38,100 matches
-
alta. De aceea, ratarea unei opere va sta în neputința autorului de a-l face pe cititor să se identifice cu fantasmele puse în text. Această neputință îmbracă două forme principale: ori scriitorul își revarsă atît de neînfrînat sensibilitatea încît cititorul se simte agresat de un val de confesiuni ce îl împiedică se participe sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
își revarsă atît de neînfrînat sensibilitatea încît cititorul se simte agresat de un val de confesiuni ce îl împiedică se participe sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale. În primul caz, cititorul este sufocat de un șuvoi de reverii înfățișate cu ostentație, în cel de-al doilea se pomenește într-un vid afectiv lipsit de imagini. În primul caz, densitatea e
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
de un val de confesiuni ce îl împiedică se participe sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale. În primul caz, cititorul este sufocat de un șuvoi de reverii înfățișate cu ostentație, în cel de-al doilea se pomenește într-un vid afectiv lipsit de imagini. În primul caz, densitatea e prea mare, în celălalt prea mică, dar în ambele senzația căpătată
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
text ratat, ca și cum autorul nu ar ști să păstreze distanța față de afectele pe care vrea să le exprime. Căci ori e dezinhibat pînă la grețoșenie emotivă, ori e inhibat pînă la inexpresivitate. Rezultatul este că textul nu poate comunica cu cititorul, iar tocmai acesta e verdictul care pecetluiește eșecul lui: o bucată moartă în care nimeni nu se regăsește. Bayard numește aceste două situații scriitură de izolare (sărăcie fantasmatică) și scriitură de halucinare (exces fantasmatic), descriindu-le astfel: "Tipul cel mai
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
sărăcie fantasmatică) și scriitură de halucinare (exces fantasmatic), descriindu-le astfel: "Tipul cel mai vizibil este acela reprezentat de relația pe care o stabilește - sau, mai bine zis, nu reușește s-o stabilească - scriitura dominată de izolare. ținut la distanță, cititorul nu prea se-ndeamnă să se implice într-o osteneală dominată de răceală, de complexitate excesivă sau de ermetism, care i se va părea producătoare de plictis. Mult prea cumințite de scriitură, afectele și reprezentările și-au pierdut din forță
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
de răceală, de complexitate excesivă sau de ermetism, care i se va părea producătoare de plictis. Mult prea cumințite de scriitură, afectele și reprezentările și-au pierdut din forță și, nemaifiind susceptibile să-l ademenească ori să-l dezguste pe cititor, nu vor reuși nici să-i mobilizeze în vreun fel atenția. Dimpotrivă, opera dominată de scriitura halucinării se va strădui să-l implice direct pe cititor, care se va simți agresat de exhibarea unui univers lăuntric prea personal și de
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
pierdut din forță și, nemaifiind susceptibile să-l ademenească ori să-l dezguste pe cititor, nu vor reuși nici să-i mobilizeze în vreun fel atenția. Dimpotrivă, opera dominată de scriitura halucinării se va strădui să-l implice direct pe cititor, care se va simți agresat de exhibarea unui univers lăuntric prea personal și de violența cu care i se cere recunoașterea sau admirația. Copleșit de năvala unui univers lăuntric străin, el se va trezi uneori plasat în postura de voyeur
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
Probabil că, peste 50 de ani, ameliorarea acelorași texte va merge pînă la transformarea lor în mesaje telegrafice, lapidare și directe. Oricum, cartea Cum se ameliorează operele ratate? este o mostră încîntătoare de comentariu literar, o analiză de pe urma căreia un cititor cu înclinații scriitoricești are multe lucruri de învățat.
