7,304 matches
-
Traian nr. 27-33, sector 3 - administrată de asociația Centrul Cultural Islamic Al Taqua. Pe lângă aceste lăcașuri de rugăciune - construite de la început cu destinația de moschee, societatea civilă musulmană a închiriat diferite imobile din București, ce nu au destinația de moschee, lăcașuri ce deservesc musulmanii din zonele unde nu există un lăcaș de cult. Printre aceste locații menționăm: - Centrul Cultural Islamic Islamul Azi din București, Șoseaua Colentina nr. 373, sector 2. - Centrul Ayas din București din București, Șoseaua Vasile Milea nr. 1
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Islamic Al Taqua. Pe lângă aceste lăcașuri de rugăciune - construite de la început cu destinația de moschee, societatea civilă musulmană a închiriat diferite imobile din București, ce nu au destinația de moschee, lăcașuri ce deservesc musulmanii din zonele unde nu există un lăcaș de cult. Printre aceste locații menționăm: - Centrul Cultural Islamic Islamul Azi din București, Șoseaua Colentina nr. 373, sector 2. - Centrul Ayas din București din București, Șoseaua Vasile Milea nr. 1, sector 6. - Centrul Cultural Ierusalim (organizație palestiniană). Societatea civilă islamică
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” este un lăcaș de cult din Oravița (județul Caraș-Severin), construit între anii 1781-1784. Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice având . Înființarea acestei biserici este strâns legată de istoria orașului care în trecutul îndepărtat a fost sub stăpânire austro-ungară. Primele începuturi
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
în țară de o robiră și o prădară foarte rău"”, jefuind în această regiune nu numai Bucureștii dar și împrejurimile. Ctitoria lui Matei Basarab de la Plătărești a căzut pradă jafului năvălitorilor, care au luat în robie pe egumen împreună cu hrisoavele lăcașului. „"Trei zile și trei nopți, în păduri, vii, strâmtori, sate și locuri întărite, tătarii n-au mai lăsat un fir de iarbă crescând, un cocoș cântător"”. Amploarea distrugerilor a fost mare, dar cel mai important fapt este că mănăstirea a
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost construită temeinic, cu ziduri din cărămidă cu o grosime medie de circa un metru iar astfel lăcașul a supraviețuit devastărilor și cutremurelor suferite de-a lungul vremii. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7 metri lungime și 10,2 metri lățime la nivelul absidelor naosului. Distrugerile și devastările au afectat profund ansamblul arhitectonic, iar reparațiile și restaurările
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului lăcaș, părintele Rafail, care ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine de la un grec, Platara, primul egumen al acesteia"”. Acest fapt este mai degrabă o legendă, deoarece toponimul Plătărești este întâlnit cu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului lăcaș, părintele Rafail, care ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine de la un grec, Platara, primul egumen al acesteia"”. Acest fapt este mai degrabă o legendă, deoarece toponimul Plătărești este întâlnit cu mult înainte de întemeierea mănăstirii. Astfel, într-un hrisov din 5 iulie 1589
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a deteriorat, parțial, frumoasa pictură originală. Spălarea picturii, realizată în anul 1972, a schimbat, datorită retușurilor adăugate cu tempera, aspectul interior și a slăbit pigmentul culorilor. Între anii 2002-2004, s-au efectuat ample lucrări de restaurare și amenajare a sfântului lăcaș, în interior și în exterior (refăcută pictura, restaurare și înlocuire mobilier, ușile de la intrare, pardoseala din Sfântul Altar, încălzire centrală, lucrări exterioare la fațadă, acoperișul, împrejmuire cu gard de fier). Repictarea bisericii a fost executată în tehnica encaustică de către profesorii
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
a modalităților de administrare a spitalelor și de recrutare a medicilor, farmaciștilor, moașelor și infirmierelor. Epitropia Casei Sfântul Spiridon a funcționat până în anul 1948, când, în urma reformei sistemului sanitar realizată de guvernul comunist, spitalele au intrat în subordinea Ministerului Sănătății, lăcașele de cult sub ascultarea mitropoliei iar terenurile agricole și pădurile în subordinea Ministerului Agriculturii. Patrimoniul Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie, din ale cărui fonduri era realizată finanțarea activităților de asistență sanitară, de învățământ sau a celor cu caracter social
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
