11,589 matches
-
și nu în contradicție cu ea141. Și tocmai dacă nu pierdem din vedere această condiție de civis a artistului, de subiect integrat unei comunități, înțelegem de ce Kant, la începutul discursului său despre poezie, fixează originea acesteia în forță creatoare a geniului cu o rezervă ("fast gänzlich dem Genie ihren Ursprung verdankt" [îi datorează aproape în întregime geniului originea să]). Dacă prin geniu se înțelege unitatea celor două facultăți subiective de cunoaștere care formează în mod preponderent talentul de excepție, imaginația și
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
civis a artistului, de subiect integrat unei comunități, înțelegem de ce Kant, la începutul discursului său despre poezie, fixează originea acesteia în forță creatoare a geniului cu o rezervă ("fast gänzlich dem Genie ihren Ursprung verdankt" [îi datorează aproape în întregime geniului originea să]). Dacă prin geniu se înțelege unitatea celor două facultăți subiective de cunoaștere care formează în mod preponderent talentul de excepție, imaginația și intelectul (cărora li se adaugă, în chip de complement indispensabil, spiritul și gustul), așa cum indică paragraful
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
integrat unei comunități, înțelegem de ce Kant, la începutul discursului său despre poezie, fixează originea acesteia în forță creatoare a geniului cu o rezervă ("fast gänzlich dem Genie ihren Ursprung verdankt" [îi datorează aproape în întregime geniului originea să]). Dacă prin geniu se înțelege unitatea celor două facultăți subiective de cunoaștere care formează în mod preponderent talentul de excepție, imaginația și intelectul (cărora li se adaugă, în chip de complement indispensabil, spiritul și gustul), așa cum indică paragraful 49 din Critică facultății de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aspect lămurește, încă o dată, insistența filosofului în necesitatea poetului de a-și dezvolta aptitudinile naturale și de a acumula experiență culturală și de viață, de a-și nutri intelectul și spiritul, de a-și rafina gustul. Poetul are nevoie de geniu, dar și de cunoștințe de specialitate și de "nerv" competitiv. Cel dintâi factor este decisiv. De la Epicharmos din Siracusa (sec. VI-V i. e. n.) până azi la un Huisman, spre exemplu 142 -, această idee a condiției hotărâtoare a dotării artistice naturale
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
învățate de la alții nu este de ajuns pentru a deveni artist adevărat 145, această idee (reluată de Cicero, citat mai târziu de autori că Francesco Petrarca ori Giovanni Boccaccio) și formula ei opusă, că talentul nu e nici el suficient "geniul singur nu face poetul", observă Baumgarten 146 dacă cel care îl posedă nu știe să se folosească de el sau dacă nu "se ajută cu arta", cum spusese mai înainte Cervantes referindu-se la regulile de compoziție 147 (pentru a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
limbi antice, lecturi din autorii considerați clasici, de istorie, antichități etc. Din acele discipline tradiționale care asigură pregătirea necesară și suportul creației ei și, de asemenea, pentru că acestea includ cunoașterea produselor acestui domeniu (retorica, poezia)...151. Înzestrarea înnăscuta a poetului geniu, spirit, gust (reluare a atributelor de perspicacitate intelectuală, forța imaginativa, vitalitate particulară și simt estetic, susținute de Baumgarten în această temă) trebuie cultivata, deci, prin studiul autorilor latini și francezi, al teoriei frumosului, al metafizicii, moralei și istoriei. Această idee
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
teoria estetică anterioară, de altfel. Un anonim carolingian de la scoala lui Alcuino din York (sec. al VIII-lea), de pildă, o exprimă în cadrul unui comentariu referitor la Arta poetica a lui Horațiu printr-o imagine cât se poate de ilustrativa: geniul, în sine, nu e decât o forță brută și nedisciplinata prin educație a naturii, comparabilă cu "o bucată de fier nelucrata de mână omenească"153. Medievalii, în general, nu-și puteau imagina un poet altfel decât că pe un înțelept
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lung proces de acumulare de cunoștințe. La începutul veacului al XIII-lea, Gervais de Melkley distingea, în poetica să, trei condiții ale artei literare: teoria (știință regulilor), lectură autorilor anteriori și practica, înțeleasă că o anticipare a noțiunii moderne de geniu în sensul unei capacități de a compune înrădăcinată într-un simt nativ al poetului 154, al unei abilități înnăscute. Iar la hotarul Renașterii, Petrarca, încredințat, de asemenea, pe baza propriei experiențe ("Ho letto Virgilio, Orazio, Severino, Tulio, e non una
