14,847 matches
-
aminte a opiniei publice și să arunce în circulație o serie de gînduri, de probleme și de lămuriri cu privire la viața noastră socială"46. Referitor la muzeul în aer liber ce urma să ființeze în cadrul Muzeului Social ca parte a unui amplu proiect de identificare și valorificare a aspectelor vieții sociale, Gusti afirma: "Ne trebuie cu orice chip un muzeu în aer liber, în care standurile să fie case întregi, țărănești, ele însele piese de muzeu, casele fiind așezate ca un sat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Satului reprezintă "amintirea unei epoci a vieții mele [...] încetul cu încetul [muzeul] a căpătat un caracter etnografic care l-a șters pe cel social"61. Manifestările ocazionate cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Muzeului Satului au găzduit ample expoziții, prilej de rememorare a celor înfăptuite în mai 1936 de D. Gusti și Școala sa. Astăzi, spiritul lui Gusti este prezent prin muzeu și prin activitățile acestuia ca: o modalitate reușită de inserție a socialului în mediul citadin; un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au beneficiat de ideea constituirii unor muzee locale 67. Conceptul muzeografic inițiat de echipa lui D. Gusti s-a axat pe reconstituirea unor interioare, în care exponatele urmau să fie înfățișate firesc, în contextul lor. Această etapă prefigura un proiect amplu de amenajare a unor standuri în incinta Pavilionului Regal din Parcul Carol. Aceste expoziții au fost prezentate și în afara țării, la Barcelona, Tokyo și Leipzig, fiind apreciate. Ulterior, către anul 1934, urmare a demersurilor de promovare a satului românesc ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
relației cu orice preț. Se identifică apoi modalitățile concrete prin care omul se găsește în raport dialogic cu Dumnezeu și se subliniază momentele privilegiate ale acestui dialog. Acest conținut, al primului capitol, nu vrea decât să pregătească o înțelegere mai amplă a semnificației procesului dialogic în viața creștinului și, într-un mod particular, în celebrarea sacramentului reconcilierii. În al doilea capitol, atenția se îndreaptă către sacramentul reconcilierii propriu-zis, însă în mod diacronic, din prisma evoluției istorice și a aspectelor dialogice care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de o derulare în timp, fapt pentru care raportul omului cu Dumnezeu preia ulterior denumirea de proces, în speță, de proces dialogic. Omul, ființă dialogică Omul poate fi privit și înțeles din puncte de vedere diferite. El este o ființă amplă și complexă, atunci când e analizat din punctul de vedere științific, însă devine simplu și frumos când e privit de Dumnezeu. Înseamnă că credința îl percepe altfel pe același om: el este fiul Tatălui Ceresc, este mântuit prin jertfa Fiului Preasfânt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o mărturisire comunitară a păcatelor, pentru că penitentul se simte mult mai implicat în viața și în activitatea comunității. Pocăința este o acțiune mântuitoare, dacă este făcută în unire cu jertfa lui Cristos pe cruce și cu Biserica. Fiind „un proces amplu, care nu se epuizează în mărturisire”, penitența cere și o implicare practică. Creștinul demonstrează practic că se angajează în lupta împotriva păcatului și împlinește o acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar internă, ci în mod necesar externă, pentru a putea fi percepută de confesor. La rândul său, el va interveni în funcție de mărturisirea și de dispoziția penitentului, de exigențele acestuia și de cerințele impuse de Ritual. Acest moment al celebrării este amplu și se structurează în mai multe părți: a. Mărturisirea penitentului Mărturisirea penitentului începe cu însuși cuvântul „mărturisesc”, adresat atât lui Dumnezeu cât și confesorului. Penitentul are și libertatea de a renunța la acest cuvânt, dacă în locul în care celebrează acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reale, esențiale pentru viitorul său, pe care să le exprime concret și pentru care să se angajeze cu hotărâre. Datorită caracterului său general, este posibil ca o astfel de spovadă să angajeze confesorul și penitentul într-un proces dialogic mai amplu. Acesta este motivat doar de ajutorul pe care confesorul îl poate da penitentului în a răspunde la chemarea la sfințenie. Într-un