9,076 matches
-
parte; a implica elevii în mod activ, utilizând astfel disponibilitatea lor naturală de a face ceva; a cultiva încrederea în sine a elevilor; a utiliza interesele ș i cunoș tinț ele anterioare ale elevilor; a utiliza ideile elevilor; a utiliza curiozitatea naturală a elevilor; a provoca elevii prin solicitările la care trebuie să răspundă; a utiliza instruirea individualizată adică a realiza o proiectare diferenț iată a activităț ilor de învăț are în funcție de nevoile, interesele ș i abilităț ile elevilor; a utiliza
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe care îl întreține cu autorii "săi". De fiecare dată, el va încerca exercițiul dificil care constă, pe de o parte, în a nu înăbuși experiențele de pe teren prin ceea ce știe deja; pe de altă parte, de a-și stimula curiozitatea datorită culturii sale antropologice. Acest exercițiu, practicat pe o durată semnificativă, deosebește "terenul" de reportaj. De vreo douăzeci de ani, numeroși autori își pun întrebări asupra acestui curios gen literar care este etnografia. În general, ei privilegiază explicația prin contextul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pag. 101, 121. „Cu atât mai limpede, la Ion Bratu, a așterne tușele de culoare intr-o ordine specială, dictată de instinct, înseamnă a urmări concomitent ordinea naturală a formelor, un joc în care spiritul se lasă antrenat cu o curiozitate firească.” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Brăila Bogdan 1954 Pictor, sculptor, iconar „Prin arta naivă, așa zisă artă primitivă și cu ajutorul gamei vaste de culori, reușesc întotdeauna să-mi exprim emoțiile și trăirile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
satisfacătoare, fără a descoperi, în fiecare copil, acele forțe cognitive, afective, voliționale etc., care așteaptă să fie activate. Capacitățile cognitive sunt impulsionate și susținute energetic de trebuința elevului de a cunoaște, de a afla, de a ști, ca expresii ale curiozității epistemice. La școlarul mic, efortul depus în activitatea de învățare este susținut de dorința de a fi apreciat de învățătorul său, de a-i satisface pe părinți știind că va fi recompensat, într-o formă sau alta. Motivația învățării, la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
le-au asigurat copiilor condiții corespunzătoare de creștere și dezvoltare, dând climatului din familie "cota de grijă și afecțiune, tot atât de necesară ca alimentația, îmbrăcămintea, jucăriile și condiții igenicomedicale necesare, evoluția copilului decurge normal."" Când părinții i-au stimulat copilului, interesul, curiozitatea față de școală și față de aspectele pozitive ale programului școlar se produce "o transformare rapidă" a copilului în elev. El participă cu plăcere la activitățile propuse, comunică degajat cu colegii și cu învățătorul și nu evită grupul în situații specifice. Dacă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
formeze o continuitate socială prin integrarea culturală a copilului în orbita cerințelor și intereselor sociale și profesionale. Școala egalizează social accesul la cultură și oferă cunoștințe pe care copilul nu ar putea să le dobândească singur deoarece interesele, trebuințele și curiozitățile lui nu sunt atât de intense încât să-i mobilizeze toate resursele într-un efort concentrat. Școala, ca instituție socială, include în clasele sale colective egale ca vârstă, tutelate, care parcurg programa de instruire cu un pronunțat spirit competitiv, iar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
o relativă detașare psihologică, trăiri euforice care înseamnă că adaptarea școlară a depășit o primă fază tensională, lucru care este evident și în vorbirea copilului prin folosirea frecventă a superlativului în descrierea de situații și întâmplări ca și prin manifestarea curiozității față de mediul extrașcolar. Se dezvoltă motricitatea și rapiditatea reacțiilor, astfel el dă impresia că este tot timpul grăbit, manifestă o relativă instabilitate motrică, fapt reflectat prin aranjarea neglijentă a lucrurilor, a servirii mesei în fugă. Este sensibil, se supără repede
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
copilului nu numai adaptări ale comportamentului la sisteme diferite de cerințe în condiții de tutelă, protecție și afecțiune, dar creează în același timp o mai mare sesizare a diversității lumii și vieții, o mai densă și complexă antrenare a deciziilor, curiozității, trăirilor interne, la situații numeroase și inedite. II.2.4. MATURITATEA ȘCOLARĂ Maturitatea socială Personalitatea reprezintă o sinteză, o "istorie" a devenirii, "drumul" propriu pe care 1-a urmat individul pentru a ajunge "aici și acum". A cunoaște acest drum
