7,151 matches
-
participat la expediția nereușită din Galipoli. Tot în 1915, din motive de boală a plecat în Statele Unite, unde s-a stabilit vreme de 50 ani, aproape până la sfârșitul vieții. A lucrat în cursul anilor ca profesor, ziarist și redactor de gazete idiș (mai ales la Țug Morgen Journal), ca poet și scriitor pentru copii, în mediul vorbitor de limbă idiș. Poeziile sale sofisticate, care descriau adesea viața de zi cu zi a copiilor, au fost premiate cu mai multe premii literare
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATEA ȘI UNIREA TRANSILVANIEI - 1848 - 1918, Editura EMIA, Deva, 2007 ; 7. DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol. I și vol. ÎI, , Editura EMIA, Deva, 2012, sub egida Bibliotecii Județene Ovid Densușianu Deva. 3.2. ARTICOLE PUBLICATE 1. CEANGĂII DIN DEVA, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.23 / 27 06.1941 ; 2. CEANGĂII DIN HUNEDOARA, CRISTUR ȘI STREISÂNGIORGIU, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.24 / 3.08.1941 ; 3. SUFLETUL ARDEALULUI, Calendarul Zarandului pe anul 1944, 1943, Deva ; 4. CENTENARUL TEATRULUI DIN DVA, ziarul Drumul Socialismului
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
MONOGRAFICE, vol. I și vol. ÎI, , Editura EMIA, Deva, 2012, sub egida Bibliotecii Județene Ovid Densușianu Deva. 3.2. ARTICOLE PUBLICATE 1. CEANGĂII DIN DEVA, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.23 / 27 06.1941 ; 2. CEANGĂII DIN HUNEDOARA, CRISTUR ȘI STREISÂNGIORGIU, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.24 / 3.08.1941 ; 3. SUFLETUL ARDEALULUI, Calendarul Zarandului pe anul 1944, 1943, Deva ; 4. CENTENARUL TEATRULUI DIN DVA, ziarul Drumul Socialismului din 1.12.1968, Deva ; 5. PRIMUL MEDIC LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 5
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
ADEVĂRURI, Cuvantul Liber, Deva, 1993 ; 31. AMINTIRI, LICEUL AVRAM IANCU BRAD, în Pagini Omagiale, Deva, 1994 ; 32. STATUIA MATEI CORVIN DIN CLUJ, Cuvantul Liber, Deva, nr.800/5.02.1993; în Unitatea Națională, Cluj, nr.50/14-20.06.1994; în Gazeta de Cluj, nr.26/13-19.06.1994 sub titlul „De slăvire și amărăciune” ; 33. Articole în ziarele VOINȚA, Deva (fiind director între 1930-1931), si ASTRA HUNEDOREANA, Deva (fiind director și redactor între 1943-1946). 3.3 COMUNICĂRI ȘI LUĂRI DE CUVÂNT
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
din 1975, iar din 1987 participă la toate saloanele anuale, județene și municipale, organizate de cenaclul „Aurel Băeșu”. Din 1990 este membru al Asociației artiștilor plastici profesioniști - Neamț. Ioan Popei a avut o pasiune pentru pictură încă din copilărie. La „Gazeta de perete” a școlii se aflau caricaturile pe care le făcea, încercând să suprindă anumite „metehne” ale sătenilor. Deși la terminarea gimnaziului și-a dorit să urmeze studiile Liceului de Artă din Iași, acesta a întâmpinat opoziția părinților săi care
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
din New London, Connecticut). "Tough as Nails", o biografie a lui Brooks scrisă de Douglas K. Daniel, citează închiderea în 1931 a ziarului "New York World" ca sursă de inspirație a filmului, inclusiv decizia fiilor lui Joseph Pulitzer de a vinde gazeta în loc de a o conduce ei înșiși. Ed Hutcheson (Humphrey Bogart) este editorul șef al unui mare ziar metropolitan denumit "Ziua". El este foarte loial Margaretei Garrison (Ethel Barrymore), văduva fondatorului gazetei, dar doamna Garrison este pe punctul de a-l
Ediție specială (film) () [Corola-website/Science/336519_a_337848]
-
inclusiv decizia fiilor lui Joseph Pulitzer de a vinde gazeta în loc de a o conduce ei înșiși. Ed Hutcheson (Humphrey Bogart) este editorul șef al unui mare ziar metropolitan denumit "Ziua". El este foarte loial Margaretei Garrison (Ethel Barrymore), văduva fondatorului gazetei, dar doamna Garrison este pe punctul de a-l vinde unor persoane care intenționează să închidă definitiv ziarul. Hutcheson are și alte preocupări, inclusiv faptul că fosta sa soție Nora (Kim Hunter) e pe cale de a se recăsători. El îi
