7,357 matches
-
fictive, stereotipiile „obsedantului deceniu”, tema iubirii în circumstanțe potrivnice, obsesia memoriei recuperatoare și a terapiei prin regresiune - toate acestea și multe altele sunt supuse unui tir metodic, care întoarce, cu o cruzime nu lipsită de tandrețe, pe față și pe dos, piesele de inventar și secretele meseriei de scriitor. Luca și Roxana par să se plaseze cel mai aproape de fapte. În spatele lor se furișează, la o distanță bine calculată, autorul-personaj, cu propriile melancolii, frustrări și eșecuri. Dincolo de aceștia, evoluează o orchestră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
zi, micile bestii ale mârlanilor din zonă o zgâriaseră de sus până jos pentru a mă ajuta, probabil, să o recunosc mai ușor în eventualitatea că-mi va fi furată. Nechibzuit, ascult de ideea cumnatului meu și o mut la dos, în spatele firmei lui de pe Cuza Vodă, în curtea interioară a ansamblului de imobile de lângă poșta centrală. Și azi îmi pot imagina stupefacția bravilor locatari ai acelor camere imunde, membri activi ai unei comunități bronzate pe care nu o poți atinge
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Prutului pentru ardeleni, în ciuda mediei de absolvire). Acolo am văzut, pentru prima oară, metodic, ravagiile făcute de alcool. Doar două ore de la apariția mea în cancelarie au rezistat profu' de sport, împreună cu cel de atelier, până să mă tragă la dos și să mă întrebe, cu acea sclipire fosforescentă în ochi a drogatului, chestiunea lor arzătoare: "Dom' profesor, bem și noi o șpârlă?" Nu e aici locul să dau mai multe detalii despre acea mixtură dementă, distilată din sfeclă de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Grup eterogen, cu oameni de calitate amestecați cu aventurieri, aceștia au fost folosiți cinic de vechii pediști pentru consolidarea imaginii în partidul popular și pentru subțierea rândurilor simpatizanților liberali. La împărțirea prăzii la guvern au primit un meritat șut în dos după ce eternul dilematic din fruntea lor s-a mai răzgîndit încă o dată, nu știu a câta (n) oară. Ultimul grup, ciripind vioi, proaspăt, parfumat, cu țoale de fițe și mutre agreabile, este constituit de ceea ce presa ticăloșită a numit "haremul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alter-ego-ul publicistic demolator și vituperant, mincinos și biciuitor, imoral, câteodată haios al lui CVT. Cum a putut totuși un versificator agramat, un jurnalist nesărat, dovedit ca plagiator, un pupincurist de duzină care de-abia ajungea cu buzele lui țuguiate la dosul încrețit al "Savantei" să se dea peste cap și să devină un politician influent, șantajist infatigabil având la dispoziție cel mai temut instrument de maculare publică din România, pamfletar acid și surprinzător, citit în secret, pentru elucubrațiile sale delirante și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
strâmb, premiile de la Balul Anual al Academiei, a fost, în mod paradoxal, un garant al libertății de exprimare a presei inteligente, spre deosebire de Emil Constantinescu, al cărui naturel mai sensibil l-a și ajutat să iasă din istorie pe ușa din dos. Deși cel mai important și vechi înger păzitor al democrației, nici Academia nu a fost scutită de derapaje. Dezertarea lui Mircea Dinescu din anii '90, cel care, pentru o avere impresionantă, și-a cedat acțiunile de la revistă lui Sorin Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al lui Faulques. Privea absorbit paharul de coniac de lângă fotografie. Părea fascinat de el, dar l-a luat și l-a dus la buze. - Mă cheamă Ivo Markovic. - De ce mă cauți? Celălalt lăsase paharul jos și-și ștergea gura cu dosul palmei. - Pentru că am să te omor. Un moment nu s-a auzit decât ferăstrăul greierilor În tufele de afară. Faulques a Închis gura - rămăsese cu ea căscată la auzul acelor vorbe - și a privit În jur. Inima Îi bătea Încet
