11,041 matches
-
actualitate. Aștept, prin urmare, dezbateri publice cu adevărații specialiști în subtilitățile teologiei, cu istorici, antropologi și sociologi ai religiilor. Cultura pop instrument de manipulare sau religie alternativă? (1) Muzica pop a fascinat dintotdeauna. Eroii pop-ului sunt semizeii desacralizați ai cotidianului. Au făcut și fac istorie. Ieri i-am avut pe Beatles, Rolling Stones, Pink Floyd, Bob Dylan, astăzi îi avem prin Michael Jackson și Madonna. Există ceva comun între ei? Eu cred că nu prea, însă alții așa cum este firesc
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Kabbala". Stresul o problemă de management al destinului "Serviciu solicitant, datorii, dări la stat, relații eșuate, lipsa banilor, îndatoriri, oboseală, suprasolicitări, dureri, ghinioane, insomnii, trafic, într-un cuvânt stres". Așa sună cea mai concisă și apăsătoare definiție a "blestemului" nostru cotidian. Efecte? Multe. Printre ele, depresia, sinuciderea și crima. Statisticile europene sunt sumbre. "Din cele aproximativ 59.000 de sinucideri anuale în UE, 90% sunt atribuite unor tulburări psihice." Viitorul? Mic și negru: "se estimează că până în 2020, depresia va deveni
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna anului 2009. Din fericire, ele sunt prezente din plin în mentalul social actual. Frica de mustrarea conștiinței și cea de atotputernicia lui Dumnezeu sunt camuflate sub măștile cotidianului. Ele lipsesc azi doar la 3% dintre români. Aceștia sunt neânfricații de serviciu ai unei lumi în agonie. Ferească-ne Dumnezeu de oamenii-fără-de frică că de prieteni mă feresc singur! În concluzie, fricile sociale postdecembriste ilustrează fragilitatea românului împuținat de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Adunări Naționale pentru politica externă și apărare lucrau intens pentru realizarea unui nou tratat de prietenie cu Cehoslovacia după modelul iugoslav, existând, cum precizam anterior, opinii cu privire la reeditarea Micii Antante din 1921. O pagină întreaga din „Scânteia”, cel mai important cotidian al comuniștilor români, a fost dedicată, la 20 iulie 1968, discursului rostit în ajun de Al. Dubcek, în timp ce un articol, nesemnat, afirmă „totală încredere în poporul cehoslovac și în partidul său comunist”. Surse americane relevă că atât Ceaușescu, cât și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
tăiată din ziarul "Chicago Tribune", de la un fost coleg de facultate și bun prieten: "Dragă Ioane, Urmărind evenimentele senzaționale din România (predictibile însă, și cu o întârziere de vreo zece, cincisprezece ani) care au ocupat paginile de titlu ale marilor cotidiene și reviste, m-am întrebat care ți-o fi soarta. Nu mică mi-a fost surpriza să te recunosc într-o poză a unui reportaj din Chicago Tribune. Am senzația că ai fost surprins când făceai "puțină ordine" în sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să le folosim și de care ne bucurăm foarte mult.Numai că sunt făcute de oamenii în suferință, dar în dezavantajul semenilor acestora,de aceiași categorie socială. Otopeni, Sibiu, București (antitero)cu aprecieri subiective! Citind un articol într-un alt cotidian, am rămas stupefiat de felul cum se împarte dreptatea în țara noastră de către justiția și conducerea statului nostru! Erau relatate câteva întâmplări de la evenimentele din decembrie 1989, de pe Aeroportul Otopeni, unde câțiva criminali au ucis peste 50 de militari și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ei bine, nici noi nu ducem lipsă în zilele noastre de astfel de „personalități”. Suntem martori zi de zi la frământările și la lupta pentru putere, așa cum au fost și înaintașii noștri de-a lungul istoriei. Citind un articol în Cotidianul Ziua din data de 27.10.07, am găsit aprecierile unui oarecare Richard Hall, analist CIA, care face o sinteză a povestirii insinuate a raportului Tismăneanu, prin care se condamnă comunismul. Acest raport a fost citit de președintele nostru Băsescu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
revistă "Ediție de colecție" a Jurnalului Național, un articol privind demolările care s-au făcut pe timpul lui Nicolae Ceaușescu în București și în toată țara, inclusiv în unele cătune din mediul rural. Jurnalul condus de domnul Marius Tucă, este un cotidian național în care și exprimă nemulțumirea toți neîmpliniții din timpul domniei "odiosului" regim comunist, în timpul căruia a fost distrusă arhitectura orașelor și în special a Bucureștiului. Auzim același slogan: "Ceaușescu cu buldozerele lui", el este autorul acestei " nenorociri" după aprecierile
