7,716 matches
-
și a studiului procesului de decompresie al gazelor inerte din organismul uman. Cercetările sale s-au axat deopotrivă asupra fiziologiei aparatului respirator în hipobarism (la altitudine) și hiperbarism (înaltă presiune), fiind utilizate în diverse domenii ca aeronautică, alpinism, scufundare la altitudine, scufundare profesională și scufundare militară. începe o serie de experimente în anul 1959 în Laboratorul de Fiziologie Hiperbară din cadrul Spitalului Universitar din Zürich, Elveția. Bűhlmann a luat în considerare, pentru calculul decompresiilor după scufundări cu aer comprimat, 16 compartimente de
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
deoarece acestea ar putea fi aplicate scufundărilor cu caracter profesional din cadrul exploatărilor de hidrocarburi submarine. Aceste studii au fost confirmate de experimentele "Capshell" din Marea Mediterană în anul 1966. Bűhlmann a investigat, de asemenea, implicațiile pe care le are scufundarea la altitudine. Un număr mare de cazuri severe de accidente de decompresie în rîndul scafandrilor militari care au efectuat scufundări în lacul Silvaplana din Elveția la altitudinea de 1800 m, a arătat că scufundarea la altitudine devine periculoasă atunci când se utilizează tabele
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
în anul 1966. Bűhlmann a investigat, de asemenea, implicațiile pe care le are scufundarea la altitudine. Un număr mare de cazuri severe de accidente de decompresie în rîndul scafandrilor militari care au efectuat scufundări în lacul Silvaplana din Elveția la altitudinea de 1800 m, a arătat că scufundarea la altitudine devine periculoasă atunci când se utilizează tabele de decompresie de la "nivelul mării". Bűhlmann propune o metodă de calculare a cantității maxime de azot dizolvată în sânge în funcție de presiunea atmosferică și elaborează tabele
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
pe care le are scufundarea la altitudine. Un număr mare de cazuri severe de accidente de decompresie în rîndul scafandrilor militari care au efectuat scufundări în lacul Silvaplana din Elveția la altitudinea de 1800 m, a arătat că scufundarea la altitudine devine periculoasă atunci când se utilizează tabele de decompresie de la "nivelul mării". Bűhlmann propune o metodă de calculare a cantității maxime de azot dizolvată în sânge în funcție de presiunea atmosferică și elaborează tabele specializate pentru scufundare la altitudine care au fost adoptate
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
arătat că scufundarea la altitudine devine periculoasă atunci când se utilizează tabele de decompresie de la "nivelul mării". Bűhlmann propune o metodă de calculare a cantității maxime de azot dizolvată în sânge în funcție de presiunea atmosferică și elaborează tabele specializate pentru scufundare la altitudine care au fost adoptate de către militarii elvețieni în anul 1972, precum și un studiu asupra decompresiei pentru scufundări succesive. Tabelele specializate pentru scufundare la altitudine sunt tabelul BÜ-700 utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
maxime de azot dizolvată în sânge în funcție de presiunea atmosferică și elaborează tabele specializate pentru scufundare la altitudine care au fost adoptate de către militarii elvețieni în anul 1972, precum și un studiu asupra decompresiei pentru scufundări succesive. Tabelele specializate pentru scufundare la altitudine sunt tabelul BÜ-700 utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m și tabelul BÜ-1500 folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Expediția
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
pentru scufundare la altitudine care au fost adoptate de către militarii elvețieni în anul 1972, precum și un studiu asupra decompresiei pentru scufundări succesive. Tabelele specializate pentru scufundare la altitudine sunt tabelul BÜ-700 utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m și tabelul BÜ-1500 folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Expediția în lacul Titicaca, la 3800 de metri deasupra nivelului mării în anul 1987
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
pentru scufundări succesive. Tabelele specializate pentru scufundare la altitudine sunt tabelul BÜ-700 utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m și tabelul BÜ-1500 folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Expediția în lacul Titicaca, la 3800 de metri deasupra nivelului mării în anul 1987, nu a relevat probleme de decompresie folosindu-se teoria lui Bühlmann ZH-L16. În anul 1983 Bűhlmann publică rezultatele din
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
de siguranță. Tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 au fost testate și verificate și în România în cadrul Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de scafandri din Constanța. Tabelele Bühlmann sunt încă utilizate în prezent, fiind foarte populare în rândul scafandrilor ce efectuează scufundări la altitudine. În anul 1977 Albert A. Bühlmann primește distincția Oceanereing din partea Undersea and Hyperbaric Medical Society, iar în anul 1993, de la Divers Alert Network pentru contribuția adusă dezvoltării cunoașterii procesului de decompresie.