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
deranjez. A aruncat departe mucul țigării aproape terminate, cu o mișcare a arătătorului sub degetul mare, și s-a uitat Îndelung cum acesta continua să fumege În țărână. Apoi a băut nițică bere și s-a șters la gură cu dosul palmei. — Mai Îngăduie-mi o Întrebare, a zis.Știi, oare, de ce omul Îi torturează și-i ucide pe cei din aceeași specie cu el? În treizeci de ani de fotografie ai găsit vreun răspuns? Faulques a izbucnit În râs. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În urmă. - Convorbirea de ieri, despre tortură, a spus deodată Markovic. E ceva ce nu ți-am spus. Odată, am torturat pe cineva. Era tot lângă Faulques și Îl privea cum lucra. Răsucea penelul Între degete, Încercându-i moliciunea cu dosul mâinii. Pictorul se aplecase ca să-și ude pensula și, după ce o ștersese pe cârpă, aplica acum celălalt amestec, o umbră arsă cu albastru de Prusia, ca să marcheze fața, pomeții Înfundați, efectul de lumină pe capul Întors către privitor. O făcea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de clapetă. Era caldă, și un șuvoi de spumă i s-a curs printre degete. - Trăiești singur, atunci, a murmurat Markovic, gânditor. Faulques bea cu Înghițituri scurte, privindu-l. Fără să spună vreo vorbă, s-a șters la gură cu dosul palmei. Celălalt dădea din cap cu scurte gesturi afirmative. Părea să confirme ceva. La sfârșit, și-a deschis berea, a băut nițel, a pus-o pe jos și și-a aprins o țigară. - Vrei să vorbim despre femeia care a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Întredeschisă, barba nerasă, capul sprijinit pe rucsac, ghetele și pantalonii pătați cu noroi, Nikonul și Leika pe piept și o pălărie din foaie de cort peste ochi. Iar Olvido, chiar când apăsa pe declanșator, cu chipul pe jumătate ascuns În dosul camerei foto, parțial vizibilă În oglinda spartă de pe perete. Ea o făcuse la Jarayeb, În sudul Libanului, după un bombardament israelian, dar Faulques nu aflase decât mult mai târziu, după ce se totul se sfârșise, când Îi făcea ordine În lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zi Înainte de unul dintre mortierele ale căror urme În formă de stea jalonau șoseaua. Sârbul căzuse pe spate: cu hainele ferfenițite de schije, acoperit de praful cenușiu care Îi ascundea ochii mijiți și gura căscată, era cu buzunarele Întoarse pe dos și fără ghete. Alături de el, obiectele disprețuite de jefuitori: o cască din oțel verde cu stea roșie, un portofel deschis, câteva acte răspândite pe jos, o legătură de chei, un pix cu pastă, o batistă mototolită. Apropiindu-se de cadavru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
singurul element viu era urma imprecisă a oamenilor stinși ca niște fantome trecătoare. Collaje și obiecte trouvés. Firește. În fine, a găsit un borcan mare, aproape plin, cu adeziv acrilic, strălucitor. Cu un penel gros și curat a uns bine dosul paginii, apoi s-a Întors spre zid, În căutarea locului potrivit. A ales un spațiu Încă alb, situat Între vulcan și orașul modern și Încrezător, și a lipit-o acolo, Întinzând-o bine și neted pe suprafața ușor neregulată a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de piramidă ce se acopere cu hîrtie velină și pe care zugravii de țară pictează chipuri de Îngeri. Pe față se lipește o coală mare ce acopere Întreaga circumferință a obezii și pe care este zugrăvită nașterea lui Hristos. În dosul stelei, pe celălalt cerc al obezii este fixată o cruce În al cărei centru, se face o gaură pe care este introdus un fus pe care se Învîrtește steaua. Pe vîrful fusului, Înăuntru, se fixează o lumînare aprinsă, dîndu-i o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un vizitator inevitabil. Totodată nu există nimeni care să nu sfârșească prin a iubi un mort. În rest, prea multe lucruri nu-i mai rămân de făcut. A prevăzut totul, a gândit dinainte totul, a Întors pe față și pe dos avantajele și dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului Își dau mâna În nestrămutata lui hotărâre. Născut prea târziu, Într-o lume efeminată, depravată, fără idealuri mărețe, nu-i mai rămâne decât să aștepte sosirea hunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