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
căruia existența să n-ar avea nici un rost162. Iar sociabilitatea, prezentată de Kant drept a treia condiție a artistului, după natură și raționalitate, în afară de a proiecta o umbră de îndoială asupra caracterului de finalitate fără scop al operei de artă (geniul pare să caute, prin creația lui, comunicarea cu ceilalți, împărtășirea satisfacției frumosului), schițează, în perspectiva mai amplă a locului ființei umane în lume, si un anume rol al ei în afirmarea conștiinței autonomiei și libertății subiectului 163. Omul, spune Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Gedanken ohne Inhalt sind leer, Anschauungen ohne Begriffe sind blind"215, citim în Critică din 1781. Dar în singulară experiență a cunoașterii poetice, chiar când intuițiile nu se află subordonate conceptelor determinate, ele își găsesc unitatea datorită exercițiului natural al geniului, care sublimează, în mod excepțional, posibilitățile umane cognitive într-o sinteză susceptibila de a fi redusă la o pluralitate de concepte virtuale și la nici unul în particular. De fapt Kant precizează, la un moment dat, ca, împreună cu modul schematic, de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
posibile, obiectelor date în sfera sensibilității. Imaginea simbolică, în schimb, ce nu îndeplinește un rol instaurativ și definitor ci unul revelator și sugestiv, concentrează și expune, în difuzia ei semantica, indeterminarea proprie ideii estetice. Urmare a deschiderii spre suprasensibil a geniului, în a cărui percepție avantajata orizontul sensibilului, al tranzitoriului și mărginitului se retrage continuu făcând loc infinitudinii. A disponibilității lui de a fi afectat mai mult decât alții de aspecte "nevăzute"; a sentimentului sau nelămurit de identitate cu natura, de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aude, simte sau îl afectează. La fel ca oricare alt artist. Că pictorul, spre exemplu, despre care Leonardo afirmă că "stăpânește toate lucrurile la care omul s-ar putea gândi". Ceea ce în univers există "prin esență, prezența sau imaginație", scria "geniul vast" din Vinci (cum se referea Kant la creatorul italian în Antropologia), există mai întâi în simțurile și în mintea lui, iar mai apoi în mâinile și în creațiile lui224. Nu ca un adevăr unic, exclusiv, ci că unul ce
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de filosofia limbajului], Hamburg, Verlag von Felix Meiner, 1964. Homero, Odisea, Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983. Horacio, Epístolas. Arte poética [Epistole. Artă poetica], Madrid, CSIC, 2002. Huarte de San Juan, Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946. Huisman, Denis, L' esthétique [Estetică], Paris, Presses Universitaires de France, 1959. Kayser, Wolfgang, Operă literară, București, Ed. Univers, 1979. Kretschmer, Ernst, Hombres geniales [Oameni de geniu], Barcelona, Ed. Labor, 1954. Lessing, G. E., Laocoonte, Buenos Aires
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946. Huisman, Denis, L' esthétique [Estetică], Paris, Presses Universitaires de France, 1959. Kayser, Wolfgang, Operă literară, București, Ed. Univers, 1979. Kretschmer, Ernst, Hombres geniales [Oameni de geniu], Barcelona, Ed. Labor, 1954. Lessing, G. E., Laocoonte, Buenos Aires, Ed. Argos, 1946. Luzán, Ignacio de, La poética, o reglas de la poesía en general, de sus principales especies [Poetica, sau despre regulile poeziei în general, despre speciile ei principale], I, Madrid
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
en general, de sus principales especies [Poetica, sau despre regulile poeziei în general, despre speciile ei principale], I, Madrid, La imprenta de Don Antonio de Sánchez, MDCCLXXXIX. Mandolini, Hernani, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.], 1919. Marí, Antonio, Euforión. Espíritu y naturaleza del genio [Euforion. Spiritul și natura geniului], Madrid, Ed. Tecnos, 1989. Maritain, Jacques, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955. Masdeu, Juan Francisco de, Arte
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
I, Madrid, La imprenta de Don Antonio de Sánchez, MDCCLXXXIX. Mandolini, Hernani, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.], 1919. Marí, Antonio, Euforión. Espíritu y naturaleza del genio [Euforion. Spiritul și natura geniului], Madrid, Ed. Tecnos, 1989. Maritain, Jacques, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955. Masdeu, Juan Francisco de, Arte poética fácil [Artă poetica practică], Valencia, Oficina de Burguete, MDCCCI. Matussek, Paul, La creatividad. Desde una perspectiva