se află în satul omonim, comuna Pietroșani, județul Argeș, și poartă hramurile „Duminica Tuturor Sfinților” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Este una din bisericile călătoare, fiind adusă din Stroești și ridicată pe locul actual în anul 1888. Lăcașul, care a suferit numeroase transformări pe parcursul existenței sale, lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea bisericii de lemn din Vărzăroaia este necunoscută, se poate însă data în jurul anului 1800. Tradiția susține aducerea ei din satul Stroești, unde a fost
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
bisericii de lemn din Vărzăroaia este necunoscută, se poate însă data în jurul anului 1800. Tradiția susține aducerea ei din satul Stroești, unde a fost înlocuită în jurul anului 1881 de o biserică de zid cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. Momentul ridicării acestui lăcaș pe locul actual este consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Întru slava sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș Neofit Scriban, în anul 1888 s-a ridicat acest sfânt lăcaș cu hramul
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
ridicării acestui lăcaș pe locul actual este consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Întru slava sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș Neofit Scriban, în anul 1888 s-a ridicat acest sfânt lăcaș cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, cu osteneala preotului I.Serafimescu, cu contribuția enoriașilor acestui sat și cu ajutorul altor donatori. În anul 1894, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș D.D.Gherasim Piteșteanul, prin
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
osteneala preotului I.Serafimescu, cu contribuția enoriașilor acestui sat și cu ajutorul altor donatori. În anul 1894, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș D.D.Gherasim Piteșteanul, prin stăruința preotului Serafimescu, a ctitorilor și a epitropilor parohiei, s-a pictat acest sfânt lăcaș și s-a sfințit în același an”". Biserica a fost reparată și consolidată în anul 1986 și repictată în anul 1989 de pictorul Gheorghe Negru din Retevoiești. A fost sfințită din nou de P.S. Arhiereu Vicar Calinic Argeșanul în data
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
libelulă din specia "Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta migratoria"), cărăbușul de mai ("Melolontha melolontha") sau călugărița ("Mantis religiosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale protejate); astfel: Reportaj
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
bisericii să se degradeze astfel încât către jumătatea secolului al XIX-lea biserica ajunsese o ruină. Consiliului comunal a intervenit de mai multe ori (1867, 1872) pe lângă Ministrul de Interne și Cultelor și Ministrul Instrucțiunii Publice pentru aloca fondurile necesare restaurării lăcașului de cult. Ministerul Cultelor a motivat imposibilitatea executări reparațiilor prin absența fondurilor necesare și a amânat lucrările la o dată ulterioară. În același timp însă, guvernul a demarat lucrările de modernizare a medanului alăturat planificând construirea unei hale de zid și
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Biserica Sfântul Nicolae (fosta "Biserica Sfântul Nicolae a gimnaziului de fete") este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Zemstva gubernială a Basarabiei a luat în propria gestiune gimnaziul particular pentru fete, fondat în
Biserica Sfântul Nicolae din Chișinău () [Corola-website/Science/329044_a_330373]
-
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Comunitatea romano-catolică din Chișinău, compusă aproape exclusiv din polonezi, care se formează pe la anul 1830
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Comunitatea romano-catolică din Chișinău, compusă aproape exclusiv din polonezi, care se formează pe la anul 1830, ridicând în 1840 o biserică. Principalul lăcaș de cult al credincioșilor catolici din Republica Moldova se află în partea de jos a orașului Chișinăului, ridicat pe un loc în pantă cu înclinație spre est. Orientarea în spațiu a catedralei este diferită de cea a bisericilor ortodoxe, apsida altarului
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
, cunoscută și ca Biserica Luterană din București se află în centrul capitalei, în sectorul 1, pe strada Luterană nr. 2, foarte aproape de Palatul Regal. Lăcașul de cult ține de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România. Este o bazilică cu trei nave, de tip hală, al cărei interior se configurează ca spațiu unitar, cu galerii de jur împrejur, formând un dreptunghi, căruia i s-a
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]