7,834 matches
-
mult pentru acest articol, mi-am limpezit anumite nedumeriri, mai ales ca imi iau licența anul acesta. Si am o tema foarte dificila „Sentimentul religios in poezia lui Eminescu“. Poate imi sugerati ceva...” iar autorul îi răspunde tușat: „Tema e generoasă și, dacă nu ții s-o circumscrii procustian creștinismului și ortodoxiei, religiozitatea lui Eminescu se vădește reală și fascinantă, la punctele de întîlnire dintre spiritul romantic și spiritul folcloric, dintre dacism și creștinism, dintre meditația filosofică și meditația religioasă, dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe care le-au primit de la mine, asigurîndu-le că nu trebuie să le fie frică la apariția duhului meu, căci nu mor pentru nici una dintre ele. Articol. - Las toate datoriile mele, toate cele nici cinci lire, pentru plata caritabilei și generoasei camere din Bristol, sub pedeapsa, dacă plata e refuzată, de a împiedica pe toți membrii să aibă o cină bună apărînd sub chipul unui aprod. Dacă, sfidînd acest teribil spectru, vor continua cu încăpățînare să refuze să stingă datoriile mele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
îl recunoaștem pe Chatterton ca fiind fondatorul școlii romantice moderne de poezie. [...] în operele unora precum D. G. Rossetti, recunoaștem supraviețuirea acelui spirit romantic care și-a cunoscut ascensiunea prin Chatterton. (Richmond 1888: 24-25) M. E. Hare este mai puțin generos, afirmînd că poemele lui Rowley au foarte puțină valoare ca imitații de versuri din secolul al XV-lea, și că "poezia sa este un cortegiu pus în scenă de un impresionist"; în plus, criticul adaugă următoarele: [N]u există nici un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru legionari nu s-a încheiat. Astfel, o doamnă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ca știință și ca problemă Lucrarea lui Raymond Aron este ca politica însăși: aparent simplă ca acces și totuși greu de surprins în ultimul ei resort și în scopurile ei finale. Abordăm politica cu pasiunile noastre, pe care le socotim generoase și cu opiniile noastre, pe care le credem luminate. Astfel procedează cetățenii democrațiilor moderne și Aron, el însuși, a acționat și a început în acest fel. Ajuns la bătrânețe, a dat Memoriilor sale subtitlul: 50 de ani de reflecție politică
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de fapt o enormă diversitate de cercetări și, drept consecință, o diversitate la fel de mare de tentative de a face ordine în privința lor, de a le clasifica. Din această ofertă generoasă vom trece în revistă doar cîteva dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși statutul cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
construim alta. Este mai productiv să ne mutăm atenția la camerele diferite și să le îmbunătățim sau să le schimbăm pe rând. Putem să renunțăm la unii pereți și transformăm o casă cu multe camere într-o casă cu spații generoase. Potrivit tehnicii Listarea atributelor, fiecare produs, sistem sau serviciu care se dorește îmbunătățit este asemănat unei case cu multe camere, de aceea, pentru început, se identifică toate elementele care alcătuiesc produsul de îmbunătățit. Putem să ne întrebăm dacă toate aceste
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în fosta URSS și în alte țări comuniste, lansa ideea că fondul ereditar nu are nici o importanță și putem egaliza oamenii. Epoca de aur a acestor curente a apus. Gordon Allport spunea că Oamenii se nasc cu înzestrări diferite, mai generoase sau mai sărace. Zestrea ereditară prescrie limita superioară la care poate ajunge individul, dar nu asigură atingerea acestui vârf, căci intervine mediul social și cultural, precum și calități sau defecte ale personalității sale (comoditate, pasiuni colaterale, etc.). [37] Legat de creativitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
al premiului Nobel pentru chimie, care așteptându-și calm soția în mașină, i-a venit din senin ideea rezolvării unei probleme dificile legate de fotosinteză. Cu cât notați și revedeți mai multe idei cu atât devine mai complexă și mai generoasă zestrea de informații de care dispune inconștientul. Prin combinarea acestor informații poate apare, din senin, o idee strălucită. Iluminarea se poate realiza atât în stare de relaxare, cât și în somn. (A se vedea §3.3, punctul 1.) În 1900
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de persoană în drept), insera în revista „Arhiva”, sub titlul Încercări filosofice, fragmente din tratatul proiectat și scris în surghiunul siberian. Deși nu intră în Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, S. are un rol important în decizia „tinerilor generoși”, care în 1899 aderă la Partidul Liberal. Ales consilier municipal (ajutor de primar) încă în 1898, devine deputat independent în 1901. În același an susține concursul pentru un post de profesor suplinitor la Catedra de drept administrativ și constituțional a
