8,564 matches
-
Corneliu Crăciun, Octavian Blaga, Aurel Bojan, Mihai Drecin, Ioan Derșidan, Avram Geoldeș, Petre Șandor, Barbu Ștefănescu ș.a. An de an, revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4/1994). Fără implicații directe în politică, publicația ține pasul cu evenimentele vremii, luând atitudine față de acestea, în primii
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
și comentarii referitoare la scriitori clasici și contemporani (Edgar Allan Poe, Paul Morand, Maurice Carème, Cesar Pavese, John Hollander, Federico García Lorca ș.a.). Versiunile românești sunt semnate Octavian Blaga, Lucian Țion, Loredana Pirtea, Gheorghe Tileagă, Miron Blaga, Corneliu Crăciun ș.a. Folclorul și etnografia, la care s-ar putea adăuga și interesul pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia populară, București, 1967, 204-208; Ion Ganea, Variantele baladei „Chira Chiralina” și ecourile ei în literatura scrisă, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, 1977; Dicț. lit. 1900, 179-180. C.Bz.
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
1938) are la temelie studii de adâncă erudiție, mereu doritoare să epuizeze informația („drumurile” universale sau europene ale cărților sunt urmărite în excursuri fastuoase) și să producă imagini definitive, cu stabilirea urmărilor impactului acestor producții literare în sensibilitatea românească, în folclor, în programele iconografice, pe palierul scrisului cult. Aducând adesea concluzii de neatacat în privința circulației textelor și a filiației versiunilor (ca în cazul contribuțiilor despre Alexandria, al studiilor despre Legenda lui Avgar sau despre Legendele Troadei și Fiore di virtù), în
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la un estetism cu nuanțe sociale și naționale, în spiritul direcției inaugurate de M. Kogălniceanu și grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate unor scriitori străini, îndeosebi germani (Goethe, Schiller, Lenau, Heine). Critica sa este autoritaristă, agresivă și „judecătorească”, dar fără rigoare și metodă, punct exploatat de adversari. În viziunea lui, criticul trebuie să fie „un veghetor
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
și a lui Victor Costin, economist. A absolvit, în 1972, Facultatea de Chimie a Universității din București, după care a lucrat în calitate de cercetător la Institutul „Daniel Danielopolu” din București (1974-1991). Din 1991 este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Și-a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu studiul Balada „Șarpele” în elementele ei străvechi de cultură românească. În același an debutează și în poezie, cu Circuitul viselor în natură. După 1990 i-au apărut mai multe studii de mitologie în culegeri din străinătate, cel mai
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
texte ale lui V. Hugo, Al. Dumas, Paul Féval, Ponson du Terrail, Honoré de Balzac, Henri Murger, Émile Zola, Alphonse Daudet, François Coppée, Erckmann-Chatrian, Hector Malot, Guy de Maupassant, Georges Ohnet, Ad. Belot, Xavier de Montépin, Émile Gaboriau. Rubrica de folclor cuprinde literatură populară din Banat, doine selectate de N. Simulescu, povești de Petre Ispirescu și mai multe basme culese de Dumitru Stăncescu. C. întreținerea și o bogată rubrică de informații literare selectate, mai ales, din revistele franceze. Se anunță astfel
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, al cărui director adjunct va fi între 1991 și 1993. Este apoi director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1993-1999) și director al Institutului de Literatură și Folclor. Semnează numeroase lucrări de istoriografie literară, care denotă o bună documentare, acribie filologică, spirit de investigație în direcția explorării faptelor inedite. Obiectul său de cercetare îl constituie literatura română din secolul al XIX-lea. Studiul Constantin Stamati. Viața și opera
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
de studii și articole incluse în volumul File de istorie literară (1989) și în mai multe culegeri colective: De la cronografie la literatura modernă, (1974), Cercetări de istorie literară (1978), Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești (1979), Literatura moldovenească și folclorul (1982), Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu (1984) ș.a., precum și în capitolele de sinteză și în cele consacrate lui Alexandru și Boleslav Hâjdeu, M. Kogălniceanu, C. Stamati, C. Stamati-Ciurea, O. Nacco ș.a. din Istoria literaturii moldovenești (I-II
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
1940 a participat la procesul de înlocuire a alfabetului latin cu alfabetul rus. Sub masca „neaoșismului moldovenesc”, a promovat ideea antiromânismului, impunând teoria falsă a celor „două limbi, două noroade, două culturi”. A sprijinit analiza sociologizant-vulgară a operelor literare și folclorului, a negat importanța literaturii clasice. A elaborat manuale de gramatica „limbii moldovenești”, este autorul lucrării monografice Poezia lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece revoluționare sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Moldavskaia narodnaia liriceskaia poezia. Neobreadnaia pesnea [Poezia lirică populară moldovenească. Cântecul neritualic, Chișinău, 1973; Creația populară (Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina), Chișinău, 1991 (în colaborare). Repere bibliografice: Andrei Hâncu, Știință sau „ejovșcină” „enkavedevșcină”, LA, 1989, 23 martie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290. G.B.