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de "scriitor scos din uz". Despre adecvarea ambelor sintagme nu voi discuta aici; este dreptul inalienabil al autorului de a-și defini cum crede scrierile, ca și poziția în raport cu cititorii. Să nu uităm totuși că, în arsenalul retoric, mai există și antifraza... Culegerea din 1967 apăruse la Editura pentru literatură într-un tiraj din 7140 de exemplare. Noua ediție are 500 de exemplare, din care 100 hors commerce. Comentariile, cum
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
ce mai poate el însemna astăzi, în epoca televiziunii prin cablu și a internetului, a telefoniei mobile și a cardurilor bancare, a jocurilor pe calculator și cinematografelor multiplex. Cu excepția unui anumit tip de nostalgici, mai spune ceva numele lui Chandler cititorilor din ziua de azi? Poate avea o carte precum cea scrisă de Mircea Mihăieș o altă semnificație decât aceea de studiu de istorie literară aplicat la un anumit tip de literatură de consum de la mijlocul secolului trecut? La scara istoriei
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
Marlowe este o analiză cvasiexhaustivă făcută operei unuia dintre cei mai populari autori de la mijlocul secolului XX, Raymond Chandler. Dincolo de nostalgia generată de coperta încărcată de promisiuni îmi este însă destul de dificil să intuiesc target-ul acestui studiu, prea serios pentru cititorii înrăiți de literatură polițistă (cei cu adevărat pasionați de isprăvile detectivului Marlowe) și a priori facil pentru cei care disprețuiesc proza hard-boiled. Chiar dacă din lectura cărții ambele categorii ar avea numai de câștigat
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
sintaxa și le investește cu sensuri noi, fructificând în acest scop potențialul lor imanent de refuncționalizare și resemantizare. Rezultatul este cea mai originală și convingătoare creație muzicală explicit românească pe care am auzit-o vreodată. Simt freamătul de indignare al cititorului serios și iubitor de convenții, care nu e dispus să tolereze o afirmație atât de tăioasă. Cu toate acestea, nu intenționez să o retrag, și nici măcar să o temperez. E drept că această creație ar putea să nu reziste de
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
un dublu jurămînt de fidelitate, față de spiritul limbii din care traduce și față de spiritul propriei limbi; și apoi pentru că această din urmă metaforă lasă loc cel puțin încă unei interpretări, în sensul că cei doi stăpîni pot fi la fel de bine cititorul, ca instanță receptoare, și mai ales editorul, în ipostaza lui de comanditar, traducătorul depinzînd mult mai mult de politica și de comanda editorială decît scriitorul producător de texte originale. Oricum, în peisajul cultural românesc, situația traducătorului este aparent mai mult
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
în genere (aceea din spațiul românesc fiind, aici, o extensie), Catrinel Popa își construiește, de la zero, și argumentele, și terminologia. Adică de la Platon până la Gianni Vattimo și Umberto Eco, apoi de la mimesis, referențialitate, verosimil până la ceea ce ea numește metatranzitivitate. Pentru cititorul român, elanul poate părea cam prea mare. De ce ar fi necesar, pentru a explica o anume mutație în poezia noastră postbelică, să relativizezi întâi modelele consacrate de stabilire a relației dintre literatură și realitate? De ce să apelezi întâi la studiile
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
când eu și fratele meu eram mici. Am fost frustrat că n-am avut tată și am vrut ca băiatul meu să știe că are un tată pe care poate conta."; "- Vorbim înainte de lansarea cărții "Victor Rebengiuc. Omul și actorul". Cititorii vor ști deja, când apare revista, cum a fost lansarea. Eu v-aș întreba: cum vedeți o lansare ideală? - Ideal ar fi să nu particip la lansare. Mi-e rușine. Sunt stânjenit. Sunt copleșit de faptul că atâția oameni pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
tristețe bacoviană născută dintr-un joc al perspectivelor interioritate/exterioritate, reflecție/contemplație, menit să potențeze, până la manierism, sentimentul de singurătate. Retorica minimalistă, esențializată, lasă vaste spații albe în care poezia se naște cu ajutorul complice al inteligenței, culturii și imaginației fiecărui cititor. Șoseta cu bluesuri este un volum emblematic pentru lirica lui Gheorghe Grigurcu, atât în ce privește imaginarul, cât și formele de exprimare poetică. În poemul Cunoscutul și necunoscutul, ideea filosofică a lui Lucian Blaga, din Eu nu strivesc corola de minuni a
