7,261 matches
-
în fruntea partidului din 1965. A inițiat o nouă epocă. Nu se pune problema să-și schimbe direcția: Ceaușescu îi condamnă cu fermitate pe acei conducători din Est care vor să se îndrepte spre capitalism. Are și aliați: șeful partidului bulgar, Jivkov, cu care s-a întâlnit pe 8 octombrie. Cei doi vechi militanți au reafirmat cu această ocazie necesitatea de a întări solidaritatea socialistă. Partidul nu va putea renunța la răspunderea sa revoluționară, nu-și va abandona misiunea istorică... Nicolae
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vocea superbă a lui Alain Paruit, care le citea în foileton de la Paris la Europa Liberă; mai departe încă, Polonia, unde Solidarnosc, devenită celebră, organiza Masa Rotundă cu comuniștii și alegeri libere... Chiar și Bulgaria se cutremura, și cum televiziunea bulgară fusese adoptată de toată partea de sud, centru și est a României, de când televiziunea română își redusese emisiunile la două ore pe zi din ordinul expres al lui Ceaușescu, ca să se economisească energie electrică, se puteau vedea în direct chiar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încredere în politic, nu se mai simte reprezentat de democrația reprezentativă, care îi disprețuiește în bloc pe politicieni și se exprimă, la limită, prin incendierea mașinilor. Spunând aceasta, mă înscriu în linii mari pe direcția tezelor lui Ivan Krastev, politologul bulgar care a scris cel mai mult despre această nouă boală a secolului din țările ieșite recent din comunism, bazându-se pe conceptele de postcomunism și globalizare, cele două elemente generatoare de mari neliniști în societățile contemporane 80. România are, desigur
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de Imperiul Bulgar și toate evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un fel sau altul poporul nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Termenii discuției sunt aceiași din discursul lui Franyo Zoltan ținut la mormântul lui Mihai Eminescu în data de 29 octombrie 1926 (vezi în cartea de față). Exemplul va fi urmat de scriitorii de limbă idiș și de cei de limbă bulgară. Se poate vorbi și de o integrare ideologică a scriitorilor în această perioadă, dar e dificil de analizat. De principiu, ei acceptă cam totul fără mari discuții emblematic fiind rezumatul cuvântulului lui Victor Eftimiu din 29 august 1947: „să se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La slavi, în timpul sărbătorii de iarnă "koleda", se mergea din casă în casă, cu un manechin, rostindu-se versuri incantatorii și imnuri, pentru ca, în final
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de cultul solar este hora, omniprezentă în filosofia populară. Originea horei a fost stabilită de unii cercetător (Nicolae Iorga) în dansul Kolabrismului, de sorginte tracă (kolo), reprezentând adorarea soarelui la solstițiuri și echinoxuri, și răspândit și la alte popoare: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, korovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, Valla albaneză. Hora românească poate fi "închisă", de tipul cercului, prezentă în ocaziile rituale, ceremoniale și festive, și "deschisă", spiralică, care se juca numai ritual și ceremonial. Kolabrismos-ul era o horă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în perioada 2011-2013. Programul, coordonat de dl. cercetător științific dr. Constantin Iordan, se numea Cultură și Politica în Sud-Estul Europei, secolele XIX-XX și a fost realizat în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Stiinte. În fine, să mai spunem că dedicam și acest volum, conceput în onoarea celor 150 de ani de la fondarea instituției din care facem parte - atât noi, cât și o seama din personajele cărții de față - tuturor profesorilor, studenților
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
recunoscute de guvernele țărilor din care proveneau cursanții ori chiar de structurile de validare internă din Belgia. Reluăm și noi exemplul lui Wim Van Rooy115, care evocă situația din 1909, când s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărul studenților bulgari, de altfel cei mai numeroși dintre străinii de la Universitatea Nouă. Scăderea s-a datorat hotărârii autorităților de la Sofia de a nu mai recunoaște diplomele emise de această instituție de învățământ superior. A fost nevoie de o amplă campanie de protest
