7,586 matches
-
au fost reluate în anul 1968. Stratul arheologic al stațiunii cu o grosime medie de 3,5 m. cuprinde 7 nivele și anume (de sus în jos): humus gălbui, humus negru, terramare (cu urme de așezare), strat de vălătuci (cu fundament de locuințe și vetre), o altă pătură de terramare intermediară, un al doilea strat de vălătuci iar ultimul nivel format din a treia pătură de terramare cu vetre răzlețe. Șase din aceste nivele, conținând un inventar bogat de eneolitic se
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că cele două mari unități geologice prezentate anterior sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă in zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează umflarea vetrei lucrărilor miniere) și vin în contact cu fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează umflarea vetrei lucrărilor miniere) și vin în contact cu fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia că fundamentul teritoriului Godeniului este predominant moesic, iar straturile de cuvertura sunt predominant carpatice, acoperind nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia că fundamentul teritoriului Godeniului este predominant moesic, iar straturile de cuvertura sunt predominant carpatice, acoperind nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia că fundamentul teritoriului Godeniului este predominant moesic, iar straturile de cuvertura sunt predominant carpatice, acoperind nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
a satului datează din anul 1333 sub numele de "sancerdos de Sancto Michaele", în anul 1539 apare sub denumirea de "Zent Mijhal" iar în anul 1684 ca "Csikszent Mihály". Între anii 1457 - 1467 a fost construită actuala biserică romano-catolică, pe fundamentul unei biserici mai vechi. Edificiul a suferit de-a lungul timpului mai multe transformări. Din anul 1762 și până în 1851 satul a făcut parte din Compania a VI-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Începând cu anul 1876 satul
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apă care picura totuși în mină era captata și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se sapă cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mină lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
de artă, iar apoi de design. În termini arhitecturali minimalismul este bazat pe un proces de a reducere arhitectură la concepțiile sale esențiale de spațiu, lumina și forma. Lucrările arhitecților minimalisti precum Louis Bărăgan, Claudio Silvestrin și Tadao Ando explora fundamentele spațiului, lumini și materiale evitând manieră stilata. ul este un stil popular de design interior, cu toate ca recent a început să devină mai delicat și mai standardizat față de trecutul său rigid și rece. Fundamentul minimalismului rămâne însă același: linii clare, suprafețe
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
Bărăgan, Claudio Silvestrin și Tadao Ando explora fundamentele spațiului, lumini și materiale evitând manieră stilata. ul este un stil popular de design interior, cu toate ca recent a început să devină mai delicat și mai standardizat față de trecutul său rigid și rece. Fundamentul minimalismului rămâne însă același: linii clare, suprafețe dure și mobilier jos, dar, mai nou, observăm muchii mai slabe, mai multe culori, textura aducând tot mai mult cu textura organică. Rezultatul minimalismului nu depinde neapărat de folosirea unor metode elaborate, tehnologie
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
puțin sesizabile sau complet insesizabile necesare mântuirii. Dogmele tratează subiecte precum Dumnezeu, îngeri, bine și rău, rugăciune, sfințenie etc. Dogmele sunt teze prin care un individ, o adunare de indivizi, o confesiune, o biserică locală sau națională, argumentează sau susțin fundamentele principalelor doctrine.
Dogmă () [Corola-website/Science/299689_a_301018]
-
întrucât familia nu a putut finanța un studiu al matematicii în străinătate, cum și-ar fi dorit tatăl acestuia. În 1822 a încheiat studiul cu succes și a dedicat încă un an studiilor științifice, în care a dezvoltat, printre altele, fundamentele geometriei neeuclidiene, incercând, asemeni tatălui, să demonstreze postulatul paralelelor al lui Euclid. A colaborat în această direcție cu prietenul său Carl Szasz (1798-1835), care însă în 1821 a plecat în Ungaria ca profesor. În anul 1823 a devenit ofițer inginer
János Bolyai () [Corola-website/Science/299145_a_300474]
-
Ferdinand al II-lea, la Frankfurt. Petrece iarna la Neuburg, pe Dunăre, angajat în armata catolică a ducelui de Bavaria în decursul "războiului de 30 de ani" (1618-1648). În noaptea de 10-11 noiembrie are un faimos «vis» ce îi relevă "fundamentele unei științe admirabile", ideile directoare ale metodei sale de mai târziu. Între 1621 și 1622 -sejur în Franța la La Haye. Își vinde averea, pentru a-și asigura liniștea și "independența materială". Între 1623-1625 scurt sejur la Paris. Călătorește în
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
rând din cea mai importantă dintre lucrările sale, "Peri physeos (Despre natură)". Filosofia lui Epicur este construită din trei părți: Ordinea acestor trei părți este importantă: ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Urmând învățăturile lui Democrit, Epicur propune explicația atomistă a naturii: lumea este compusă din elemente minuscule și indivizibile, atomii. Pentru Epicur, numai această concepție despre
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
o formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive asigură fundamentul teoriei cererii și ofertei. Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri: Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect concurențiale, dacă oricare
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
a știiinței geodezice, în general: Ceea ce numim astăzi geodezie nu avea pe atunci un obiect propriu de cercetare, ci era numai o parte asociată sau aplicată a geometriei, care apăruse mai devreme. Metodele aplicative sau practice ale geometriei care reprezentau fundamentul geodeziei au fost utilizate la măsurători în teren pentru întocmirea de hărți ale unor zone limitate ale suprafeței terestre - care pe atunci era presupusă plană - precum și pentru rezolvarea unor probleme științifice și inginerești. La începutul acestei perioade s-au conturat
Geodezie () [Corola-website/Science/299241_a_300570]
-
întreaga lume materială ca pe o uriașă temniță în care sunt închise sufletele (luminoase, aparținând lui Dumnezeu). În ciuda doctrinei radicale, singurii care practicau real un ascetism aspru erau Perfecții, ceilalți membri, Auditorii, fiind supuși unui regim mai blând. În ciuda aparențelor, fundamentul tezei cathare se caracteriza printr-un optimism inexistent în dogma catolică: considerând lumea materială drept regatul Diavolului, "purii" excludeau Infernul din viața de apoi. De asemenea, catharii erau adepții ideii reîncarnării, prin care toate sufletele, după un anumit număr de
Catarism () [Corola-website/Science/299805_a_301134]