198,612 matches
-
atît de ireal/ și cel blestemat pentru veșnica sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade visele.(...)// Fii umil copile fii umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința este o palmă). Prin verbe simple, "prozaice" poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei, prima nefiind neapărat îndatorată unei rostiri solemne, aristocratice sau clamoroase: "Ei cu dobitoacele cu lîna
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
calculasem bine săritura și nu pățisem nimic, revenind pe trotuarul, istoric, al acelei artere ilustre ce poartă numele celei dintîi bătălii din tinerețea lui Napoleon, cu mult înainte de a fi ajuns împărat. "Mare greșeală!" - făcea răposatul meu profesor de istorie, domnul Dobrică, Dumnezeu să-l ierte, mare republican!, și care pretindea că, o dată, fusese prezent, în vis, la urcarea pe eșafod a Mariei Antoaneta, cea care îi zicea poporului "să mănînce cozonac, dacă nu are pîine"... Rue de Rivoli este o
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
Chr.). Chapenupet, fiica regelui Piantkhi, o mamă cu pruncul în brațe, spart, nu i se văd decît picioarele și mîna mică ce strînge încheietura mîinii materne care strînge sînul stîng pentru alăptare. Nu știu dacă nu greșesc, dar niciodată maica Domnului nu a fost întruchipată alăptînd și cu detaliul fizic al mîinii presînd sursa laptelui... (Două mii de ani de psihanaliză, poate, potrivită erei noastre). Zeița Leontocephale, cu cap de leu, întruchipată de cinci statui așezate una lîngă alta). Capitelul Hathorii (1900
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
lui J.M. Kraus la marea expoziție Suedia-Franța găzduită la Paris, la Grand Palais - cu câțiva ani în urmă. Și nici evocarea întâlnirilor de salon artistic, "mici dejunuri muzicale" din casa arhitectului Palmstedt, denumite la vremea lor "Kraussiade". Aflu acum că domnul Åstrand a scris catalogul extraordinarei evocări a perioadei în care tocmai Suedia gustaviană se deschisese relațiilor cu patria lui Rousseau, unde strălucea geniul muzical al lui Gluck, de acolo importat și cultivat de artiștii suedezi. Roccoco-ul făcea și el furori
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
Ciobanu (lirism, sensibilitate); Joana Mac Vaters (delicată în cânt, prea elegantă țărăncuță în superba ei rochie de catifea); Andrew Turner (în buna notă a personajului). Ediția a IX-a a Festivalului "Mozart" s-a desfășurat sub patronajul Suediei. În prezența domnului ambasador Nils G. Revelius și a prefectului orașului Cluj, la una din micile ceremonii, domnul Francisc László, eminent muzicolog și președintele "Societății "Mozart" mărturisea că vocația europeană a strădaniilor sale este răsplătită și de faptul că ea devine "observată și
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
rochie de catifea); Andrew Turner (în buna notă a personajului). Ediția a IX-a a Festivalului "Mozart" s-a desfășurat sub patronajul Suediei. În prezența domnului ambasador Nils G. Revelius și a prefectului orașului Cluj, la una din micile ceremonii, domnul Francisc László, eminent muzicolog și președintele "Societății "Mozart" mărturisea că vocația europeană a strădaniilor sale este răsplătită și de faptul că ea devine "observată și de oamenii politici".