asemenea demers, răbdarea este necesară, atât din partea confesorului, cât și a penitentului. Deși diferite de simpla reconciliere sacramentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția și originalitatea unui asemenea eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, sacramentul reconcilierii este locul unde se cultivă un amplu proces dialogic. Inițial, acesta se derulează între penitent și Dumnezeu. Ulterior, se desfășoară printr-un dialog sacramental concret, delimitat de spațiu, timp, modalitate și condiționat de atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea dialogului este evidentă, iar conținutul lui este bogat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a trăirii misticii. Ea se manifestă printr-o mișcare de „ascensiune” spirituală pe care penitentul o trăiește, participând la viața sacramentală, ascensiune care îl conduce către „realitățile ascunse”. Penitentul iertat este transfigurat, încadrându-se într-o altă acțiune, mult mai amplă de data aceasta, aceea de a „recapitula toate în Cristos” (Ef 1,10). Misticul nu are alt deziderat decât de a se asemăna din ce în ce mai mult cu cel cu care se întâlnește, cu Cristos, și de a mărturisi mărirea lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci îl determină la responsabilitate și deschidere, pentru ca Dumnezeu să se poată folosi de el, iar penitentul să nu fie împiedicat în primirea harului sacramental și a celorlalte roade. Pentru aceasta, confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca, prin întreaga sa ființă, confesorul să poată „favoriza acțiunea lui Dumnezeu cu o eficacitate instrumentală participată”. Biserica se îngrijește de această pregătire și cere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însuși Dumnezeu l-a inițiat. Omul îi poate oferi un răspuns pozitiv în măsura în care răspunde chemării sale și trăiește zilnic această „dorință a-reconcilierii”, pe care apoi o consumă într-un proces dialogic în sacramentul reconcilierii. CONCLUZIE este un eveniment destul de amplu și profund. Implică omul în totalitatea sa într-un raport solemn cu Dumnezeu. Acest raport devine decisiv și existențial, căci omul implicat în el se transformă. Întreaga sa ființă se schimbă, se sfințește, se îndumnezeiește. Obiectivul cercetării noastre a fost
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată bogăția sa, în manieră corespunzătoare. Capitolul al treilea a analizat aspectele cuprinse de procesul dialogic amintit. El este amplu și profund și înglobează în desfășurarea sa mai mulți „actori”. Aceștia se găsesc într-o relație de dialog. Inițial, penitentul se află într-un raport de dialog cu Dumnezeu. Apoi, același dialog e continuat de penitent și confesorul său. Alături de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ști sigur în ce fel persoanele se schimbă în timp, dacă mediul și contextul profesional nu transforma Tipul B în tip A, cum se comportau indivizii înainte de a începe o anumită slujbă. Rosenman și colaboratorii săi (1966) au realizat studii ample pentru a combate aceste critici, evaluând mai mult de 3400 de subiecți. Rezultatele lor au fost consistente cu descoperirile anterioare. După o evaluare inițială în care li s-a stabilit tipul de comportament, subiecții au fost reevaluați după doi ani
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
semnificare ca depinzând de interacțiunea dintre istoricul de viață, trăsăturile de personalitate, specificul experienței traumatice, și contextul sociocultural în care trauma a avut loc. Constructe învecinate cu cel de semnificare sunt beneficiile percepute și creșterea posttraumatică. Ultimul concept este mai amplu decât celelalte înglobând toate procesele care ajută persoana să se refacă după un eveniment traumatic și să obțină o serie de beneficii personale în urma luptei terapeutice desfășurate. Tedeschi și Calhoun (1996) au identificat trei categorii de beneficii percepute raportate de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Suportul social a fost confirmat de numeroase studii ca esențial în recuperarea după o traumă și în prevenirea consecințelor fizice și psihice pe care stresul, de orice fel, le poate avea asupra individului. Suportul social este de altfel un concept amplu pentru că ajutorul venit din partea celor apropiați poate lua forme diferite: informații, strategii de burnout, suport financiar, servicii, înțelegere, comunicare susținere emoțională. Un studiu ce a analizat efectele atacurilor teroriste din Israel asupra populației, a concluzionat că strategiile de burnout cele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