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
1966. Vianu, Tudor, Los problemas de la metáfora [Problemele metaforei], Buenos Aires, Eudeba, 1967. Vico, Giambattista, Ciencia nueva [Știință nouă], I, Barcelona, Ediciones Orbiș, 1985. Vitier, Cintio, Poética, La Habana, [f. ed.], 1961. Voronoff, Serge, Du crétin au génie [De la cretin la geniu], New York, Ed. de la Maison Francaise, 1941. Wellek, René y Austin Warren, Teoría literaria [Teoria literară], Madrid, Ed. Gredos, 1981. Zambrano, María, Filosofía y poesía [Filosofie și poezie], México, Fondo de Cultură Económica, 1996. ÎI. b. Frischeisen-Köhler, Max, Philosophie und Dichtung
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și poezie], México, Fondo de Cultură Económica, 1996. ÎI. b. Frischeisen-Köhler, Max, Philosophie und Dichtung [Filosofie și poezie], "Kant-Studien", H. 1, 1916, pp. 93-130. Jaffe, Kineret S., The Concept of Genius: its changing Role în Eighteenth-Century french Aesthetics [Conceptul de geniu: rolul lui mutabil în estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, pp. 579-599. Kristeller, Paul Oskar, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1975. În legătură cu înrâurirea lui Shaftesbury asupra conceptelor kantiene de geniu și frumos, Ernst Cassirer dezvolta un comentariu detaliat în cartea sa despre filosofia Iluminismului, iar Kristeller semnalează același aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54. 47 M.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
îl folosește Kant. L. W. Beck, op. cît., p. 417. 54 Réflexions critique sur la poésie et sur la peinture; Apud Juan Plazaola, Introducción a la estética [Introducere în estetică], Madrid, Ed. Católica, 1973, secțiunea antologica, p. 82. 55 [Epoca geniului] Antonio Marí, Euforión. Espíritu y naturaleza del genio [Euforion. Spiritul și natura geniului], Madrid, Ed. Tecnos, 1989, p. 101. 56 Ibidem. De asemenea în R. A. C. Macmillan, op. cît., p. 142. 57 A. Baeumler, op. cît., p. 1. 58 "Die
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
sur la poésie et sur la peinture; Apud Juan Plazaola, Introducción a la estética [Introducere în estetică], Madrid, Ed. Católica, 1973, secțiunea antologica, p. 82. 55 [Epoca geniului] Antonio Marí, Euforión. Espíritu y naturaleza del genio [Euforion. Spiritul și natura geniului], Madrid, Ed. Tecnos, 1989, p. 101. 56 Ibidem. De asemenea în R. A. C. Macmillan, op. cît., p. 142. 57 A. Baeumler, op. cît., p. 1. 58 "Die Griechen und das Mittelalter kennen zwar Ansätze zur Kunstwissenschaft und Technologie der Künste
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de estética [Fundamentele esteticii], Barcelona, Ed. Península, 1977, p. 22. 72 René Wellek y Austin Warren, Teoría literaria [Teoria literară], Madrid, Ed. Gredos, 1981, p.105. 73 Hernani Mandolini, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.], 1919, p. 84. 74 "...el poeta no es más que un mísero Dios." [poetul nu e decât un Dumnezeu mizer]. Jacques Maritain, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955, p. 142. 75
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
considerando los filósofos naturales la gran fecundidad que Dios tenía en șu entendimiento, lo llamaron Genio, que por antonomasia quiere decir el grande engendrador." [Văzând și considerând filosofii naturali marea fecunditate a intelectului lui Dumnezeu, l-au numit pe acestă Geniu, ceea ce înseamnă marele procreator.] Juan Huarte de San Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946, p. 61. 99 Istoria ideii de geniu; în Ț. Vianu, Postume, p. 9. 100 Apología de Sócrates
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
antonomasia quiere decir el grande engendrador." [Văzând și considerând filosofii naturali marea fecunditate a intelectului lui Dumnezeu, l-au numit pe acestă Geniu, ceea ce înseamnă marele procreator.] Juan Huarte de San Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946, p. 61. 99 Istoria ideii de geniu; în Ț. Vianu, Postume, p. 9. 100 Apología de Sócrates, p. 230. 101 Fedón; în Platón, op. cît., I, p. 359. 102 CJ, § 46, p. 360. 103 [în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
fecunditate a intelectului lui Dumnezeu, l-au numit pe acestă Geniu, ceea ce înseamnă marele procreator.] Juan Huarte de San Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946, p. 61. 99 Istoria ideii de geniu; în Ț. Vianu, Postume, p. 9. 100 Apología de Sócrates, p. 230. 101 Fedón; în Platón, op. cît., I, p. 359. 102 CJ, § 46, p. 360. 103 [în sens estetic], că [principiul care anima sufletul] Kritik der Urteilskraft, § 49, p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]