7,118 matches
-
Scriitorilor din R.P.R. a organizat miercuri 28 mai la Casa Scriitorilor o dezbatere asupra volumului de versuri Zile slăvite de Eugen Frunză. Venind la puțin timp după articolul din Scânteia, intitulat Două cronici literare lipsite de principialitate, în care se combătea atitudinea nejustă a revistei Viața românească față de poezia lui Eugen Frunză, dezbaterea nu s-a mărginit să scoată la iveală calitățile și lipsurile unor poezii; ridicând probleme de interes general, ea a constituit o luare de poziție împotriva rămășițelor decadente
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
elementelor democratice în organizația monarho-fascistă F.R.N. (așa numitul Front al Renașterii Naționale) ceea ce a constituit o piedică pentru organizarea de către partid a unei acțiuni de luptat împotriva fascismului și pregătirilor de război antisovietic (...). Încă de mult tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut manifestările oportuniste ale lui V. Luca, însă acesta cu fățărnicia caracteristică deviatorilor de dreapta a căutat să înșele partidul prin acceptarea formală a liniei și hotărârilor partidului, în timp ce în realitate aplica propria sa linie oportunistă de dreapta. Caracterul antipartinic al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de pildă, tovarășul Ion Vitner - de a evita sistematic să-și spună cuvântul în problemele actuale ale literaturii. De asemenea este locul să ne întrebăm de ce oare critica literară nu ia poziție față de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care identifică tipicul cu noul în viață. Arătând că pentru realitatea noastră este tipică și descompunerea și prăbușirea claselor exploatatoare, M. Gafița a spus că scriitorii au datoria să prezinte în creația lor fenomene tipice ale vechiului care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exploatatoare, M. Gafița a spus că scriitorii au datoria să prezinte în creația lor fenomene tipice ale vechiului care piere în luptă cu ceea ce se naște și se dezvoltă (...). Ocupându-se de situația în domeniul criticii literare, M. Gafița a combătut poziția de autoliniștire adoptată de I. Vitner, care a prezentat situația criticii ca fiind satisfăcătoare. Recent apărutele culegeri de studii critice, a spus M. Gafița, pe care I. Vitner le-a citat în sprijinul afirmațiilor sale, își trag de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În aceste poezii, Nina Cassian a dat expresie unor frământări ce nu au nimic comun cu sentimentele tipice ale celor ce construiesc socialismul (...). Într-o altă poezie, Nina Cassian consideră că poetul însumează mai multă poezie decât realitatea. Vorbitoarea a combătut cu tărie această concepție, subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatură (...). În cuvântul său, scriitorul Eusebiu CAMILAR a luat poziție autocritică față de gravele greșeli semnalate de Scânteia cu privire la conținutul ideologic greșit al reportajului Întâmplări de pe Călmățui (...). Ion MIHĂILEANU, abordând problema rămânerii în urmă a criticii literare față de cerințele vieții, a combătut poziția potrivnică dezvoltării literaturii și criticii noastre literare adoptată de Ion Vitner. Amintind că Ion Vitner, care se prevalează de cercetările sale în domeniul istoriei literare, nu numai că nu a dat nici o lucrare de critică literară, dar în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
le-a făcut și înainte cu câțiva ani. Maria Banuș ar fi trebuit să analizeze cauzele rămânerii ei în urmă pe frontul literar, să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul, dar să-l caute cât mai înainte, iar nu înapoi, ca racul (...). M. Beniuc a combătut concepția exprimată în volumul de versuri prezentat de Cicerone Theodorescu la E.S.P.L.A. Titlul acestui volum, Munca de noapte, arată concepția autorului după care munca poetului ar fi cea mai grea dintre toate activitățile umane. Aceeași concepție de superioritate față de poporul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cassian Darul poetului și Investiții (...). Ștefan IUREȘ s-a ocupat de problemele îndrumării tinerilor scriitori (...). Aurel BARANGA a vorbit printre altele de necesitatea creării unor comedii originale. V. MÂNDRA a ridicat unele probleme ale literaturii pentru copii (...). În continuare a combătut teoriile greșite potrivit cărora literatura pentru copii n-ar trebui să oglindească lupta de clasă (...). Unii scriitori consideră în mod greșit că nu au nevoie să studieze viața de azi a copiilor, bizuindu-se pe amintiri din propria copilărie. