7,663 matches
-
cu toată convingerea și amărăciunea. Constată cu tristețe, de asemenea, că una din barierele (tot de natură instinctuală) pe care societatea omenească nu a putut-o depăși și care a lovit în egală măsură în biserica lui Hristos, a fost instinctul național sau naționalismul. Sub forma orgoliului național, puternic susținut de interesele generate de alterarea instinctului de proprietate, izbucnirile naționaliste au produs în sânul bisericii adevărate crize dogmatice și canonice cu finalitatea cunoscută. Cu toate acestea în viziunea lui Paulescu, după cum
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de natură instinctuală) pe care societatea omenească nu a putut-o depăși și care a lovit în egală măsură în biserica lui Hristos, a fost instinctul național sau naționalismul. Sub forma orgoliului național, puternic susținut de interesele generate de alterarea instinctului de proprietate, izbucnirile naționaliste au produs în sânul bisericii adevărate crize dogmatice și canonice cu finalitatea cunoscută. Cu toate acestea în viziunea lui Paulescu, după cum spunea Nichifor Crainic (singurul exeget a operei creștine paulesciene), "naționalismul este adevărul natural, iar creștinismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i pot afecta propria existență, dar și a celor din jurul său, cu alte cuvinte a structurii sociale în care trăiește efectiv, Paulescu reușește să pătrundă realitățile vieții sociale în comunitățile umane pe parcursul istoriei umanității. Latura instinctuală a comportamentului uman, îndeosebi instinctele sociale: de proprietate și dominație și derivatele lor, stă la baza conflictelor sociale pe care Paulescu le trece în revistă de-a lungul istoriei umane, de la epoca lui Socrate, Platon și Aristotel până în timpurile moderne. Îl preocupă îndeosebi revoluția franceză
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
abominație, referindu-se mai ales la hecatomba umană produsă de cele 7 jaquerii, dar și la cele 3 curente majore ale gândirii sociale cărora le-a dat naștere și anume: liberalismul, socialismul și anarhismul, pe care le judecă prin prisma instinctelor sociale și a catastrofei umanitare pe care a produs-o. Nu mai puțin importantă este dimensiunea creștină a gândirii sale, el însuși fiind un practicant convins al adevărului creștin. Într-o analiză deosebit de pertinentă a evoluției bisericii creștine de-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Într-o analiză deosebit de pertinentă a evoluției bisericii creștine de-a lungul istoriei sale de două mii de ani, constată că de fapt și ea a fost zguduită de orgoliile omenești ale multor din erarhii săi (trufie și cupiditate), datorită acelorași instincte sociale pe care Hristos și biserica sa, nu numai că le-a cunoscut, dar le-a și condamnat, mai ales la cei ce slujesc altarul. În opere ca: „Sinagoga și Biserica față cu pacificarea Omenirii”, „Spitalul Coranul, Cahalul și Francmasoneria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
generațiile postpaulescu le-au trăit dureros și din plin, în perioada interbelică și postbelică a secolului al XX-lea. Cunoașterea profundă a fenomenelor vitale ce animă existența, a fenomenelor ce stau la baza percepției și reacțiilor ființelor viețuitoare (simțurile și instinctele) la modul individual și colectiv, i-au permis abordarea științifică și filosofică a fundamentelor sociologiei (ramura culminantă a biologiei în opinia sa), din care a reușit să desprindă principiile unei adevărate morale și chiar să propună o terapie socială. Plecând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
găsește abnegația absolută de sine pe care medicina o impune celor ce o exercită?". Prin profesia sa medicul devine prietenul și chiar confidentul celor ce suferă - bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, prieteni sau dușmani. Ba mai mult, prin cunoașterea instinctelor și, prin urmare, a patimilor (care nu sunt altceva decât devierea instinctelor), prin viu grai și prin exemplu personal, medicul poate să lumineze omenirea, să-i îndrume educația socială care combate aceste patimi, adică să răspândească principiile adevăratei morale științifice
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o exercită?". Prin profesia sa medicul devine prietenul și chiar confidentul celor ce suferă - bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, prieteni sau dușmani. Ba mai mult, prin cunoașterea instinctelor și, prin urmare, a patimilor (care nu sunt altceva decât devierea instinctelor), prin viu grai și prin exemplu personal, medicul poate să lumineze omenirea, să-i îndrume educația socială care combate aceste patimi, adică să răspândească principiile adevăratei morale științifice. Și încheia enunțând unul din principiile hipocratice care spune: “Scopul final al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ales sub aspectul organizării sociale, rezultă din analiza atentă a evoluției istorice a societăților umane și a eșecurilor diferitelor metode și modele sociale folosite. El demonstrează că la originea acestei stări de fapt