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
zor picioarele zdrențăroșilor, ca regele Spaniei... Natura, dacă, - antropomorfizăm, - privea nedumerită acest spectacol al neamului omenesc, habar neavînd că pe una din poalele ei fluturată de vînt scria mare de tot, să vadă întreaga lume: Sîntem în anul 1000, judecata Domnului vă așteaptă. * * * Convențiile, în mintea omenească, sînt darul nostru înnăscut și desăvîrșit de civilizație, cel mai puternic în raport cu legile și cu întocmirile naturii. Cînd omul aplică în natură o abstracție de-a lui, nu neapărat începînd cu numărul matematic, și
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
cei mai păcătoși și mai inventivi oameni în ale răutăților de pe tot globul răspîndite peste tot de civilizația noastră albă în plină și spectaculoasă desfășurare... * * * Să ciocnim paharul cu șampanie ascultînd orologiul ce numără ultimele secunde ale mileniului unu; (cînd, domnule, nu s-a întîmplat nimic!) și să ascultăm un moment vuetul, presupus, al începutului de cataclism, abătîndu-se peste tot, numai peste noi, creștinii, catolici, ortodocși, protestanți, reformați,... trecîndu-ne în revistă păcatele. Iar dacă scăpăm și de astădată, să ne înclinăm
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
față de lucrurile (metafore în text) care îl înconjoară dar nu cuvîntă. Cu supărare mare el se adresează iubitei (cea care îl visează perpetuu) topindu-și disperare în cuvinte frumoase, fraze limpezi, fără echivoc, se înțelege. Din adîncimea spirituală a lucrurilor, domnul Poet, în cazul în care e același cu domnul Paul Vinicius, revendică, pe bună dreptate Scriitorul complicat și complex al cuvintelor obținînd o formă poetică anume pentru rutină, conjugînd necesarul a fi cu firescul mai apropiat lumii a avea. Bărbatul
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
nu cuvîntă. Cu supărare mare el se adresează iubitei (cea care îl visează perpetuu) topindu-și disperare în cuvinte frumoase, fraze limpezi, fără echivoc, se înțelege. Din adîncimea spirituală a lucrurilor, domnul Poet, în cazul în care e același cu domnul Paul Vinicius, revendică, pe bună dreptate Scriitorul complicat și complex al cuvintelor obținînd o formă poetică anume pentru rutină, conjugînd necesarul a fi cu firescul mai apropiat lumii a avea. Bărbatul ca-re-l întîmpină pe poet nu este altul decît moartea
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
în care dl Isărescu, atât de pornit împotriva abuzurilor, și-a alcătuit echipa de consilieri. Majoritatea sfetnicilor săi provin de la anteriorul loc de muncă al premierului - ceea ce, firește, n-ar constitui nici o problemă. Problema începe în momentul în care acești domni și doamne sunt doar "detașați" la guvern, și nu transferați - cum ar fi fost normal. Cu alte cuvinte, ei continuă să-și ia salariile umflățele de la locul de muncă stabil - Banca Națională - iar la Guvern au, presupun, doar un "contract
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată./ Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești?(...)/ Și el, tremurând înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiești să fac?(...)/ Și s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nu vedea nimic. Și luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile a fost fără vedere." Cu mijloace diferite de
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
trădării în tine, daca nu te impresionează asigurările unei persoane atât de influențe pe plan internațional privind siguranța și integritatea țării! Și asta când ai ajuns în parlament tocmai plusând, până la idiotizare, pe valorile etnicității și ale patriotismului nețărmurit! Acești domni cu fumuri de vizionari nu sunt, după cum s-a dovedit, decât niște proști! Mă întreb ce-o fi gândit dl Blair, văzând totală indiferență a unei jumătăți din sală Parlamentului: oare să fi greșit țară? Să fi fost dezinformat de
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
să ne ofere pe tavă ceea ce ne dorim de atâta amar de vreme: sentimentul că nu suntem abandonați la periferia lumii civilizate! Unde, între noi fie vorba, ar merita să fim lăsați: dacă nici măcar pe durata discursului înaltului oaspete celularele domnilor parlamentari n-au încetat să sune în draci, inseamna ca mojicia noastră e incurabilă! Să nu uităm, de asemenea, că dl Blair a venit cu un text pregătit din vreme și că fiecare cuvânt al său era cântărit și răscântărit
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică un drept la replică refuzat de revista 22. Același domn Stan laudă curată deschidere a ziarului la care colaborează, unde a publicat tot ce a scris, fără să i se cenzureze măcar un rînd. Totul ar fi mirific, dacă în EVENIMENTUL ZILEI condus de actualul director al Cotidianului ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