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
la ilustrul său înaintaș: Să găsești necunoscutul/ în cunoscut/ dar (mult mai greu)/ cunoscutul în necunoscut/ (ca și cum ai înțepa o minge/ și-ai privi îndurerat/ cum se dezumflă)." (p. 20) Ultima paranteză ar fi putut să lipsească, situație în care cititorului i s-ar fi deschis un vast spațiu de reflecție. Autorul a dorit însă să-și facă publică afinitatea cu gândirea lui Blaga. Redutabil autor de aforisme, autorul scrie catrene în care raționamentul este decupat cu precizie chirurgicală: " Construiești un
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
erau deschise spre tot ceea ce ar fi fost susceptibil să se transforme în materie poetică. Singurătatea și oboseala se citesc încă o dată printre rânduri. Miza ideatică stă în tăcerea de dincolo de cuvinte, în imaginea care se conturează în mintea fiecărui cititor în spațiul de meditație de dincolo de ultimul rând al poemului: "Mă simt citindu-l pe câte un/ tânăr poet deopotrivă turbulent visător/ ca apa Dâmboviței ce i se plimba pe chip/ ca nimbul de foc al Cercului Militar la amiază
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
devine monodie. Numai că, dacă ar fi doar atît, am închide cartea după primele pagini, căci am ști deja, pe baza eșantionului căpătat, ce urmează să citim în continuare. Și totuși, ca o răscumpărare a monovalenței gîndurilor lui Martin Page, cititorul nu poate anticipa partea necitită a cărții, și asta fiindcă fragmentele nu se leagă într-o scară ascultînd de regula coerenței narative. De aceea, surpriza lecturii se păstrează, gîndurile autorului nu se repetă, iar libretul psalmodiei nu conține aceleași refrene
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
un compendiu de rețete destinat să ne lecuiască de gama superstițiilor privitoare la ploaie. E o pledoarie făcută în favoarea ploii prin descrierea prealabilă a cazurilor de nesocotire a miracolului ploii. Procedeul la care recurge autorul e cel de convingere a cititorului prin contrarierea lui: unor oameni care au suferit o viață întreagă de superstiția ploii li se spune acum că, în realitate, ploaia este cel mai benefic fenomen al naturii. "Ploaia este zeflemisită și înjosită, este eleva stingheră din curtea școlii
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
în mare măsură și român, prin faptul că a trăit mulți ani în România, unde s-a format spiritual, ceea ce și-a pus o pecete puternică și pe scrisul său, cum voi căuta să arăt. Dar să ofer mai întâi cititorilor câteva repere biobibliografice în legătură cu omul de care vorbesc, prea puțin cunoscut la noi în afara cercului de prieteni de odinioară. Hristos Ziatas s-a născut în 1937 în satul Halara din Grecia, regiunea Kastoria. Abia fusese dat la școală când ai
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
a lui". Este într-adevăr emoționant să constați cât de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș, Marin Preda, apoi frânturile de peisaj românesc sunt elemente de evocare sugestivă, nu o dată memorabilă
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
o epuizare din pricina comoțiilor morale" pe care le-a îndurat? Lecturile din cărțile trimise în purgatoriul ideologic, procurate de la anticari sau de la prieteni, s-ar cuveni să fie unul din acestea. Paul Valery, "cumpărat de la Moșoiu, anticarul" îi dovedește însă cititorului său , cu nervii "la pămînt", că lectura din autorul francez e zădărnicită de inapetența indusă de atmosfera apăsătoare: "Îmi pare steril, oricum fără răsunet în mine". De asemenea Antineea lui Charles Maurras, Chauteaubriand de Andre Maurois, Mysticism and Logic de
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
nu din cale-afară, cu o floare presată, cel mai adesea floare-de-colț (am găsit-o, bunăoară, în dublu exemplar, în ediția subțire, cu copertă verde, a Mici-lor poeme în proză ale lui Baudelaire). O carte de bagaj, care și-a însoțit cititorii pe munți, sau căreia i se încredințează, cu o complicitate astăzi desuetă, un semn găsit greu și uitat la adăpostul unui ierbar cu litere. Semne de carte, la propriu, din piele pictată sau din hîrtie simplă, înghit, la plecare, cărțile
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]