28,520 matches
-
Armată n-au primit nimic de la agentul răvășit. Au evaluat daunele așa cum s-au priceput, i-au construit lui Foiște și mamă-sii o casă nouă, cu trei odăi - nu mare lucru, dar, oricum, adevărat conac față de ce fusese Înainte. Amănunte nu știu, habar n-am dacă i s-au acordat despăgubiri pentru obiectele cu valoare sentimentală. Ceea ce pot sigur să-ți spun este că Muza s-a Întors, cumințică, În noul ei cotlon albastru - căci de ani buni Încoace poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
strămoșul nostru, Întemeietorul, și-a așezat și statornicit pe locurile unde sălășluim noi astăzi Întreaga ceată de hămesiți a fost dezgropată de acea alunecare de teren care s-a produs În Împrejurări de acum bine cunoscute. Nu vom insista asupra amănuntelor, Însă vă pun În vedere că târziu, mult mai târziu, un urmaș al Întemeietorului a băgat de seamă, dând dovadă de primele preocupări În domeniul geneticii, că, În urma Însoțirilor dintre bărbați și femei numai În cadrul tribului, se nășteau prea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În betonul gardului. Cei care Îl vedeau - și erau mulți - nu se uitau la el ca la un fitecine care-și deșartă bășica, ci ca la un bărbat ce, pregătind o bătălie importantă, n-are cum să ia În seamă amănunte neglijabile cum ar fi ușurarea În public. Nu știu dacă Înțelegi: lumea domnule, Îl respecta și când Își scotea tulumba și uda la rădăcină butucii uscați de iederă. Este cel mai demn om pe care l-am Întâlnit În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
slăbit mintea, ce să mai zic...». Și-a scos insigna, după care o jumătate de oră și-a frecat reverul acela, că locul pe care fusese bucățica de tablă emailată era mai Închis la culoare decât restul paltonului și acest amănunt n-ar fi putut scăpa ochilor vigilenți ai funcționarilor: și-ar fi dat seama imediat că În fața lor se găsea un omorâtor de nemți, nu i-ar fi acordat viza și l-ar fi lipsit, poate, pe viață, de vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mă prefac nici față de mine, nici față de ceilalți și aș fi luat-o razna. Astăzi, ciudat, nu-i mai țin minte chipul. Au rămas În memorie bunătatea ei, trupul gol, alb, frumos și, o să râzi, de o puritate nemaivăzută. Nici amănuntele sordide și de neocolit ale acelei Împreunări dincolo de fire (apa pentru spălat trebuia Încălzită pe aragaz, căci statul făcea economie de energie; sau, Îmi amintesc, n-aveam decât un nenorocit de prezervativ de contrabandă - politica demografică de atunci interzicea fabricarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-a făcut ferfeniță și, În locul lui, a trebuit să folosim vestita aspirină, care ei Îi provoca usturimi, iar pe mine mă enerva că mirosea a acru și a farmacie), ei, bine, cum ziceam mai sus, nici acest soi de amănunte nu scădea din Înălțimea de zeiască bestialitate a Împerecherii. Am fost, atunci, pentru prima și, având În vedere ceea ce am de gând În scurt timp să fac cu mine Însumi, ultima oară Stăpânul lumii. Singurul. Atotputernicul. După prima noapte lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să facă glume ori aluzii deșucheate, ne aduceau, din când În când, fără să intre, În pungi ieftine de plastic, cele pomenite mai sus. Mă Întreb: oare de ce nu-i țin minte chipul? Avusesem destulă vreme s-o descopăr În amănunt. N-am Întâlnit, de atunci, sâni ca ai ei: rotunzi, tari și cu sfârcuri mici, incredibil de gingașe și catifelate, chiar și atunci când se Întăreau. Pe o noptieră zăcea un ecuson de plastic pe care scria că era subingineră Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de felurite băuturi și tutun Își vărsau conținuturile scârboase ale stomacelor. Oricum, povestea lui Figaro cu Casa Radio și zbenguitul prin pădure Întru trezirea la viață a bărbăției lui Foiște era crezută de mulți, din cauză că se dovedea prea plină de amănunte pe care capul chel și pe dinăuntru al Îngrijitorului n-ar fi fost În stare să le născocească. El se arăta cu mult mai sărăcuț la minte decât frate-său geamăn, care lucra ca vânzător la magazinul sătesc. Tatăl lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se desfășoare procesele. Soldații stăteau țepeni, cu privirile pironite undeva, dincolo de piticania cu căpățână cât dovleacul și care se Învârtea prin zăpadă În jurul lor, Înjurând și azvârlind laolaltă cu vorbele stropi mari de scuipat. Locotenentul tocmai le explica, dând și