capabil de căința: "Iertare! Sînt că orice om:/ M-am îndoit de-a ta putere/ Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom./ Sînt ticălosul peste care/ Dacă se lasă-o întristare/ De toți se crede prigonit/ Dar, Doamne nu m-ai părăsit/ Sînt un om că orice om - iertare"(Psalmi moderni). Un temperament modern, contradictoriu, ce se cuvine judecat cu subtilitate, si înapoiă cărei măști crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
Țoiu Mă întorc din nou la cartea Suvenire Contimporane a lui Gh. Sion apărută în București în 1915 la Editură Minerva, ediția din care am mai reprodus câteva pagini în anii trecuți, volum pe care mi l-a oferit amical domnul și fidelul meu cititor Noni Cristea. Fragmentul reprodus se intitulează Autorul la București. Citam: "După ce ne-am întors la Hârsova, însă, lucrurile au luat o altă întorsătură. Maică-mea extaziata (?) de bizară ideie a călugăriei mele, a început a plânge
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
depună flori la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în care a fost prezentată situația din Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a observat în ultimele săptămîni că în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în care a fost prezentată situația din Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a observat în ultimele săptămîni că în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi vorba). Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
o vreme, o bănuiala nu-mi da pace. Mă întreb: dacă acum, la bătrânețe, sunt atât de hapsâni și rapace, atât de ahtiați după onoruri și măriri, cum vor fi fost în tinerețe?! Nu duc gândul mai departe, pentru ca, slavă Domnului, există suficienți foști deținuți politici care se comportă admirabil. Din nefericire, nu ei ne guvernează. Ba, mai rău, așa cum s-a întâmplat cu dl Ticu Dumitrescu, au fost eliminați fără milă de către colegii săi mult prea speriați că dosarele de
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
simpli chibiți s-au îmbufnat superior, s-au indignat major, sau pur și simplu s-au resemnat mioritic pentru această categorisire. Îmbufnații: nu credeam că occidentalii sunt capabili de așa ceva după toate eforturile pe care le-am depus. Indignații: cum domnule?, noi care ne-am bătut cu românii (și am mâncat bătaie), noi care am luptat cu turcii (și deobicei, am mâncat iarăși bătaie), noi care am fost pavăza occidentului sute de ani, cu ce ne alegem? Care ne este răsplată
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
ar veni el, este o acțiune oribilă, dar nu asta este tema pusă în discuție, ci respectul regulii, adică mijlocul prin care treci de la dezmățul în fărădelege la armonia în lege, mijlocul de acces și menținere în lumea civilizată. Când domnul Andrei Pleșu spune că România a făcut o opțiune către NATO, si ca NATO însemnează securitatea membrilor săi, stabilitate democratică, prosperitate și alte, alte avantaje dar și obligații, pricepuții la toate spun: hopa!, stai așa, cum adică să nu discutăm
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
în studioul patru al Televiziuni Române, pe data de 22 decembrie, 1989: "MIRCEA Fă-TE Că LUCREZI!", va deveni pentru mulți ani un program politic. Hm, Fă-TE Că! În loc de a ne face ca, in loc de a perora atletic împotriva "domnilor NATO", în loc de a ne mânia pe occidentali că nu ne înțeleg, în loc de a-i acuză că au (musai) ceva cu noi, în loc de a ne așeza de-acurmezisul vremurilor, mai bine am face un lucru extrem de simplu: Să RESPECTĂM REGULĂ. Atât și
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
mult, aparent o postură pasivă, un lac inert reflectînd imaginile pe care i le dăruie clipă, fie și clipă lăuntrica. Ea e conștiința de sine imanenta, căutîndu-si expresia în dramatismul limbajului căutător. "Dacă e adevărat că sînt poet din mila Domnului - sau din mila Diavolului -, scria Federico Garcia Lorca, atunci sînt poet și prin tehnică și efort și prin faptul că îmi dau seama absolut de ce este un poem". Iar un poem al Marianei filimon e o strategie de decriptare, aș
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
la care puțini alți poeți au ajuns înaintea lui: "Dumitrița, Dumitrița/ strugur smead, zbicita vită/ basm de nea în lubenița/ Dumitrița, Dumitrița.// Tu într-una te-nsuvită/ grâu incendiind cosita/ drac intrat în mucenița/ Dumitrița, Dumitrița." (Litanie IV); Nu știi că Domnul Mâine va să-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]