duhul" nu a putut să îi absolve. Blestemul cu care Dumnezeu a însoțit alungarea din rai a lui Adam și Eva este cît se poate de relevant în acest sens. Simbolic urmărite, consecințele acestui blestem echivalează cu o "întoarcere pe dos" a scopurilor cu care ea a fost înfăptuită. Astfel, tot ceea ce sub semnul minciunii va fi realizat de către om sub impulsul unor nevoi "pozitive" (mai mult sau mai puțin conștientizate), se va solda în cele din urmă cu consecințe negative
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de dezvoltare și perfecționare, încît s-a ajuns pînă la instituționalizarea lor... " [Herseni, 1975:114]; • funcția conativă vizează conținutul informațional (CE?) pe care emitentul îl adresează receptorului, exprimîndu-se prin porunci sau rugăminți, interdicții și sugestii etc.; prezența mesajului "întors pe dos" nu lipsește din această activă relaționare a actorilor comunicării; un ansamblu de interpretări opuse (metainterpretări) pot fi asociate unor "metapropoziții" de genul: Nu e vorba că nu vă cred... ", decodificată ca: "...dar, pur și simplu nu am încredere în dumneavoastră
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fuseseră întemeiate și a demisionat din funcțiile parlamentare și guvernamentale pe care le ocupa (Young 1963). La vremea aceea a circulat o poezioară umoristică, sunînd în felul următor: Christine i-a spus: ce naiba ai făcut pe deșteptul Ai întors pe dos tot partidul pentru că n-ai păstrat secretul; Să minți acasă E josnicie crasă Dar să minți în parlament, e obscen de-a dreptul. Într-o anchetă socială, oamenii au fost întrebați ce au considerat mai important, riscul implicat de amestecul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
putea să devină asemeni Lui, cunoscător și nemuritor, motiv pentru care după ce l-a alungat din rai "a pus pe heruvimi și sabie de flăcări vîlvîitoare, să păzească drumul către pomul vieții" [Facerea, 3:24]; etc. Tuturor acestor "lecturi pe dos", forme ale îndoielii prin care minciuna însăși a pătruns în lume, le răspunde Thoma de Aquino, în Summa Theologiae, prin judecăți de o tulburătoare densitate și coerența logică, pe care din păcate limitatul nostru studiul nu-și mai îngăduie să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea verbală a o lua la sănătoasa; d) adjectivul extrem de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
luăm pe aripi și să zburăm cu tine pe deasupra mării?" (Hans Christian Andersen, Lebedele) (g) "Cel mic însă...altă fire! Suflet bun, dar mult poznaș. Ca să facă el vreun lucru, cum se făptuiește...aș! / Toate le făcea sucite și pe dos, de te-ncruceai!... Un nătâng, un gură-cască îți părea...când îl vedeai. / Îi ieșeau la capăt însă, toate-așa de minunat, / Că de fapta-i săvârșită, locului stăteai mirat / O plăcerea avea: de lacomi, de neghiobi, să-și râză-n
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pînă s-au întors la stînca Marpesia, des-pre care am vorbit mai înainte, adică la muntele Caucaz...” În informațiile menționate mai sus există o realitate istorică de care noi românii habar nu avem pentru că ne căutăm ca nebunii rădăcinile prin dosurile altor seminții. Să cercetăm o leacă în borșul vechilor egipteni și vom găsi în dinastia Xll(2000-1785 î.e.n.) trei faraoni cu numele de Sesostris dar mai avem unul în dinastiile Xlll-XlV(1785-1680 î.e.n). In această perioadă se semnalează
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geți era pentru tot neamul arimin, nu i-au adus romanii pe vîrful săbiilor cum le place liftelor să ne tîmpească!!! Dar niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]