Ediție specială (film) () [Corola-website/Science/336519_a_337848]
-
a fost un supliment literar al gazetei „Acțiunea Buzăului” care apărea la Buzău de două ori pe lună în perioada 10 octombrie 1939 - 5 decembrie 1939 și din octombrie până în decembrie 1940 sub directa îndrumare a lui George Gh. Pâslaru. Revista avea dictonul: „"Caracterul revistei noastre este
Acțiunea literară () [Corola-website/Science/330000_a_331329]
-
ca redactor șef al revistei de cultură și artă Sud-Est. În perioada 1992- 1994 activează ca Viceministru în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor al Republicii Moldova. În perioada 2000-2008 activează ca secretar literar al Teatrului Național “Mihai Eminescu” din Chișinău, unde fondează Gazeta Teatrului Național. Din 2008 până în 2009 este secretar literar al Teatrului “Eugene Ionesco” Din 1993 până în 2000 Larisa Turea colaborează la catedra de sociologie, ASEM fiind, din 1995 în 2008, cu intermitențe lector superior, Facultatea de Jurnalism și Științe ale
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
să se înroleze în armata austro-ungară și s-a refugiat în România. A colaborat la mai multe publicații, printre care "Timpul", "Conservatorul", "Adevărul" și "Dimineața". Între 1900-1914 și-a condus propria revistă, "România ilustrată", în paralel cu colaborarea la alte gazete. Înainte de anul 1916 a militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta. Pentru aceasta a fost declarat "persona non-grata" de către mareșalul german Mackensen după semnarea Păcii de la Buftea în anul 1918. După încheierea Primului Război Mondial a intrat în politică
Ion Rusu Abrudeanu () [Corola-website/Science/331210_a_332539]
-
și multe cuvinte italienești din diverse domenii: "balcon", "ballon" „minge”, "bouffon" „bufon”, "caleçon" „izmene”, "colonel", "festin", "jovial", "parapet", "récolte", "valise" etc. Și în secolul al XVII-lea mai sunt adoptate cuvinte italienești, precum "bandit", "bombe" „bombă”, "coupole" „cupolă”, "dessiner", "gazette" „gazetă”, "pantalon" etc. Cuvinte spaniole pătrund în franceză mai ales în secolul al XVII-lea. Este vorba mai întâi de cuvinte propriu-zis spaniole, precum "camarade" sau "moustique" „țânțar”, apoi de cuvinte din limbi amerindiene: "chocolat" „ciocolată”, "cacao", "tomate" „tomată”, "caoutchouc" „cauciuc
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
multe poziții administrative între care aceea de șef de catedră la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1992-1996) și șef al Departamentului de Matematici al Universității Central Europene din Budapesta (2004-2012). Gheorghe Moroșanu începe, din proprie inițiativă, colaborarea cu revista „Gazeta Matematică”, seria B, încă din anii de liceu, continuând mai târziu în seria A a aceleiași reviste. Se înscrie la doctorat în 1977 la profesorul Adolf Haimovici, colaborând intens în domeniul respectiv (ecuații funcționale) cu profesorul Viorel P. Barbu, cu
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
de pe Broadway (uneori sub numele Joseph Bromberg), în anii 1936-1950 J.Edward Bromberg a apărut în roluri secundare din 53 filme artistice. A fost ales mai cu seamă pentru roluri de tată și de personaje negative, de la nemilosul redactor de gazeta new yorkeză din piesa "Charlie Chan pe Broadway" și până la tiranicul șeic arab din spectacolul "Mr. Moto Takes a Chance". În plus, în ciuda faptului că vorbea de obicei fără accent a fost solicitat să întruchipeze rolul unor umili imigranți de
J. Edward Bromberg () [Corola-website/Science/334087_a_335416]
-
de la școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a pictat în satul natal, unde s-a stins, după o viață de lipsuri, sărac și aproape uitat. Nimeni nu știe unde și câte dintre picturile sale vor mai fi. "Gazeta țăranilor", care apărea în Mușătești, județul Argeș, în numărul din 17 iunie 1901, sub semnătura lui Al. Valescu, proprietarul ziarului, publica un articol intitulat " Pictorul Marinescu", în care remarca ecoul favorabil declanșat în presa vremii de expoziția de pictură deschisă