îl împrumută volumului -, dar nu doar atât, fiindcă numele lui Shakespeare, Goethe, Balzac, Serghei Esenin, E. A. Poe, S. Beckett, A. Ginsberg, Kerouac, Unamuno, Ionescu etc. sunt, de asemenea, evocate sau invocate, făcându se, totodată, referiri la opere ale lor. Un amplu poem îi consacră, spre finalul volumului, pictoriței Frida Kahlo, grație creației, dar, cu deosebire, biografiei ei cu totul excepționale. Un sentiment sui generis al dezrădăcinării e prezent aproape pretutindeni - începând cu proza cu care se deschide volumul, CITITOR ÎN LIMBA
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
după mărturisirea sa, sub aspect formal, cartea conține sonete în vers alb, poeme care sunt, în fapt, esențe de stări sufletești. Abordând, în modul acesta insolit, specia, căreia i a consacrat mare parte din activitatea sa literară - alcătuind cea mai amplă și valoroasă selecție din literatura română -, poetul demonstrează, prin volumul de față, în care încununează preocupările sale din acest domeniu, începând din 1969, cum precizează în Mărturisirea de la sfârșit, că, în ciuda canoanelor care l-au impus și i-au asigurat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întâlnesc în cer / când sângele descalecă de pe caii nebuni / când se-ntâmplă minuni în răspântiile nopții. Continuând invocarea iubitei, în partea a doua a cărții, Jurământul, poetul schimbă formula prozodică: textele nu mai sunt sonete în vers alb, iar poemele, ample, decurg unele din altele, în deplină concordanță cu experiența ontologică acumulată și cu încercarea eului liric de a legitima în Absolut, peste Muntele Statorniciei pasărea duhului, zidind, asemenea lui Manole, chintesența femeii (fără-de trup; chipul tău de aer), aureolată de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-l rodești, deși întrebarea ultimă - Tu unde ești?!... - pare a-și desfășura ecoul peste zări, amplificându-se încât să cuprindă și să topească Universul de la început și până la final. Ion Cocora: Într-o elegie cu obloanele trase Construit ca o amplă elegie cu obloanele trase, volumul de versuri al lui Ion Cocora (Într-o elegie cu obloanele trase, Editura Palimpsest, București, 2011) mărturisește spaima firească a omului, indusă de trecerea timpului care, făcându-se într-un singur sens, nu-i poate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
să-și mărturisească aplecarea spre visare și fascinația viețuirii în preajma pericolului: stau singur într-un extaz continuu la lizier / dintre gâtul porumbelului și gheara uliului / închipuindu-mă cavalerul abia întors din cruciade. Volumul aduce, prin urmare, în primul rând, o amplă imagine a pregătirii omului pentru instalarea irevocabilă a finalului, care-l determină să declare: Urăsc moartea. Versurile amintesc, de pildă, afirmații ale lui Emil Cioran din Amurgul gândurilor, potrivit căruia, obsedat de el însuși, poetul este un egoist; un «univers
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de el însuși, poetul este un egoist; un «univers» egoist. El nu-i trist, ci lumea toată-i tristă-n el. Prin analogie cu aserțiunea cioraniană de mai sus, se poate spune că, în poemele sale, Ion Cocora clădește o amplă elegie cu obloanele trase, adunând, paradoxal, cu egoism, toată tristețea, și pregătindu-se, în felul acesta, pentru confruntarea cu moartea, chiar dacă o detestă, gest amintindu-l, de asemenea, pe Emil Cioran, după care ne murim moartea «trăind», dacă îi cunoaștem
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
celebre, se poate spune - pentru cei care îl contestă - că, iată, se nasc și în postmodernism Poezii! În poezia lui Daniel Corbu, bagajul important de lecturi pe care l-a adunat - în baza unor afinități, firește - acoperă un spațiu cultural amplu, în care se regăsesc atât valori consacrate pentru totdeauna, cât și altele, a căror rămânere în acest perimetru e discutabilă, dar care, pe de o parte, i-au dat o configurație specială sinelui, i-au acutizat sensibilitatea și dorința de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]