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ (...) au fost cunoașterea vieții și pregătirea politico-ideologică (...). Pentru a înțelege sensul dezvoltării societății (...) este necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să învingă propria rămânere în urmă față de problemele construcției socialismului și față de creația noastră literară. Aurel MIHALE a combătut poziția lipsită de principialitate a acelor tovarăși care (...) au încercat în fel și chip să «împace» ideologia socialistă cu ideologia burgheză (...). Referindu-se la principalele scrieri a arătat că monotonia, cenușiul, amenință acele lucrări care nu reflectă din plin, ascuțit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare trebuie să intre astfel discuția asupra unor opere ca Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Drum fără pulbere (ediția a II-a), Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Bălcescu de Eugen Jebeleanu (...). Lichidând munca sectară, combătând izolarea și individualismul, condamnând desconsiderarea nihilistă a problemelor teoretice, să întărim personalitatea colectivă a scriitorilor și a criticilor literari, colaborarea lor în muncă, să abordăm cu curaj problemele creației literare, pentru a ajuta efectiv la înflorirea ei”. Nu știm în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialist. Omul este perfectibil, nu perfect. Fără acest plan înclinat de la minus la plus, literatura cade în somnolență (...). Fără conflict nu pot exista nici drame, nici comedii și teoria falsă că în lumea socialistă nu pot fi conflicte, a fost combătută prin intervenția a chiar tovarășului I.V. Stalin. Când nu este conflict antagonist, dăinuie totuși unul neantagonist, lupta dintre entuziasm și inerție, încredere și scepticism etc. Observarea e tot atât de valabilă în proză și roman unde întotdeauna unui erou desăvârșit ar duce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
constați de mai multe ori același lucru, clar și limpede ca orice evidență și certitudine? Deci să-l izolăm pe Mihail Sadoveanu într-o paranteză. Petru Dumitriu rămâne astfel și mai singur printre prozatori, prea mulți prozatori, cei mai mulți tineri, care combăteau pe frontul realismului socialist. Îl distanțau de majoritate două atribute vizibile: talentul literar și patosul ideologic; pathosul - cum ar zice G. Călinescu. Mulți trăitori din vreme vor fi avut talent; dar, nedublat de cealaltă dimensiune, n-au avut ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în povestirea 100 kilometri, pare-mi-se. Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asupra operei lui Balzac și a clasicilor ruși. Nici critica literară însă n-a sesizat puternicile elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților Maria Banuș, Mihu Dragomir sau Nina Cassian, caracterul individualist, tendința de izolare de realitate, vizibilă în unele poezii (...). Acest fel de a înțelege prezența personală a poetului nu este nici astăzi străin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de autoliniștire, a apatiei și meșteșugărismului în critica noastră. Această atitudine a editurilor pare să nu fie cu totul străină de acel dispreț ascuns față de orice formă de critică - deci și față de critica literară - care prinde teren oriunde nu este combătut din vreme. Iar prejudiciile aduse și pe această cale activizării cadrelor noastre de critici literari nu puteau să nu aibă până la urmă un efect defavorabil tot asupra literaturii, când știut este că literatura și critica literară sunt într-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
familist preocupat să asigure un viitor mai bun reușind în anii socialismului să obțină plecarea în Australia a soției și copiilor. A dat dovadă de consecvență în studiile și cercetările privind trecutul Moldovei. A fost un om de mare curaj, combătând pe mulți istorici sovietici care organizau sesiuni științifice susținând originea slavă a moldovenilor, antiromânismul cercetătorilor sovietici. A fost un mare patriot cum rezultă și din refuzul categoric de a evita încorporarea în unitățile ce plecau pe câmpul de luptă spunând
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
totul altceva decât lipsa posibilă a bolii. Convingerea actuală a devenit tot mai fermă, medicul de azi trebuie să cunoască și omul sănătos, nu numai pe cel bolnav. Prin impulsul său inițial, medicina a urmărit doar să rectifice condiția naturală combătând boala. Dacă acest obiectiv nu putea fi atins s-a mulțumit să ușureze suferința manifestă, iar pe măsură, ce s-au dezvoltat cunoștințele despre etiologia bolilor a apărut și necesitatea (sau obligația) prevenirii. O dată cu proliferarea tehnologiei de explorare, care a
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
la față, mieros și "cântând" cuvinte care să placă, a sfârșit prin a se ploconi în fața primarului Simirad, care a fost extrem de dur, după intervenția ta, și ea destul de tăioasă. Am fost mirat atunci de energia cu care i-ați combătut, mai ales că mi se părea un simulacru de partid, Partidul Alternativa României (PAR). Astăzi, 30 oct. 2006, Varujan s-a adresat președintelui Băsescu astfel: "Domnule președinte, mă număr printre mulții dumneavoastră simpatizanți. M-am numărat printre votanții dumneavoastră." Apoi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
alură napoleoneană și să-și imagineze că el face toate jocurile când, de fapt, e folosit cât e util și apoi se renunță la el. Noroc de versatilitatea sa, că își găsește urgent altă cauză pentru ori împotriva căreia să combată. Însă, probabil, cea mai mare vinovăție a sa postrevoluționară a fost începutul tabloidizării presei noastre, perioada aceea când, împreună cu "Evenimentul Zilei", făcea găinile să nască pui vii și viola babele. Cred că ajunge, am senzația că stricăm gloanțele degeaba, e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]