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă un exemplu de arhitectură stalinistă. Dar acești șobolani denigratori se folosesc din plin de acest edificiu reprezentativ al Bucureștiului. Clădirea este construită
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ia înainte. Tușa Clara, așa cum îi spunea Linda, care nu-i era chiar mătușă, pentru că era cu doi ani mai tânără decât mine, făcea posibilul unor coincidențe, să ne întâlneam mereu, destăinuindu ne bucuriile sau necazurile noastre ori din cele cotidiene. Nu ocoleam evaluarea familiei Moraru, care devenise subiectul și motivul pricipal al întâlnirilor noastre. Din spusele Clarei, am înțeles că băiatul emigrase în Germania, unde avea câțiva colegi de școală și de serviciu, care plecaseră mai din timp și l
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
asemenea, în rândurile vechiului Partid Liberal 236. În pofida faptului că ziarul central al georgiștilor a publicat o dezmințire, în care infirma disidența din Nicolina, disfuncționalitățile din celelalte sectoare ale organizației ieșene au fost un fapt real, reafirmat peste ani de cotidianul "Viitorul"237. Dincolo de explicațiile publicate în presă, destinate opiniei publice și conducerii vechiului Partid Liberal, nemulțumirile manifestate în această perioadă între georgiști pot fi puse în legătură cu refuzul lui Gheorghe Brătianu de a participa la guvernul condus de Nicolae Iorga 238
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu Octavian Stănilă, vicepreședintele organizației. Nemulțumirea unora dintre fruntașii georgiști față de menținerea "Frontului Constituțional" și renunțarea aparentă la ideea reîntregirii forțelor liberale au determinat publicarea unor informații referitoare la intenția lor de a părăsi partidul. În aprilie și mai 1936, cotidianul "Curentul" semnala retragerea lui Constantin Banu de la conducerea organizației georgiste din județul Ialomița și intenția sa de a părăsi partidul condus de Gheorghe Brătianu. Conducerea acestei organizații urma să fie preluată de Constantin Maltezeanu 251. Se pare că informațiile consemnate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țara, dar Și în Belgia, Cehia, Republica Moldova, Armenia Și Statele Unite. Este coautor a mai multe cărți de jurnalism în română Și engleză Și a numeroase articole Și studii publicate în țară Și în străinătate. După o bursă Freedom Forum la cotidienele americane USA Today Și Florida Today în 1992, a revenit în SUA în anul universitar 2000/2001, când a fost bursier Fulbright la prestigioasa Annenberg School for Communication de la University of Southern California, Los Angeles, unde a studiat comunicarea online
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
complex și are multe aspecte“, cum îi place să spună. A început să câștige bani din radio - a lucrat 11 ani ca DJ. O bună bucată de vreme, a lucrat și în presa scrisă - între altele, a scris reportaje pentru cotidianul Transilvania Jurnal și cronică de jocuri video pentru revista PC Games. Un timp a fost actor de sincron - punea voce în desene animate. Îl mai sună uneori prietenii să-i spună cum li se distrează copiii cu personajele dublate de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din istoria sa modernă. Atentatele teroriste din 11 septembrie au șocat planeta. New York City, un adevărat Babel, în care conviețuiesc, literalmente, toate națiile pământului, era sub teroare, iar comunitatea românilor din oraș trăia clipe de panică și incertitudine. Site-ul cotidianului Evenimentul zilei, evz.ro, punea atunci la dispoziția utilizatorilor unul dintre primele instrumente de tip social media folosite în presa română. În acea epocă, jurnalismul online din România era la creșă. Ziariștii nu aveau, de regulă, nici o contribuție în alcătuirea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o altă scriitură, o altă structură a materialelor. În plus, lumea descoperea că site-ul unui ziar, al unei televiziuni sau al unui radio nu este același lucru și nu are același public cu ziarul, televiziunea sau radioul respectiv. Un cotidian cu tiraj mare nu avea automat o audiență pe măsură pe Internet. În același timp, ziare mici, cum era Cotidianul, aveau mult mai mulți cititori online decât exemplare tipărite. Iar unele publicații de mare succes pe Internet, ca HotNews.ro