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ce se întemeiază, numărul copiilor a scăzut. - Privitor la pregătirea copiilor pentru școală, cei proveniți din familii organizate, în special acolo unde unul din părinți are o pregătire intelectuală mai ridicată, au fost pregătiți de aceștia prin trezirea interesului, a curiozității, prin povestirea a ceea ce vor învața, încercând să-i conștientizeze de faptul că între școală și grădiniță există o diferență; - Copiii care provin din familii dezorganizate și care nu au fost pregătiți pentru școală de către părinți, nefrecventând nici grădinița, sunt
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sistematic, progresiv, În familie, În școală, În bibliotecă. În această direcție, rolul Învățătorului este de a forma la elevi deprinderi de lucru cu cartea prin diverse de forme de activități extracurriculare, activități complementare Învățării, prin activități opționale care vor stimula curiozitatea pentru lectură. Important este ca textele să fie accesibile, atractive, ilustrate, de Întindere mică așa cum sunt cele din „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș. Activitatea interdisciplinară poate avea, de exemplu, fixată tema „Înaintașii noștri au fost neînvinși” și se va desfășura
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
În istorie. În sens invers istoria vine la rândul ei În sprijinul matematicii. În culegeri de matematică există exerciții de aflare a numărului necunoscut (ecuații) ale căror rezultate corespund unor date istorice importante. Astfel de exerciții sunt plăcute și dezvoltă curiozitatea elevilor mărindu-le interesul, atenția și capacitatea de concentrare. La unele ore de educație plastică, educație muzicală, abilități practice elevii pot primi teme pentru realizarea cărora apelează la cunoștințe istorice. Exemple: 1. Pentru compunerea unui spațiu plastic ce exprimă un
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
Învățare a fost sprijinită de elevi, iar prezentarea unor materiale interesante și, În același timp, utile, a făcut posibilă o mai bună cunoaștere a personalității domnitorului, a faptelor și proceselor istorice În care a fost implicat, dar a reliefat și curiozitate, pasiune, spontaneitate, creativitate și disponibilitate de Învățare. Metoda „ciorchinelui” Este o metodă care stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor. Elevii sunt puși În situația de a crea structura grafică, utilizând informațiile / cunoștințele acumulate la o lecție unitate de Învățare ori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
activitate sau alta, educatoarea poate să-i orienteze și să-i dirijeze activitatea în așa fel încât să-i condiționeze copilului stabilitatea intereselor și dezvoltarea unor aptitudini. Perioada de preșcolaritate este considerată ca o etapă de o mare și vie curiozitate.Este perioada de „foame intelectuală” sau perioada „de ce’’-urilor. Copilul dorește să știe totul despre tot. Este vârsta când dezvoltarea operațiilor gândirii ( analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea) și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice, obiectuale, nemijlocite, asigură
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
pe care el le consideră într-o clasă și, în plan logic, ca echivalență calitativă a tuturor elementelor clasei). De la acțiunea însoțită de cuvânt până la concept, procesul se desfășoară în etape care se pot schematiza astfel: • etapa contactului copil - obiecte: curiozitatea copilului declanșată de noutați îl face să întârzie perceptiv asupra lor, să le observe; • etapa de explorare acțională: copilul descoperă diverse atribute ale clasei de obiecte, iar cunoașterea analitică îl conduce la obținerea unei sistematizări a calităților perceptive ale mulțimii
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
atât în cadrul acestei activități, cât și în forme special organizate, elemente ale muncii de învățare. Prin urmare, învățătura, activitate dominantă a vârstei școlare, este prezentă și în cadrul activității matematice din grădiniță, ea izvorând din necesitatea de a satisface interesul și curiozitatea copilului pentru cunoaștere, jocul didactic realizând un continuum între activitatea de învățare și cea de joc. Aceasta depinde de modul în care educatoarea știe să asigure concordanța între tema jocului și materialul didactic existent, de felul cum folosește cuvântul ca
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
