7,158 matches
-
a unei noi restructurări a organizației din București a Partidului Conservator, va fuziona cu „Timpul”, în locul lor ieșind astfel „Conservatorul”. Din 1891 s-a interzis difuzarea gazetei în Transilvania, iar subterfugiul de a continua expedierea sub o denumire de circumstanță, „Gazeta nouă”, nu a reușit. Linia politică va fi cea junimistă, cu nuanțele impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-un moment când „Convorbirile literare” își pierduseră din însemnătate și influență. Neformulat clar de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
lui Eminescu i se rezervă un spațiu deosebit, începând cu numărul 3 din primul an, când se tipărea articolul Poetul Eminescu s-a stins. Au urmat În Nirvana, al lui Caragiale, apoi discursurile funebre rostite de D. Aug. Laurian, directorul gazetei, și Gr. Ventura, prefața lui T. Maiorescu la a patra ediție a poeziilor eminesciene, amintirile lui Dimitrie Teleor și C. Bărcănescu. Moartea lui V. Alecsandri e consemnată într-un editorial, în numerele următoare fiind reproduse câteva dintre poeziile sale reprezentative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
, gazetă apărută la Turnu Măgurele, lunar, între 20 octombrie 1921 și 12 noiembrie 1922, 15 februarie 1923 și 20 iunie 1926, 27 ianuarie 1930 și 20 februarie 1948. De la numărul 6 din 1922, publicația va avea format de ziar, cu subtitlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
funcționar la Palatul Pionierilor din București (1953-1955), lector la Școala Comitetului Central al UTM (1955-1958), șef de redacție la Editura Academiei RSR (1958-1960), șef de sector la Institutul de Filosofie din București, cadru didactic la Universitatea din București. Colaborează la „Gazeta literară”, „Astra” ș.a., dar mai ales la publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
publicisticii literar-artistice, gravitând în jurul revistei „Adevărul literar și artistic”, la care va debuta în 1932 cu reportajul Trei zile de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de Ionel Teodoreanu. Cu mijloace diferite, dintr-o altă perspectivă, S. întreprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
marchizului, I-II, București, 1976; Eudora Welty, Bătălii pierdute, București, 1976. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Mormolocul”, VRA, 1934, 331; N. Pora, „Mormolocul”, ADV, 1934, 15 383; Octav Șuluțiu, „Mormolocul”, RP, 1934, 14; E. Duval, „Visuri americane” la Teatrul Național Iași, „Gazeta”, 1935, 350; Mihail Șerban, „Naufragiații de la Auckland”, DMN, 1937, 10 880; G. Călinescu, „Domniile lor domnii și doamnele...”, ALA, 1937, 20 iunie; Streinu, Pagini, II, 202-204; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
19 septembrie și 2 octombrie 1865, având ca redactor responsabil pe Pantazi Ghica. Publicația e de orientare unionistă, susținând legile și reformele lui Al. I. Cuza, prin comentariile amănunțite de la rubrica „Revista interioară” semnate de Pantazi Ghica. Partea literară a gazetei este asigurată, în bună măsură, tot de Pantazi Ghica, cu articole de atitudine (Libertatea presei), de istorie literară (Autorii cei vechi - un elogiu adus lui Iancu Văcărescu, C. A. Rosetti, Gr. Alexandrescu) sau de analiză a vieții teatrale românești (Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
Acest din urmă articol despre soarta tristă a unor mari actori, concediați pe nedrept, este urmat de intervenția lui C. A. Rosetti (Teatrul este oglinda societăței), cu noi dovezi despre starea precară a teatrului ca instituție de cultură. În cadrul foiletonului gazetei, Pantazi Ghica publică prelucrarea unei legende populare (Mărgăritărel) și schița Un amor de toamnă. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
și eseist. Este fiul Esterei (n. Capmare) și al lui Iacob Solomon, funcționar. Urmează la Bârlad școala primară, apoi Liceul „Gh. Roșca Codreanu” (1944-1951), absolvind în 1955 cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Până în 1962 este redactor la „Gazeta literară”, iar până în 1964 șef de secție la „Luceafărul”. Funcționează o lungă perioadă de timp în cinematografie, ca director artistic al unei case de filme (1964-1972), apoi ca lector de scenarii (1972-1989). Cu începere din 1990 este redactor-șef al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
lector de scenarii (1972-1989). Cu începere din 1990 este redactor-șef al revistei „Teatrul azi” și conferențiar la Academia Națională de Teatru și Film. Debutează la „Viața românească” în 1953. Publică numeroase cronici literare și dramatice, articole și eseuri în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Cinema”, „Noul Cinema”, „Dilema” (unde susține o rubrică), „Rampa” ș.a. Prima carte, eseul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, îi apare în 1958. A fost distins cu Premiul „I. L. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
care realismul socialist și ia revendicat ad integrum. Deoarece cunoaștem tipicul unor asemenea companii, nu insistăm. Tot la început de an, Contemporanul reînvie un procedeu publicistic frecvent în perioada romantismului democrației, anume ancheta literară printre scriitori, des întâlnită în coloanele gazetelor din perioada 1944-1946. Tribuna poporului, Democrația, Tinerețea, Scânteia tineretului ș.a. mai apoi și în Contemporanul, Revista literară, Flacăra. Întrebarea aparent inofensivă, cum este și aceasta, lansată la începutul anului de Contemporanul era: „ce planuri de creație aveți în 1952?”. La