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sau al unui radio nu este același lucru și nu are același public cu ziarul, televiziunea sau radioul respectiv. Un cotidian cu tiraj mare nu avea automat o audiență pe măsură pe Internet. În același timp, ziare mici, cum era Cotidianul, aveau mult mai mulți cititori online decât exemplare tipărite. Iar unele publicații de mare succes pe Internet, ca HotNews.ro, nici măcar nu aveau o ediție de print. Jurnaliștii online erau încă rara avis în peisajul media din România în anii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care permit organizarea conținutului pe siteul de socializare întrun mod interactiv, cu funcționalități diverse și o grafică diferită de interfața obiș nuită a paginilor de Facebook, în armonie cu identitatea vizuală a fiecărui titlu în parte. Chiar și The Daily, cotidianul lansat de News Corporation ca ziar accesibil exclusiv pe iPad, este acum disponibil și printro astfel de aplicație de Facebook. Un bun exemplu de integrare cu serviciile de socializare online este site-ul cotidianului New York Times, care a adăugat, între
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în parte. Chiar și The Daily, cotidianul lansat de News Corporation ca ziar accesibil exclusiv pe iPad, este acum disponibil și printro astfel de aplicație de Facebook. Un bun exemplu de integrare cu serviciile de socializare online este site-ul cotidianului New York Times, care a adăugat, între altele, un meniu social în partea de sus a paginii. Posesorii de cont pe nytimes.com pot vedea acolo câte persoane sunt abonate la fluxul propriu de recomandări de articole din New York Times și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
drept referință și spațiu social de întâlnire și schimb de experiență pentru comunități sau microcomunități dintr-un perimetru geografic. Brouwers a decis acum câțiva ani să părăsească postul de reda ctor-șef la unul dintre cele mai mari ziare din Olanda, cotidianul gratuit Spits, pentru a începe o rețea hiperlocală. Grupul de presă Telegraaf, care deține și Spits, i-a propus să con struiască rețeaua tot în cadrul companiei. În olandeză, numele rețelei, Dichtbij, înseamnă „aproape“. Poate fi considerat jurnalismul hiperlocal social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
conglomerat media deținut de Rupert Murdoch, a cumpărat MySpace, site-ul de socializare detronat de Facebook de pe poziția celui mai popular serviciu de social networking. Telegraaf Media Group, care deține, între altele, cel mai mare ziar din Olanda, De Telegraaf, cotidianul gratuit Spits și noua rețea hiperlocală Dichtbij, a achiziționat și Hyves.nl, cel mai important site de socializare din țară, care are peste zece milioane de membri. Pentru Bart Brouwers este clar că jurnaliștii ar trebui să îmbră țișeze social
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o tragedie aparținând Antichității. Se sugerează astfel, vizual, că tirania statului și conflictul lege-dreptate sunt teme la fel de actuale ca și în vremea lui Sofocle. în alte piese, costumul poate marca frontiera dintre natural și supranatural, dintre real și ireal, dintre cotidian și feeric, cum se întâmplă în Visul unei nopți de vară de Shakespeare. Decorul în teatru definește un ansamblu de elemente materiale dispuse pe scenă cu scopul de a obține un anumit efect. Unii teoreticieni (Pierre Larthomas) cuprind în acest
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
cu jucării (o bună școală pentru mâini, de care am fost privat), înlocuite degrabă de cărți - la Galați am început să-mi alcătuiesc o „bibliotecă“, cumpărând eu însumi broșuri săptămânale, ce se vindeau la chioșcurile de ziare (de unde nu lipsea cotidianul Universul, care mă pasiona de când am prins să citesc), fiecare conținând un basm din literatura universală bogat ilustrat în culori, ce se adăugau cărților de N. Batzaria (Moș Nae), ori altele, precum Zânele din Valea Cerbului, Povestea lui Moș Albu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
L’Illustration și Revue des deux mondes; cum încă din școala primară fusesem pasionat de lecturi jurnalistice, de tot ceea ce domestic sau politic prezenta senzație, dar numai la nivel de mass-media, căci cancanurile orale nu prea mă amuză (într-un cotidian românesc, probabil Universul, am citit, cu obrajii arzând de emoție, în vara anului 1934, de asasinarea de către camarazii săi naziști a lui Röhm, de orgiile acestuia - prilej de a da acolo și de termenul de „homosexual“ și deci de a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai numeroși și tot mai interdependenți 2) și de considerarea ca esențiale a priorităților: renovarea urbană: renovarea clădirilor de locuit, a tuturor construcțiilor, a spațiilor publice și a echipamentelor urbane. Au fost avute în vedere proble-mele cu care se confruntă cotidian locuitorii: curățenia orașului, securitatea individuală și colectivă, serviciile de proximitate. Ideea a fost aceea de a lămuri, de a convinge oamenii că orice cartier "dificil", "sensibil", poate evolua, trebuie să evolueze, trebuie să-și anticipeze viitorul și să creadă în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]