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
-se cu încă un an. Beneficiază și de studii de specializare în Franța, la Aix-Marseille (1939). După absolvire, suplinește pentru o scurtă perioadă o catedră de franceză în București. Până să devină cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1949-1966), este asistent la Catedra de istoria literaturii române moderne a Universității din București, avându-i ca șefi de catedră pe D. Caracostea, Tudor Vianu și G. Călinescu. Își susține doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluție
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața Basarabiei”, „Limbă și literatură”, „Litere și arte”, „Luceafărul”, „Revista de folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”. O serie de articole și traduceri din „Națiunea” (1947-1948) sunt axate pe opera câtorva scriitori ruși și francezi. Autentic erudit, C. se angajează
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața Basarabiei”, „Limbă și literatură”, „Litere și arte”, „Luceafărul”, „Revista de folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”. O serie de articole și traduceri din „Națiunea” (1947-1948) sunt axate pe opera câtorva scriitori ruși și francezi. Autentic erudit, C. se angajează în lucrări de istorie literară cu teme mai puțin abordate până la
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Lumea bâlinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
o va susține în 1940. Își începe cariera universitară în 1942, la Catedra de literatură veche, continuând-o la secția de slavistică, până în 1973, când este numit profesor consultant. În același timp lucrează și la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), de la înființarea acestuia, îndeplinind diverse funcții, de la secretar științific (1949) până la șef de secție (1953), fiind, alături de Al. Dima, și coordonator al dicționarului cronologic Literatura română (1979). Membru al mai multor asociații
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
1949) până la șef de secție (1953), fiind, alături de Al. Dima, și coordonator al dicționarului cronologic Literatura română (1979). Membru al mai multor asociații și societăți științifice din țară și străinătate, a colaborat la „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Cercetări folclorice”, „Romanoslavica”, „Buletinul Societății de Științe Filologice” ș.a., din conducerea cărora a și făcut parte. I s-au conferit Medalia Muncii (1964), Medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii (1972) și Ordinul Polonia Restituta (gradul de cavaler, 1970; gradul
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
Tocilescu) ori de-a dreptul uitați (A. Lambrior, G.I. Pitiș, D. Stăncescu). Cunoașterea fenomenului folcloric direct la sursă, evidențierea unor contribuții neglijate sau neîndestul aprofundate din perspectivă contemporană, caracterul științific subliniat și de subsolurile bibliografice etc. certifică temeinicia investigației. Explorarea folclorului se va îmbogăți metodologic cu posibilitățile de sintetizare ale comparatismului. Astfel, asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
din perspectivă contemporană, caracterul științific subliniat și de subsolurile bibliografice etc. certifică temeinicia investigației. Explorarea folclorului se va îmbogăți metodologic cu posibilitățile de sintetizare ale comparatismului. Astfel, asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
cât și ale omului de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, București, 1939; ed. 2, București, 1942; Folcloriști și folcloristică românească, București, 1968; Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971; Probleme de bază ale literaturii române vechi, București, 1972; Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983. Ediții: B.P. Hasdeu, Ion Vodă cel Cumplit, pref. edit., Craiova, 1942; Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
Facultatea de Filologie la Chișinău (1958-1964) și doctorantura la Moscova (1965-1967). Din 1964 a lucrat, în cadrul Academiei de Științe din Chișinău, ca laborant delegat la doctorantură și cercetător științific. În 1968 devine doctor în filologie, cu teza Procese contemporane în folclor. C. a cules folclor de la românii din Basarabia, Ucraina, Rusia, Georgia, publicând textele în numeroase culegeri colective. Cu studii de mitologie, folcloristică și analiză literară a fost prezent, din 1964, în publicații de profil din Chișinău. Alte studii a tipărit
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
Chișinău (1958-1964) și doctorantura la Moscova (1965-1967). Din 1964 a lucrat, în cadrul Academiei de Științe din Chișinău, ca laborant delegat la doctorantură și cercetător științific. În 1968 devine doctor în filologie, cu teza Procese contemporane în folclor. C. a cules folclor de la românii din Basarabia, Ucraina, Rusia, Georgia, publicând textele în numeroase culegeri colective. Cu studii de mitologie, folcloristică și analiză literară a fost prezent, din 1964, în publicații de profil din Chișinău. Alte studii a tipărit în numeroase volume colective
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]