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași localitate. Tot aici a învățat meseria de tipograf, la tipografia „Lazăr”. Manifestând interes și fiind înzestrat cu un talent deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale, impunându-se prin combativitate și concizie. În septembrie, anul 1929, a plecat la Cluj unde a lucrat la tipografia „Naționala” și s-a înscris în Sindicatul Arte Grafice din Cluj
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
la biroul de notar public Dr. Aciu din Cluj, timp de doi ani. În tot acest timp a activat în Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat articole din anul 1935. A activat în PSD unde a îndeplinit sarcini de conducere și a fost de
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
în Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat articole din anul 1935. A activat în PSD unde a îndeplinit sarcini de conducere și a fost de mai multe ori membru în Comitetul Județean Cluj. După dictatul de la Viena a fost arestat în luna septembrie 1940
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are loc inegalitatea formula 14. Teoremă. Dacă formula 1 atunci are loc următoarea inegalitatea formula 16. 1. A. Vernescu, D. Coma, O demonstrație elementară a inegalității lui Jordan, Gazeta matematică-A, Nr. 2/2008, pag. 128-130 2. J. Sándor, Trigonometric and hyperbolic inequalities,arXiv:1105.0859v1[math.CA], mai 2011
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
Todua, este și el politician comunist, fiind deputat deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a (2001-2005). În anii 1990, Zurab Todua a fost corespondent special, apoi observator (recenzor) al ziarelor „Панорама” ("Panorama"), „Россия” ("Rossia") și „Новая газета” ("Novaia gazeta") din Rusia. A fost colaborator știițific al Centrului de cercetări civilizaționale și religioase de pe lângă Academia de Științe a Rusiei (1998 - 2001) și colaborator știițific al Institutului de Religie și Politică (Moscova, 2002-2007).
Zurab Todua () [Corola-website/Science/334309_a_335638]
-
casului d-lui Valdemar”, inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și I.L. („Adevărata întîmplare a lui Valdemar”, "Gazeta Transilvaniei", anul LXV, 1907, nr. 53, pp. 12; nr. 55, pp. 12) sau au fost publicate anonim sub titlurile „Un mort viu, nuvelă extraordinară” ("Revista ilustrată" din Craiova, nr. 1, 1891; "Liga literară", nr. 11/12, 1894), „Adevărul asupra cazului
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
p. 2; nr. 3295, p. 2; nr. 3297, p. 2), „Un mort viu, Nuvelă extraordinară” ("Munca literară și științifică", nr. 1, 10 oct. 1904), „Moartea dlui Valdemar” ("Țara", anul II, 1904, nr. 34, pp. 33-45) și „Adevărul despre d. Waldemar” ("Gazeta Transilvaniei", anul LXXII, 1910, nr. 3, pp. 12; nr. 4, pp. 12). Povestirea a fost tradusă apoi de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas și a fost publicată sub titlul „Faptele în cazul domnului Valdemar” în vol. "Scrieri alese", editat în
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
dublul prețului hârtiei”. Ea a fost publicată pentru prima dată în străinătate în numărul din 3 mai 1845 al revistei londoneze "Lloyd's Entertaining Journal". Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub formă de foileton în ziarul "Gazeta de Iassi", anul I, 1867, în nr. 28, 29, 31, 32, 33, 35 și 36, aceasta fiind probabil a doua traducere în limba română a unei scrieri a lui Poe (prima a fost traducerea povestirii „Hruba și pendulul”, publicată anonim
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
ziarul „Flacăra roșie” din Arad în 1951. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai publicat în „Lupta de clasă”, „Era socialistă”, „Revista de filozofie”, „Viața Românească”, „Gazeta literară” etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]