8,317 matches
-
care îi permit să câștige controlul asupra unui teritoriu sau asupra unui harem. Femelele pot alege masculi care dau impresia de puternici și sănătoși, având astfel gene bune și dând naștere unor progenituri sănătoase. Cu toate acestea, în anumite specii femele nu aleg neapărat trăsături conectate cu rata de supraviețuire, precum coadă păunului, care are un potențial de a reduce această rată. Două teorii pentru a explica acest fapt sunt ipoteza fiului frumos și principiul handicapului. Ipoteza fiului frumos" argumentează că
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
nu aleg neapărat trăsături conectate cu rata de supraviețuire, precum coadă păunului, care are un potențial de a reduce această rată. Două teorii pentru a explica acest fapt sunt ipoteza fiului frumos și principiul handicapului. Ipoteza fiului frumos" argumentează că femelele aleg o anumita trăsătură datorită faptului că aceasta trăsătură va incrementa șansele de success ale progeniturilor, chiar dacă aceasta este detrimentală individual. Progeniturile care nu vor fi interesante pentru femele nu se vor reproduce. "Principiul handicapului" susține că dacă un mascul
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
ipoteza fiului frumos și principiul handicapului. Ipoteza fiului frumos" argumentează că femelele aleg o anumita trăsătură datorită faptului că aceasta trăsătură va incrementa șansele de success ale progeniturilor, chiar dacă aceasta este detrimentală individual. Progeniturile care nu vor fi interesante pentru femele nu se vor reproduce. "Principiul handicapului" susține că dacă un mascul supraviețuiește având un handicap, în cazul păunului o coadă care îi împiedică fugă, dovedește că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
femele nu se vor reproduce. "Principiul handicapului" susține că dacă un mascul supraviețuiește având un handicap, în cazul păunului o coadă care îi împiedică fugă, dovedește că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între mascul și femelă. Atât genele cât și hormonii
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între mascul și femelă. Atât genele cât și hormonii afectează formarea creierului animal înainte de naștere sau de eclozare. Hormonii afectează semnificativ formarea creierului, precum și dezvoltarea acestui la pubertate. Un articol din 2004 "Nature Reviews Neuroscience" notează că „datorită faptului că este mai ușor să
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cât și în circulație), mai multe granulocite și limfocite B și Ț. Deasemenea ele produc mai mulți anticorpi și într-un ritm mai accelerat. Din această cauză dezvolta mai putine boli și sucumbă acestora mai puțin timp. Etologii argumentează că femelele, datorită faptului că interacționează cu alte femele și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
și limfocite B și Ț. Deasemenea ele produc mai mulți anticorpi și într-un ritm mai accelerat. Din această cauză dezvolta mai putine boli și sucumbă acestora mai puțin timp. Etologii argumentează că femelele, datorită faptului că interacționează cu alte femele și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii cu un grad ridicat de dimorfism, precum
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
se termină la sfarsitul copulării, în timp ce la alte specii mascului îngrijește urmașii. Diferitele forme de penaj au evoluat pentru a reflecta aceste diferențe și alte măsuri a valorii reproductive, cum ar fi condiția fizică. or survival. Fenotipul masculin trimite semnale femelei, care apoi alege cel mai „potrivit” mascul disponibil. Dimorfismul sexual este un rezultat al selecției genetice, dar depinde și de mediul înconjurător. Un exemplu de polimorfism sexual determinat de mediu este Carpodacus mexicanus. Masculii acestei specii pot fi clasificați în
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Acest lucru înseamnă că chiar dacă trăsătură cauzează moartea prematură a masculilor aceasta este promovată atât timp cât trăsătură va produce mai mulți urmași decât numărul celor fără trăsătură. Adesea diferențele de formă sau de rol reproductiv cauzează diferențe de comportament. Masculii și femelele au roluri diferite în procesul reproductiv. Compartamentul de curtare și de reproducere al masculilor este regulat în mare măsură de hormoni. Hormonii apar la pubertate și continuă să activeze anumite comportamente când este nevoie de-a lungul maturității, precum teritorialitatea
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
de împerechere. Hormoni organizaționali apar doar în timpul unei faze critice în dezvoltarea timpurie, chiar înainte sau imediat dupa eclozare, determinând modificări de comportament pe întreaga durată a vietii păsării. Aceste diferențe de comportament pot cauza sensibilități disproporționate datorită presiunii antropogenice. Femelele speciei Saxicola rubetra din Elveția se reproduc în zone cu ierburi. Dacă iarbă este cosita la începutul sezonului de împerechere, acesta rezultă în mai multe morți de femele. Populațiile multor specii de păsări sunt adeasea predominant mascului, iar dacă diferențele
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
păsării. Aceste diferențe de comportament pot cauza sensibilități disproporționate datorită presiunii antropogenice. Femelele speciei Saxicola rubetra din Elveția se reproduc în zone cu ierburi. Dacă iarbă este cosita la începutul sezonului de împerechere, acesta rezultă în mai multe morți de femele. Populațiile multor specii de păsări sunt adeasea predominant mascului, iar dacă diferențele sexuale de comportament cresc această proporție populația generală suferă un declin rapid. În consecință, dimorfismul sexual are importanță în conservarea speciilor. Diferențele de forma și comportament pot rezultă
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Cele mai investigate cazuri de dimorfism sexual continuă să fie copitatele, dar și liliecii, canguri, și păsările. Planuri de conservare au fost create, specifice pentru speciile cu puternică segregare sexuală. Există cazuri în care masculii sunt mult mai mari decât femelele. Un exemplu este "Lamprologus callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
create, specifice pentru speciile cu puternică segregare sexuală. Există cazuri în care masculii sunt mult mai mari decât femelele. Un exemplu este "Lamprologus callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol important în succesul reproductiv.
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care caută
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care caută vizuină pentzru a depune ouăle în corpul păianjenilor. Larvele eclozate din aceste ouă consum păianjenul din interior. Ummidia este răspândită
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
un obstacol în calea proiectelor sale personale și în consecință în anul 1957 se stabilește la Miami, Florida. Fascinația lui Mayol pentru delfini a început pe când lucra ca scafandru la întreținerea unui acvariu în Miami. Aici a întâlnit un delfin femelă numită Clown și a format o legătură strânsă cu ea. Imitând-o pe Clown, el a învățat cum să-și țină respirația un timp îndelungat și cum să se comporte și să se integreze în mediul subacvatic. Mayol își îmbunătățește
Jacques Mayol () [Corola-website/Science/319899_a_321228]
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]