o are respectarea regulilor, învățând astfel să se conducă după un sistem unitar de cerințe; comportându-se în acord cu ele, își formează un comportament conștient și capacitatea de autoapreciere. Copilul preșcolar manifestă multă nervozitate, astfel el trece treptat de la curiozitatea perceptivă la cea epistenică, adică apare necesitatea de a-și explica fenomenele, de a înțelege lumea, de a stabili relații între cauze și efecte: este vârsta când se trece de la gândirea intuitivă la gândirea operativă, învață să rezolve exerciții și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
se folosesc o serie de metode și procedee cum ar fi: povestirea, explicația, demonstrația. De exemplu, în jocul didactic ,,Vânătorii și iepurașii”, introducerea în joc se poate realiza printr-o scurtă povestire, care are rolul de a stârni interesul și curiozitatea copiilor: ,, A fost odată un vânător căruia îi plăcea să vâneze iepuri. Într-o zi a luat tolba în spinare și a pornit spre pădure. Să vedem care iepuri vor fi vânați și puși în tolba lui cea mare.” Un
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
este tensionată↑ n-ar fi bine↓ar fi un factor de tensiune". <Î deci n-a fost părerea mea↓ nici măcar n-am spus o părere. am predat scrisoarea și am cerut să se pronunțe < R oamenii în legătură cu acest lucru>. [...] era curiozitatea oamenilor↑ venea pentru prima oară după ((inspiră, își drege vocea)) mulți ani↑ fostu' rege în țară↑ a fost manifestarea aceea populară↑ și: ambianța: ă: regelui a împiedicat un contact: direct. mi-a părut rău↓ ă: da↑ mă rog↑ asta era
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de a aduce informație suplimentară în universul de discurs fără a-i fi solicitată explicit de către interlocutor. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și Germania, unde latifundiarii s-au luat la Întrecere În a crea noi rase de câini cu aceleași utilități sau chiar În alte scopuri, cum sunt câinii de amuzament sau cei care, prin mărimea și forma lor, prezentau o adevărată curiozitate, la care se adăuga toaletarea lor după ultimul jurnal de modă canină sau după capriciile celor avuți. Așa cum s-a arătat, doar selecția riguroasă și observațiile Îndelungate au dus la formarea acestui evantai de rase de câini, neglijându-se gradul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se Întâlnesc la această rasă și culorile: negru, gri-cenușiu, gri-fer, roșcat și cafeniu. Mulți amatori preferă culoarea lupie, apreciind că sunt mai rezistenți, mai puternici și cu un temperament mai vioi și mai apropiat de lupul din sălbăticie. Ca o curiozitate, se Întâlnesc: câini albi, albinoși, din cauza lipsei pigmentului din firul de păr și din piele. După aspectul părului, În practică se pot Întâlni: câini cu părul lins care Îl au majoritatea În cadrul rasei, câini cu părul sârmos care se Întâlnesc
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să se joace sau să roadă o zgardă veche și uzată. I se aplică după câteva zile zgarda de gât, pe nesimțite
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perioada lactației, pentru care se luptă cu ceilalți căței pentru a le păstra, mai ales când nu văd. Deschiderea pleoapelor este poarta către lumină și viață, când apar noi elemente ce determină noi manifestări comportamentale, printre care apare sentimentul de curiozitate și de cunoaștere; spațiul de mișcare În cuib este tot mai restrâns, având tendința de a evada și de a se Îndepărta de cuib, crește curiozitatea pentru cunoaștere a tot ce Întâlnește În lumea din afară, fapt ce face să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
când apar noi elemente ce determină noi manifestări comportamentale, printre care apare sentimentul de curiozitate și de cunoaștere; spațiul de mișcare În cuib este tot mai restrâns, având tendința de a evada și de a se Îndepărta de cuib, crește curiozitatea pentru cunoaștere a tot ce Întâlnește În lumea din afară, fapt ce face să dea peste lucruri care Îi fac plăcere, dar și peste cele care Îi cauzează durere, suferință; cu alte cuvinte descoperă noi lucruri și aspecte din lumea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întregi de câini se deosebeau tot mai clar Între ele, ceea ce a constituit premisa formării unor rase distincte de câini, acțiune În care a intervenit și snobismul claselor avute pentru obținerea unor rase de câini cât mai variate, până la adevărate curiozități. Câinele-lup este tocmai rezultatul unor asemenea preocupări, care s-au soldat cu modificări radicale ale comportamentului primitiv, ca urmare a unor Încrucișări combinate ce din punct de vedere genetic au contribuit la unele schimbări morfologice și fiziologice, Îndepărtându-se sub
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]