În celebra Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele / Zi-mi, cum să-ncep? ’n ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?” Speranțele lui se leagă, acum, de gramatică, aceea ce arată „alcătuire” și Învață pe toți În ce fel se poate face ceva fără greșeală. Invocarea muzei, convenție veche, ascunde la Ienăchiță Văcărescu o reală neliniște În fața foii albe. Cum să-ncep? este marea interogație a scrisului său. A face, a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ele nu trebuie să zdruncine temeliile firii. De aceea toate fantasmele iubirii se mișcă Într-un climat de izolare și uscăciune, nici un contact cu elementele Însuflețitoare, fecunde din afară. Sub puterea modelelor lăsate de Înaintași, Nicolae meditează și el la alcătuirea și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vorba de timp, spre laturile Întunecate ale lucrurilor. Veselul Alecsandri devine sumbru, superstițios, În plin sezon canicular se plînge de nestatornicia universului, o ploaie mai răcoroasă Îl scoate din fire, un vînt puternic Îl face să se gîndească la reaua alcătuire a lumii. Jurnalul de călătorie În Italia, superb roman de dragoste romantică, e dominat de obsesia timpului capricios. Îndrăgostiții sînt urmăriți de piaza rea a vremii, din Italia pleacă În Germania, din Germania fug la Paris ca să scape de timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult sau mai puțin mascată. "Contactul cu viața și cu natura", suntem avertizați din nou, nu constituie decât "o primă etapă în procesul creației", "valabilă numai pe măsura dezagregării inițiale în elemente ce vor avea să se combine apoi în alcătuiri noi". Apoi, cum "contactul îl au toți și tocmai cei ce-l trăiesc mai intens îl sublimează mai puțin", înseamnă că arta "începe dincolo de dânsul, de la sublimarea lui", fiind în mod fatal "claustrație și halucinație; combustiune interioară și vis de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt, propoziție. Finalitățile urmărite acum sunt: realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de: propoziție, cuvânt, silaba, sunet, cu accent pe despărțirea corectă în silabe; alcătuirea orală de propoziții din două și trei cuvinte pe baza suportului intuitiv/imagistic; reprezentarea grafică a propoziției, cuvintelor, silabelor, sunetelor; rostirea corectă a sunetelor izolat, în silaba și în cuvânt; identificarea literelor mari și mici de tipar; asocierea fonem-grafem (identificarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citește corect, conștient, expresiv. 2. Citirea explicativa și evidențierea aspectelor ortografice, ortoepice și de punctuație ale textului. 3. Realizarea unor exerciții lexicale în funcție de text explicarea cuvintelor noi; introducerea cuvintelor noi în enunțuri proprii, orale și scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții/fragmente din text; 5. Realizarea autocontrolului citirea celor scrise 6. Aplicarea unor procedee de scriere scrierea după sarcini date: în paralel cu exersarea actului lexic: citit-scrisul selectiv; 32 citirea simultană
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Găsirea formei de singular și de plural în funcție de cerință exprimată, formularea unor propoziții în care se utilizează substantivele respective; Reguli de joc: Recunoașterea și denumirea obiectelor de pe jetoane/imagini; Precizarea formei de singular și de plural a obiectului de pe jeton; Alcătuirea de propoziții cu cuvintele date; Material didactic: imagini/jetoane, lista de cuvinte, fișa de lucru; Elemente de joc: surpriză, aplauze, întrecerea, stimulente. Desf\[urârea jocului: Elevii vor lucra în două echipe. Fiecare membru va manipula un jeton și va exprima
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
SPUNE CE ÎNSEAMNA!” Scop: Formarea capacității de a sesiza sensurile diferite ale cuvintelor care se pronunță și se scriu la fel (omonime); exersarea capacității de exprimare orală și scrisă; Reguli de joc: Identificarea sensului unui cuvânt pe baza imaginilor corespunzătoare. Alcătuirea de propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor. Material didactic: Jetoane cu desene corespunzătoare fiecărui sens al unor cuvinte date. Exemple: Ochi parte a corpului, ou prăjit, ochi de andrea, ochi de apă; Broască animal, broască de la ușă. Elemente de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]