amănunte, cum pușcăriașii vechi aveau să-i supună la fel de fel de perversiuni, când Biberu, așa țeapăn cum era și cu automatul pe piept, se prăbușise, drept ca o scândură, În zăpada destul de groasă ca să-l ferească, totuși, de lovituri prea puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în viață și pe unde mai sălășluiesc. Cu cine a stat în bancă la șco ală și ce o întreba învățătorul. Nu mai vorbesc despre dânsa! De când era copil și până în zilele de astăzi, își amintește totul cu lux de amănunte. Poate ar fi interesant pentru cititori să afle că ace ste amintiri ale mele despre mama le transcriu când ea a depășit vârsta de 101 ani, ceea ce uimește pe puținii vizitatori - adică ziariste, asistente sociale, reprezentanți ai organelor locale. Vre
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
spun pe‐nserat, Că viața‐mi întreagă, a fost suferință, și gândul, sărmanul, prilej de păcat. Te rog, dar Măicuță, cuprins de căință, Aibi milă de mine, umilă ființă și‐ mi dă sărutarea, să mor împăcat! Văratic, 1955 BĂTRÂNEȚEA Sunt amănunte ce ne scapă, Însă un lucru‐ i lămurit, Că, bătrânețea, e‐o etapă, In drumul, către Infinit! SOȚIEI MELE Cu sinceritate zic, Că, milos, destinul vru, Să‐mi apari în viață Tu, Om să faci, dintr‐ un nimic! UNEI DOAMNE
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cât și în copacii din incinta castelului. — Sunt la dispoziția dumneavoastră, stăpâne. Cu ușile glisante de hârtie în spate, un samurai voinic se înclină adânc. Ito era păzitorul lui Shojumaru. — Hanemon? Intră. Ești singurul cu care am discutat vreodată în amănunt problema asta, dar a sosit, în sfârșit, ziua când Shojumaru trebuie să meargă la Azuchi. Vom pleca astăzi. Știu că e foarte neașteptat, dar te rog să-i informezi pe servitori și să-i pui să înceapă imediat pregătirile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mori răspunse la întrebările lui Hideyoshi cu o franchețe neașteptată. Întrucât citise deja scrisoarea lui Muneharu, inamicul părea să se fi resemnat cu faptul că zadarnic ar mai fi încercat să ascundă ceva. Dar Hideyoshi nu îl cercetă cu de-amănuntul. Nu se cuvenea să umilească un samurai. Lucrurile inutile erau pur și simplu apreciate ca atare, iar Hideyoshi își îndreptă gândurile în altă direcție. Cred că e de-ajuns. Desfaceți legăturile acestui războinic și eliberați-l. — Să-i dăm drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hideyoshi tremura de fericire, ca și cum sângele i-ar fi năvălit prin tot trupul. În loc să fie alinat de fireasca dragoste maternă, simțea că dojana mamei sale arăta o iubire mult mai mare și îl încuraja pentru viitor. Atunci, le povesti în amănunt evenimentele care se întâmplaseră după moartea lui Nobunaga și marile fapte pe care dorea să le realizeze. Vorbi despre toate acestea simplu, pentru ca bătrâna lui mamă să înțeleagă cât mai bine. Acum, Onaka vărsă, pentru prima oară, lacrimi, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru Katsuie rămăsese un mister modul cum Hideyoshi putuse pleca atât de repede din provinciile apusene. În ziua următoare, tabăra lui Katsuie fu fortificată. Fură instalate baricade pe drumuri, iar călătorii din capitală erau opriți de santinele și interogați în amănunt. Orice informație era transmisă imediat, de la diverșii ofițeri, spre cartierul general din tabăra principală. Din discuțiile auzite pe străzi, nu mai încăpea nici o îndoială cu privire atât la distrugerea completă a clanului Akechi, cât și la căderea Castelului Sakamoto. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o privire, pe furiș, sub plasa pentru țânțari, ca spre a fi sigur că Hideyoshi îl asculta. O insectă albastră bâzâia în colțul plasei, iar Hideyoshi stătea culcat, la fel ca înainte, cu privirea spre tavan. — Continuați. — Nu știm în amănunt ce plănuiesc să facă, dar suntem sigur că vor să vă ucidă. Mâine, când veți merge la castel, vor să vă ducă într-o cameră, să vă pună în față o listă a crimelor dumneavoastră și să vă silească să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