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
unde se modifică la 35-40 de grade. Priveliștea este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare Munții Baiului cu plaiurile înzăpezite chiar și până în luna mai. Climă la această altitudine (depășind 2000 m) este rece, predominând vânturile montane care uneori pot lua aspect temporar de vijelie. Floră în această zonă este preponderent alpina, întâlnindu-se frecvent jnepeni. Deoarece vânturile sunt frecvente și pot atinge la buza prăpastiei viteze chiar și
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
sunt înăuntrul stațiilor) prin tehnică manșonării și matisării. Astfel că în vara anului 1978, în luna august, alături de personalitățile orașului Bușteni și de trimisul Ministerului Turismului de atunci, a fost inaugurată telecabina Bușteni-Babele care pentru prima dată a urcat de la altitudinea de 850 m (orașul Bușteni) până la altitudinea de aproape 2300 m (aproape de Cabană Babele). În sezonul de vară telecabina poate transporta chiar și peste 1900 de persoane pe zi (durata medie de functionare fiind în sezonul de vară în weekend
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
matisării. Astfel că în vara anului 1978, în luna august, alături de personalitățile orașului Bușteni și de trimisul Ministerului Turismului de atunci, a fost inaugurată telecabina Bușteni-Babele care pentru prima dată a urcat de la altitudinea de 850 m (orașul Bușteni) până la altitudinea de aproape 2300 m (aproape de Cabană Babele). În sezonul de vară telecabina poate transporta chiar și peste 1900 de persoane pe zi (durata medie de functionare fiind în sezonul de vară în weekend chiar și de 14 ore/zi). Telecabina
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
cercetări oceanografice la mare adâncime. Marea majoritate a batiscafurilor construite - 98% - au adâncimea maximă de scufundare de 6000 m. Ideea realizării unui batiscaf aparține lui , constructor de aerostate și primul om care a urcat cu un balon în stratosferă, la altitudinea de 15.781 m în anul 1931 și care a aplicat principiul balonului la construcția primului batiscaf. ul este conceput ca un balon al cărui mediu de evoluție este apa în locul aerului atmosferic. Heliul și hidrogenul, care creează forța ascensională
Batiscaf () [Corola-website/Science/322368_a_323697]
-
Este unul dintre cei mai activi vulcani din Japonia, din insula sudica Kyushu, are altitudinea de 1117 m și este un stratovulcan. Este un vulcan activ din puncte de vedere eruptiv, ultima sa erupție fiind în 15 octombrie 2011 și încă continuă. Sakura-jima este un con formant în caldeira Aira, aceasta caldeira s-a format
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
Marte. Pe harta marțiană, membrii expediției găsesc camera de control a Lumii Inelare, ascunsă într-un vast labirint de camere aflat în spațiul de sub hartă. Pentru a crea o atmosferă rarefiată pe Marte, harta planetei a fost construită la o altitudine de 32 km deasupra suprafeței Lumii Inelare, dând naștere unei cavități de 4.7×109 km3. Centrul de Control conține spațiu locuibil pentru mii de Protectori Pak, precum și spațiu pentru cultivarea "arborelui-vieții" necesari atâtor Protectori. În celelalte camere se află
Inginerii Lumii Inelare () [Corola-website/Science/322538_a_323867]
-
specialitate cu numele de Prispa Agighiol. Dealurile Tulcei se prezintă ca o succesiune de inselberguri orientate pe direcție est-vest, din a cărei parte centrală, se desprinde spre sud un șir de culmi ce închid spre E și N Depresiunea Nalbant. Altitudinile medii se mențin în jurul valorii de 200 m.<br> Principalele culmi ale catenei principale (cea orientată V-E) sunt: Stânca Mare (205 m), Somova (225 m), Beștepe (242 m), Redi (206 m). În partea sudică se regăsesc culmile: Uzum (222
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]
-
V-E) sunt: Stânca Mare (205 m), Somova (225 m), Beștepe (242 m), Redi (206 m). În partea sudică se regăsesc culmile: Uzum (222 m), Orta Bair (206 m) și Denistepe ("Dealul Mării", 270 m), acesta din urmă fiind și altitudinea maximă a Dealurilor Tulcei.