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de până la 3 lei, a unui singur poem. Două asemenea pachete i se tipăresc în acest an și lui Eugen Jebeleanu: Bălcescu și În satul lui Sahia - publicat în gazete încă din 1950. Mai publică volume de poezii: Nina Cassian (Horea nu mai este singur), Mihu Dragomir (Stelele păcii), N.Tăutu (Stânca de pe Tatra), Victor Tulbure (Versuri), A. Toma (Poezii alese) cu o prefață de Sergiu Fărcășan, tiraj 10.150
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi apare și mai evident în volum, lui Aurel Martin 12 care scrie o cronică despre volumul Zile slăvite, al lui E. Frunză, apărut în toamna precedentă. După o survolare introductivă asupra volumului, „care se remarcă prin străduința poetului de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu, una dintre cele mai viforoase dezbateri din 1944 încoace, ale breslei scriitorilor, a coincis cu o aniversare, patru ani de la abolirea Societății Scriitorilor și înființarea Uniunii Scriitorilor. De obicei în preajma zilei de 25 martie, în fiecare an, într-o gazetă sau în mai multe, se făceau considerații de genul „un an de la crearea Uniunii Scriitorilor” ș.a.m.d. Anul acesta, după atmosfera funerară datorată sfârșirii din viață în 5 martie a lui Stalin, doliu consecvent întreținut de presă - și în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apariție întârziată, prin iulie; adică în preajma Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților (F.M.T.D.), eveniment de anvergură, cântat cu spor de lira poeților. Manifest - poezie publicată în pagina a doua a revistei clujene face notă discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7.xxx Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
, cotidian politic și literar care a apărut la București de la 5 septembrie 1883 până în ianuarie 1884. Numerele ieșite după 31 decembrie 1883, despre care „Resboiul” din 29 ianuarie 1884 dă informații, nu s-au păstrat. Directorul gazetei era G. A. Tacid, autor, sub pseudonimul Tall, de încercări literare fără valoare. Colaborau cu versuri D. Teleor, Mircea Demetriade și I. S. Spartali. Aici, D. Teleor (folosind anagrama Roelet) publică și proză umoristică, iar Spartali traduce din P. Zaccone
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286594_a_287923]
-
VOCEA OLTULUI, publicație apărută la Craiova, bisăptămânal, între 2 aprilie și 8 septembrie 1891. Organ al Partidului Național Liberal, gazeta îl susținea pe I. C. Brătianu, dedicându-se aproape în întregime polemicilor politice. Literaturii i s-a acordat un loc secundar. S-au tipărit versuri de Traian Demetrescu (Impresiune, Camera ei), traduceri care îi aparțin tot lui (Rugăciune, după Sully Prudhomme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
bacalaureat și acordare de grade didactice. Cu vasta sa experiență didactică, a împărtășit colegilor mai tineri și elevilor din tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iar de la sfârșitul lunii august 1980, când am auzit prima dată despre grevele de la Gdansk, Gdynia și Szczecin, m-am îndrăgostit definitiv de Polonia. Am plâns când s-a instalat legea marțială, mă bucuram, cu urechile la Europa Liberă, că Gazeta "Wyborcza" apărea în ilegalitate și că până și radio Solidarnosc reușea să emită măcar câteva minute pe zi. În primăvara lui 1989, când a avut loc masa rotundă și comuniștii au acceptat să împartă puterea cu reprezentanții reali ai poporului
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dorin Popa: Și ce repede a pierit prestigiul presei din anii '90 când, ca să nu apară negativ în ziare, politicianul și omul de afaceri român ar fi făcut orice. Acum, aproape că le este indiferent dacă sunt criticați într-o gazetă, că sare Sorin Roșca Stănescu să-i apere! Liviu Antonesei: Presa și-a pierdut prestigiul pe mâna sa și a patronilor săi, că doar orice pasăre pre limba ei piere. Mă uit la cazurile de șantaj cercetate numai în ultimul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se pensioneze la vârsta de douăzeci și cinci de ani. Ținând de aripa „modernistă” a noului val al anilor ’70, prin comparație cu Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
departamentul teatru radiofonic. Debutul din „Universul copiilor” (1942) prefigurează vocația de autor pentru copii, C. publicând de-a lungul anilor versuri și povestiri în mai toate revistele pentru copii. A colaborat cu versuri și proză scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”. Cartea de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) și Abecedarul din iarbă (1979). Povestirile sunt populate de personaje pline
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au constituit un model atât pentru revistele și gazetele de provincie, cât și pentru întreaga presă scrisă. Presa catolică din România 301 a fost și ea influențată de marile publicații românești, dar și de cele religioase din țările catolice din Occident (cu precădere: Italia, Germania, Spania și Franța), care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]