răspunse Hideyoshi, râzând. Sunt eu oare genul de om care să țină ceva închis în el, păstrând tăcerea? Am spus tot ce aveam de spus, atât Seniorului Nobutaka, cât și Seniorului Katsuie. Am și trimis o lungă scrisoare, explicând, în amănunt, totul. — Da, scrisoarea ne-a fost arătată înainte de a pleca din Kitanosho. Seniorul Katsuie a considerat că tot ceea scriseseși era rezonabil și toate acestea nu trebuiau pomenite din nou în timpul acestor tratative de pace. — Înțeleg că Seniorul Nobutaka a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ogane și Kinoshita rămase la fel de repezit ca înainte: Voi doi stați aici. Numai Shogen vine cu mine în tabăra principală. Cu aceste cuvinte, plecară, imediat, spre Muntele Nakao. Incidentul din acea dimineață, cu toate complicațiile sale, îi fusese raportat, în amănunt, lui Katsuie. Când, nu peste mult, Genba îl însoți pe Shogen la tabăra lui Katsuie, acesta din urmă îi aștepta așezat pe scăunelul său de general, cu o expresie trufașă. Katsuie arăta întotdeauna demn, indiferent de situație. Shogen fu primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pare să fie foarte bine dispus. — Cred că a fost destul de mulțumit. — Da, într-adevăr, continuă mesagerul să răspundă la întrebările repetate ale lui Genba, fără a avea răgaz nici să-și șteargă sudoarea de pe frunte. Când i-am descris amănuntele luptei de azi dimineață, a spus: „Chiar așa? Ei, e exact stilul acelui nepot al meu.“ — Bine, și ce se-aude cu capul lui Sebei? — L-a examinat imediat și a spus că este, neîndoielnic, al lui Sebei. Privind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe clopotniță. — A venit Seniorul Yadoya! Acesta fu mesajul transmis de luptătorul postat la poarta templului. — Ce s-a întâmplat? întrebă, neliniștit, Katsuie. Omul vorbi cu sinceritate. La început, Genba refuzase să-l primească, dar Yadoya stăruise. Îi explicase, în amănunt, hotărârea stăpânului său, dar degeaba. Genba insista că, fie și dacă Hideyoshi venea în goana mare de la Ogaki spre Muntele Oiwa, avea nevoie de cel puțin o zi sau două. Astfel, Genba avea să poată distruge trupele lui Hideyoshi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de mult n-a mai existat. Gândiți-vă la acest lucru temeinic și acordați-i toată atenția dumneavoastră personală. Dacă aveți unele obiecții, vă rog să mă înștiințați înainte de Luna a Șaptea. Este esențial să-i transmiteți toate acestea în amănunt Seniorului Mori Terumoto. Ochii lui Kazumasa priveau freamătul vântului printre bambuși, dar urechile îi erau absolut fascinate de tot ceea ce spunea Hideyoshi. Inima sa vibra ca frunzele de bambus în vânt. Se părea că, pentru acel om, până și titanica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trebuit să-i ducă în spinarea unui cal. Un funcționar și ajutorul personal împachetară monedele în baloți de rogojini, pe când Sanzo se uita cu gura căscată de uimire. — Vreau să mai îndeplinești o misiune, Sanzo. — Ascult, stăpâne. — Le-am dat amănuntele, cu multă grijă, la trei dintre oamenii mei de cea mai mare încredere. Vreau să te deghizezi în cărăuș de povară, să încarci banii ăștia pe un cal și să mergi pe lângă cei trei oameni. — Și spre ce destinație? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cinci zile, primind felicitările multor vizitatori. I se părea că soarele nici n-ar mai fi răsărit, dacă nu era Hideyoshi. Circulația seniorilor provinciali spre și dinspre Osaka în perioada Anului Nou și, îndeosebi, activitățile lui Nobuo erau raportate, în amănunt, la Hamamatsu. Ieyasu, însă, nu putea face nimic altceva decât să asiste pasiv la împăcarea lui Nobuo de către Hideyoshi. EPILOG Între primăvara și toamna acelui an, Hideyoshi trimise corăbii către miazăzi și cai spre miazănoapte, în campaniile sale de supunere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
amănunțit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoștea decît botezul lui Ioan. 26. A început a vorbi cu îndrăzneală în sinagogă. Acuila și Priscila, cînd l-au auzit, l-au luat la ei, și i-au arătat mai cu de-amănuntul Calea lui Dumnezeu. 27. Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, frații l-au îmbărbătat să se ducă, și au scris ucenicilor să-l primească bine. Cînd a ajuns, a ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe cei ce crezuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18. A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov și toți prezbiterii s-au adunat acolo. 19. După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul Neamurilor prin slujba lui. 20. Cînd l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: "Vezi, frate, cîte mii de Iudei au crezut, și toți sunt plini de rîvnă pentru Lege. 21. Dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]