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu mai recunoaște diplomele emise de această instituție de învățământ superior. A fost nevoie de o amplă campanie de protest susținută de studenții direct implicați de la Universitatea Nouă (inclusiv absolvenții din anii trecuți), de Rectorul Guillaume de Greef, de presa bulgară, de alte oficialități belgiene etc., pentru că guvernul de la Sofia să-și schimbe decizia. Numărul studenților străini a fost semnificativ la Universitatea Liberă, dar era mai redus decât la Liège, bunăoară 116. Într-o statistică pusă în circulație de Pieter Dhondt
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe baza modelului legii americane. De fapt, această reglementare completează Legea accesului la dosarele create de poliția secretă în perioada comunistă, adoptată în 1996. Alături de aceste două legi, a fost adoptată și Legea privind protejarea datelor personale, în 2000. Guvernul bulgar a adoptat, în iunie 2000, Legea privind accesul liber la informații. În Letonia, Legea libertății informației a fost adoptată în octombrie 1998, garantând accesul public la toate informațiile „sub orice formă posibilă”, cu excepția celor care sunt secrete prin lege. Informația
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
judecat criminalii de război, iar țara a fost epurată de naziști. În Franța, cu ocazia Eliberării, s-a impus politica de epurare, dar amintirea regimului de la Vichy continuă să ne bântuie. O poziție intermediară este bine definită de către fostul președinte bulgar, filosoful Jeliu Jelev: "Sigur, trebuie să mergem mai departe, să schimbăm foaia, dar mai înainte, trebuie să o citim". Această frază sugerează că justiția și iertarea nu sunt contradictorii. Ele se leagă. Iertarea este precedată de recunoașterea adevărului și de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
comitagiu, venit în țară în 1907 și stabilit la București, proprietar al unei lăptării în strada Bărăției, devenită loc de întâlnire al boemei și mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30. Clasele primare R. le urmează la o școală bulgară. Băiat de prăvălie, autodidact, devine jurnalist și lucrează, succesiv, ca redactor la „Adevărul”, „Dimineața”, „Lumea românească”, „Timpul”, „România liberă” (în ilegalitate), „Ecoul”, „Viața sindicală”. Pentru o vreme este funcționar la Ministerul Învățământului, redactor la „Gazeta literară” (1947-1956), iar între 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) și a tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie a Eleonorei, București, 1930; Manifestație, București, 1945; Ospățul de aur, pref. Al. A. Philippide, București,1968; Baricada din călimară, București, 1979; Statuile de fum, pref. George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
corespondentelor existente în folclorul țărilor balcanice, analizând pertinent izvoarele, variantele și valoarea artistică a unor astfel de producții. Câteva studii consacrate domeniului, apărute inițial în presă, au fost apoi tipărite în broșuri separate. Așa sunt cele întitulate Macedonia în poezia bulgară (1930), Leș Relations culturelles entre leș Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
treia grupa de balade bulgărești închinate lui Mihai Viteazul înfățișează momentul uciderii acestuia. Notele care însoțesc studiul, numeroase și avizate, fac trimiteri și la variante ale acestor grupe tematice, întregind un comentariu de certă autoritate profesională. SCRIERI: Macedonia în poezia bulgară, București, [1930]; Constantin Berariu. Schița biografica, Cernăuți, 1932; Iacob Negruzzi, București, 1932; A doua opera a lui Eminescu, București, 1934; Contribuții la cunoașterea operei lui Alexandru Odobescu. Bibliografia completă a scrierilor lui Alexandru Odobescu, I-II, București, 1936; Mihai Viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique, București, [1938]; Izvoare bogomilice, București, 1938; Preocupările lingvistice și gramaticale ale lui V. Alecsandri, București, 1940; Primul