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]
-
reprezintă o porțiune a ultimului complex de nivelare Gornovița, parte individualizată a Munților Șureanului. A fost modelată pe tot parcursul Pliocenului până în Pleistocenul inferior, rezultând o suprafață ondulată cu altitudinea medie de 900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
ultimului complex de nivelare Gornovița, parte individualizată a Munților Șureanului. A fost modelată pe tot parcursul Pliocenului până în Pleistocenul inferior, rezultând o suprafață ondulată cu altitudinea medie de 900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă, cu marginile crestate de afluenții Streiului și Luncanilor, are altitudinile maxime în Vârful la Cruce (1.019 m) și Vârful Iubăii (1.010 m); b) Platoul Târsa, o suprafață larg ondulată, deasupra căruia se ridică vârfurile Secuiului (948 m), Alunului (984 m) și Târsa (949 m); c) Platoul Ponorici-Cioclovina - alcătuit
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
dealuri care apar ca martori de eroziune: Dl. Arsului (848 m), Dl. Robului (974 m), Dl. Padeș (1.010 m), Dl. Dreptului (950 m); d) Masivul Vârtoapele - cu carst de tip suspendat autigen, situat la o diferență de 200-300 m altitudine față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi cristaline - Vârful Purcărețul (870 m) și Vârful Muncelu (810 m) - sau pe conglomerate, gresii și
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
de eroziune: Dl. Arsului (848 m), Dl. Robului (974 m), Dl. Padeș (1.010 m), Dl. Dreptului (950 m); d) Masivul Vârtoapele - cu carst de tip suspendat autigen, situat la o diferență de 200-300 m altitudine față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi cristaline - Vârful Purcărețul (870 m) și Vârful Muncelu (810 m) - sau pe conglomerate, gresii și marne: Vârful Măgura (804 m
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt distribuite de la 500 m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești Deal și Ludeștii de Sus, care urcă până la 1.100 m. Sălașele, grajdurile, fânarele și colibe utilizate numai pe timpul verii sunt prezente până la 1.250 m altitudine. Caracteristicile restrictive ale reliefului au făcut ca în
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
sunt distribuite de la 500 m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești Deal și Ludeștii de Sus, care urcă până la 1.100 m. Sălașele, grajdurile, fânarele și colibe utilizate numai pe timpul verii sunt prezente până la 1.250 m altitudine. Caracteristicile restrictive ale reliefului au făcut ca în prezent toate satele din regiunea studiată să dispună de un număr redus de locuitori, acestea fiind grupate pe trei categorii: foarte mici (sub 100 loc.), mici inferioare (100-250 loc.) și mici superioare
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Baia de Criș , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Lunca Moților este așezat în frumosul bazin al Zarandului, pe valea Crișului Alb, la o altitudine de 250 de metri, pe drumul ce duce de la Baia de Criș la Hălmagiu. Biserica de lemn din satul Lunca Moților a fost construită spre sfârșitul sec. al XVII-lea, pe dealul numit „Gorgon” de credincioșii ortodocși din satul Țebea
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]