stă natura conflictuală a omului, generată de instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poporul și neamul său, încercând cu mijloacele sale să-i aline suferința și să-i călăuzească pașii printr-o moralitate exemplară pe care el însuși o reprezenta. „Naționalismul, adică iubirea de neam îl aveți imprimat în suflet, căci este un instinct cu care v-ați născut și n-aveți nevoie să-l învățați, ci numai să-l disciplinați’. Am adăuga aici și patetica chemare adresată juraților în procesul Văcăreștenilor, care subscrie cu asupra de măsură acestui sentiment înălțător „Umila mea rugăminte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În articolul Chemare, M. Mircea evidențiază dificultățile pe care le întâmpină redacția: „În alte împrejurări, [...] programul nostru ar fi bătut, în marș de atac liberator, ritmul tumultuos al unui manifest. Dar astăzi, la pâlpâitul zgârcit și intermitent al mucurilor primitive, instinctul vital ne impune adoptarea surdinei prescrisă de cenzură.” Autorul recunoaște că, din păcate, „capacitatea noastră de rezonanță” se află „în oarecare disproporție cu amploarea titlului nostru: el însuși un întreg și complet program”. Publicația are o viață scurtă, nereușind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]
-
practică schema stimul-răspuns, aplicată mai întîi propagandei, apoi campaniilor electorale. Această schemă liniară este asociată cu ipoteza efectelor directe asupra unei ținte, ipoteză fondată pe credința în uniformitatea reacțiilor umane. Modelul uman este fundamentat pe natura irațională și dominată de instincte. Oamenii sînt cu precădere iraționali, pentru că toți reacționează în același mod la mesajele de propagandă pe care le recepționează. Începînd din anii '40, rezultatele empirice infirmă această ipoteză, demonstrînd că indivizii reacționează diferit la comunicarea electorală, în funcție de caracteristicile lor sociale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mediates the passage toward a higher reality. By what means does the poet gain access to this world of reminiscences, inscribed into the depths of his foul? Both Poe and Barbu answer în the same way: intuition, that is, through instinct turned disinterested, yet conscious of itself. Through intuition, the writer places himself inside life, and comes to know the objects of his immediate perception în themselves, and not according to some anthropomorphized, convențional, vision. Metamorphosing continuously, it approaches the geometrical
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
the great medium of creation". 67 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1970, p. 38. 68 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 116: "Seule l'émotion diffère en nature a la fois de l'intelligence et de l'instinct, a la fois de l'égoïsme individuel intelligent et la pression sociale quasi instinctive". 69 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 708. 70 Henri Bergson, "Leș deux sources de la morale et de la religion", în Oeuvres, 1970, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
et, par là, une forme d'existence analogue à la nôtre, si on leș réintègre dans le Tout. Mais îl faut leș y réintégrer". În altă prte găsim un cmoentariu asemănător: [...] "L'intelligence reste le noyau lumineux autour duquel l'instinct, même élargi et épuré en intuition, ne forme qu'une nébulosité vague. Mais, à défaut de la connaissance proprement dite, réservée à la pure intelligence, l'intuition pourra nous faire saisir ce que leș données de l'intelligence ont ici d
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde sentimente : dragoste, ură, speranță, etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Ce este sociologia? Această interogație poate primi o diversitate de răspunsuri datorită atât problemelor pe care sociologii le studiază cât și modalităților în care aceștia le abordează. Pentru început trebuie să subliniem că spre deosebire de viața animalelor, care este ghidată de instincte mai mult decât de regulile comportării în grup, ființele umane sunt mult mai dependente de organizarea socială. De aceea, formele instituționalizării sociale sunt presupuse că joacă un rol major în influențarea acțiunilor umane și este sarcina sociologiei să descopere cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
referă la influențele naturale sau biologice asupra comportamentului uman. Cei care consideră că natura este o forță mai semnificativă în formarea comportamentului uman cred că acest lucru este în bună măsură un produs al: * alcătuirii genetice sau hormonale a individului; * instinctelor naturale ori impulsurilor care acționează ca factori influenți asupra comportamentului uman; * proceselor psihologice ale dezvoltării care determină gândirea și comportamentul persoanei în fiecare etapă de viață. Deși nu toți acești teoreticieni argumentează că comportamentul uman este în mod absolut un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat - juridic și intelectual deopotrivă 12 - Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]