ziar bulgaro-român: „Viitorul”, București, 1940; G.S. Rakovsky și literatura română, București, 1940; Începuturile teatrului bulgar în România, București, 1941; Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui V.A. Urechia, pref. Aurelian Sacerdoțeanu, București, 1942; Contribuțiuni la istoricul tipografiilor muntene. Activitatea tipografiilor bulgărești, București, 1943; Ivan Vazov în România, București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Rusia garanta Austriei anexarea Bosniei-Herțegovina. Învinsă, în februarie 1878 Poarta a fost obligată să semneze Tratatul de la San Stefano, prin care recunoștea independența Serbiei, României și Muntenegrului. Clauza principală, care va nemulțumi marile puteri europene, a fost crearea unui principat bulgar autonom "Bulgaria Mare", care domina Balcanii și era plasată sub protectorat țarist 447, asigurând Rusiei controlul Strâmtorilor, ieșirea la Marea Mediterană prin Marea Egee și apropierea, la fel de periculoasă, de Marea Adriatică. Intervenția marilor puteri europene a obligat Rusia să renunțe la Tratatul de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la București. Împreună cu Andrei Bagav, Șt. Mihăileanu și C. Cairetti, editează, între 1888 și 1889, revista „Macedonia”, unde își publică cele dintâi versuri. Din 1893, se întoarce în Macedonia, ca intendent al internatului liceului românesc din Bitolia. Prizonier al armatei bulgare în primul război mondial, și-a transpus impresiile într-un amplu poem (peste două mii cinci sute de versuri), ulterior pierdut. A publicat poezii numai în dialectul aromânesc, în „Macedonia”, „Frățilia”, „Graiu bun”, „Deșteptarea”, „Tribuna românilor de peste hotare”, „Peninsula balcanică” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
al municipiului Iași și deținător al medaliei Meritul Cultural în grad de Comandor. Prezent în diverse antologii din țară și din străinătate. Tradus în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, chineză, finlandeză, maghiară, poloneză, sîrbă, cehă, slovacă, arabă , albaneză, coreeană, bulgară, turcă etc. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Comisia de împăciuire, Daniel Vighi Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sută european www.danlungu.eu. Și mai sper ca măcar ultimul său roman să fie tradus și în engleză să îl pot trimite și eu comunității "British", nu precum celelalte traduse doar în franceză, germană, italiană, greacă, spaniolă, slovenă, maghiară, bulgară, poloneză și, evident, în moldovenească. În concluzie, mi-ar plăcea ca mesajul acestui text să fie unul de "pocăit": să îndrepte uitarea involuntară de mai an și să punem și noi umărul, după puteri, când un membru al comunității noatre
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
paradoxală în care majoritățile pot fi (ba, uneori, merită să fie!) discriminate în virtutea unui efort legitim de echilibrare a unor nedreptăți trecute sau potențiale. Faptul că absolut nimeni nu a fost scandalizat în Anglia de campania rasistă împotriva românilor și bulgarilor, la limită cu propaganda nazistă a lui Goebbels din anii '30, dusă de cel mai vândut tabloid britanic (inspirat denumit de jurnaliștii de la Gândul drept "Daily Fail") e mai mult decât pilduitoare. Reflexele amorțite ale lumii occidentale nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au fost în centrul tranziției au adoptat o strategie de conflict); d) reforma apare "de jos" (în cazul în care contra-elitele tranziției au folosit o strategie de arbitraj). Modelele "pure" sunt foarte rare. Pentru Munck și Skalnik Leff, numai tranziția bulgară, condusă de către liderii comuniști aflați la putere, este o revoluție pură de "sus", iar tranziția chiliană, condusă de o opoziție prudentă este o reformă "de jos". Toate celelalte cazuri analizate se încadrează în modelele mixte în care elitele autoritare și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu nuvelele Moarta, Idila, Ordonanța, dar și Memnon sau Înțelepciunea omenească de Voltaire -, cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e semnată de Dem. Theodorescu, C. Săteanu (Arald) ș.a. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]