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția mai multor reviste, partea inedită a almanahului constă în publicarea masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și, totodată, într-o măsură, la consolidarea economică a țării - poate fi urmărită pas cu pas în filele dense ale Bucureștilor de altădată. Părăsit, treptat, după 1876, de o parte a tinere tului intelectual entuziast, atras acum de ideile mai generoase ale socialis mului, Partidul Liberal a cunoscut totuși ani în care autoritatea sa a fost incontestabilă, sub conducerea fermă a lui I.C. Brătianu, deși în toată această perioadă numeroase disidențe de dreapta sau de stânga s-au rupt din sânul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inabil, dur și câteodată ridicol, până când, prin mașinațiunile abil dirijate ale „Ocultei“ (în spatele căreia se ascundea Eugeniu Carada), în fruntea Partidului Liberal este adus fiul cel mai mare al lui I.C. Brătianu, care, sfătuit și de foștii intelectuali so cial-democrați („generoșii“) va propune, cu întârziere, în preajma izbucnirii Primului Război-Mondial, cele două reforme fundamentale pe care par tidul le datora de mult țării: votul universal și reforma agrară. Partidul conservator sau, mai exact, grupările conservatoare (unite, sau mai ales, dezbinate) se bucură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noștri concetățeni! În aceste 40 notă asupra ediției (2014) condiții primul volum din Bucureștii de altădată a apărut în același an în două ediții, fiecare de câte 60 000 de exemplare, tiraj de neimaginat astăzi. * În vederea apariției acestei reeditări la generoasa Editură Humanitas, am colaționat, în șpalt, textul lui Bacalbașa cu originalul din 1927 (am găsit o singură greșeală gravă de tipar), cu care ocazie am reintrodus toate pasajele eliminate de autocenzura noastră și de cenzura anilor 1980, amândouă la fel de antipatice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în România, ura împotriva evreilor a început să crească. Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitutionnel scria la 8 februarie 1870: „Priimirăm zilele acestea o scrisoare de la d. A. Cremieux relativă la situațiunea israeliților în România. D. Crémieux, fidel generoasei misiuni ce a împlinit în curs de mulți ani, apără cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era o construcție nouă, modernă. 61. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să fie neîncetat întoarse către dânsul de la începutul anului până la sfârșitul lui... Domnul preservă România de foamete, de contagiune, de boala de tot felul care bântuie pământul. Binecuvântează recoltele sale. Binecuvântează pe augustul nostru principe Carol I, împlinește intențiunile sale generoase și drepte, ajută-l să realizeze obiectul dorințelor sale cele mai vii, fericirea României“ (Discours d’inauguration du temple choral israélite de Bucarest prononcé le 18 juillet 1867 par Antoine Lévy, gradué Grand-Rabbin, Bucarest, Imprimérie des Ouvriers Associés, 1867, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
săracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai târziu, ziarele conservatoare spuneau că umblă iarna în pantaloni de dril, iar vara în șoșoni-galoși. Acești nedreptățiți de soartă și de Vodă erau simpaticii-persecutați pe care întotdeauna masele i-au îmbrățișat. Tineretul generos și plin de aspirațiuni neînțelese dar firești era cu fața către acești roșii de la care aștepta oarecari minuni nedeslușite. Vecinica goană după un ideal pierdut în ascunzișurile viitorului. Deși din obârșie conservatoare, deși tatăl meu era polițai al guvernului conservator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci credeți, dacă Franța atât de fericită adesea în teribilul joc al războiului, n-a fost și în ultima dată, nu este fiindcă ea nu și-a păstrat vechile calități; ea este tot una din națiunile cele mai luminate, mai generoase, una din cele mai brave ale lumii și va fi întotdeauna din numărul acelora unde va trebui să se caute știința umană. Ea vă iubește, vă prețuiește și vă trimite dorințele și speranțele ei. 22 septembrie, 1874 A. Thiers“ 12
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ordinea zilei prin declanșarea răscoalei populare din Herțegovina, extinsă apoi și în Bosnia; în august se raliază răscoalei și principatul autonom Muntenegru, mișcarea revoluționară fiind sprijinită efectiv de Serbia. Tot în august, la București - oraș în care își găsiseră un generos adăpost mulți patrioți bulgari -, Comitetul central revoluționar bulgar din care făcea parte și Hristo Botev hotărăște proclamarea peste Dunăre a răscoalei generale, dar aceasta, slab organizată, izbucnește numai la Stara Zagora, lângă Plovdiv, la 16/28 septembrie, fiind repede înăbușită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apoi încă câțiva liberali hotărâți să apere urna, printre care ziaristul umorist N.T. Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi două donițe cu vin și pâine. N.T. Orășanu era în vervă. Versurile curgeau. Când s-a turnat întâiul rând prin pahare, Orășanu, zis și Nechipercea, ridică paharul și toastă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată Camera s-a pronunțat în unanimitate, la propunerea lui M. Pherekyde, asupra „ne culpabilității“ fostului ministru conservator, Gh. Costa-Foru, care decedase între timp. Este interesant să amintim că raportul menținuse acuzația nedreaptă adusă lui Titu Maiorescu pentru ajutorul generos acordat lui I. Slavici, student la Viena (40 galbeni), și lui M. Eminescu, „student în filozofie la Universitatea din Berlin“ (100 galbeni), în vederea „depunerii doctoratului și teză“ cu condiția „ca în urmă să se înapoieze ministerului acești una sută galbeni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri perverse, la treceri de la acolade amicale la dezavuări și insulte teribile, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care cred că dreptul de a folosi „poveștile” altora le revine în exclusivitate, eu conserv „materialul” și identitatea posesorului. Procedez ca un istoric, interesat de cronologia unor manifestări și opinii. Nu expropriez, nici nu împroprietăresc. Redau, interpretez. Sînt apoi destul de generos, căci nu refuz statutul de „personaje” celor din imediata mea vecinătate. S-ar putea ca vreodată felul acesta de a proceda să se întoarcă împotriva mea. Genus irritabile, colegii mei scriitori suportă cel mai puțin să fie priviți de aproape
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]