7,857 matches
-
din Revue, ceea ce a dus la descoperirea lui Adams de către Graham Chapman de la Monty Python. Cei doi au dat naștere unui scurt parteneriat scriitoricesc, lui Adams atribuindu-se scenariul unui episod (episodul 45: "Party Political Broadcast on Behalf of the Liberal Party in 1982") din "Monty Python" pentru o scenetă intitulată "Patient Abuse"; este unul dintre singurii doi oameni din afara membrilor originali de la Python căruia i-a fost atribuit vreun scenariu (celălalt fiind Neil Innes). În scenetă, un bărbat înjunghiat de
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
Germanie urma să cuprindă între granițele ei pe toți apartenenții la "Herrenrasse" (cetățenii de origine germană "pură"). Această politică s-a soldat prin exterminarea a aproximativ 11 milioane de oameni de diverse etnii și categorii social-politice: evrei, rromi, opozanți politici (liberali, comuniști ș.a.), marginalizați ai societății (handicapați, homosexuali), În plus, zeci de milioane de combatanți și civili din zonele de lupte au căzut victime ale războiului declanșat și purtat de naziști. În România, Germania și alte state de azi folosirea simbolurilor
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
a guvernat Germania până în 2005, așa-numită "roșu-verde" (social-democrații SPD + Verzii), a suferit spre sfârșitul ei înfrângeri și eșecuri importante, culminând cu alegerile pentru "Landtag"-ul (parlamentul de land federal) din Renania de Nord-Westfalia, unde a câștigat coaliția creștin-democrați "CDU" + liberali "FDP". "CDU" conducea deja în aproape toate landurile federale, rezultatul fiind o politică de blocadă în "Bundesrat" (consiliul federal al Landurilor) față de "Bundestag". "Bundesrat"-ul are drept de codecizie cu "Bundestag"-ul în anumite domenii - educația, interne și cultura. Dacă
Alegeri legislative în Germania, 2005 () [Corola-website/Science/299064_a_300393]
-
Nu ar fi fost oportun. Ar fi fost chiar o greșeală politică pe care partidul ar fi plătit-o scump. În anul 1930, lumea românească, în marea ei majoritate, nutrea o simpatie evidentă pentru cel socotit atunci «Prințul sacrificat de liberali.» Țara îl dorea. El era considerat o victimă a manevrelor lui Brătianu și încarna multe nădejdi. Opinia publică trecea, cu destulă ușurință, peste aventurile lui anterioare. Ba chiar îi apreciau romantismul și cavalerismul dovedit. Țara era pornită contra liberalilor, uzați
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
de liberali.» Țara îl dorea. El era considerat o victimă a manevrelor lui Brătianu și încarna multe nădejdi. Opinia publică trecea, cu destulă ușurință, peste aventurile lui anterioare. Ba chiar îi apreciau romantismul și cavalerismul dovedit. Țara era pornită contra liberalilor, uzați de o guvernare prelungită și destul de abuzivă, și îmbrățișa cu ostentație pe toți adversarii guvernanților și în primul rînd pe prințul moștenitor, prin a cărui îndepărtare din țară fusese întronat un copil, tutelat prin regență”. Coposu explică în notele
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
(n. 27 decembrie 1961, Bad Honnef, Renania de Nord-Westfalia - d. 18 martie 2016, Köln) a fost un om politic liberal german, ministru de externe al Republicii Federale Germania între 2009-2013, în al doilea cabinet condus de Angela Merkel. Între octombrie 2009 și mai 2011 a deținut funcția de vicecancelar federal. Din 2001 până în aprilie 2011 a fost președinte al Partidului
Guido Westerwelle () [Corola-website/Science/299101_a_300430]
-
propune vicepreședinția, și eu îi răspund că primesc numai "ministeriul pe care nu-l va voi nimeni", pare sigur de național-țărăniști, are speranțe din partea generalului Averescu, dar nu va face nimic fără asentimentul, care pare imposibil, al lui Vintilă Brătianu."” Liberalii au refuzat să participe la această inițiativă, fapt care, coroborat și cu cererile excesive ale țărăniștilor, l-a determinat pe Prezan să renunțe. Iorga scria: „"În seara zilei de 13 se află că, rău primit de șeful liberalilor, d. Prezan
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Vintilă Brătianu."” Liberalii au refuzat să participe la această inițiativă, fapt care, coroborat și cu cererile excesive ale țărăniștilor, l-a determinat pe Prezan să renunțe. Iorga scria: „"În seara zilei de 13 se află că, rău primit de șeful liberalilor, d. Prezan și-a depus mandatul, fără a întreba pe nimeni din aceia cu cari înțelesese a colabora. De altfel, d. Maniu îi ceruse cât nu putea da, iar dr. Lupu două ministere, câteva subsecretariate și patruzeci de locuri în
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
ani de mari încercări, dar animozitățile au plecat și de la structura sufletească și caracterele atât de diferite ale celor doi. Din ecuație nu trebuie omisă nici o anumită influență a factorului politic, Alexandru Averescu fiind apropiat, o vreme, cercurilor conservatoare, iar liberalii având o încredere mai mare în generalul Constantin Prezan. Principalele momente ale acestei dispute s-au consumat pe timpul Primului Război Mondial și includ: Conflictul, mai degrabă o rivalitate permanentă, a rămas mocnit după terminarea războiului, având în vedere că unul din protagoniști
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Activismul politic nu îl interesează și nu candidează niciodată la alegeri. Știe că este, mai presus de orice, un scriitor și are o atitudine rebelă. Se comportă ca un gânditor liber și un moralist independent, ceea ce îi aduce statutul de liberal moderat. Se opune ferm ordinii morale, în special prin romanul "Cucerirea orașului Plassans" ("La Conquête de Plassans"), interzis la vânzare în gări de către comisia de colportaj , și prin "Greșeala abatelui Mouret" ("La Faute de l'abbé Mouret"), un atac împotriva
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
și "House Committee on Un-American Activites" (Comisia Camerei de Activități Non-Americane) erau forțele directoare din spatele valului de persecuție anticomunist în administrația și viața publică americană. S-a dezvoltat astfel un climat de isterie în masă nemaîntâlnit în istoria americană, pe măsură ce liberalii, artiștii și intelectualii erau defăimați și frica de trădare se răspândea în cercurile guvernamentale. În 1954, McCarthy este cenzurat de către colegii săi senatori pentru că a dezonorat și compromis Senatul în această perioadă. Boom-ul continuu anunța o epocă de abundență
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
1846 are un succes uriaș cu primul său roman, "Oameni sărmani", și se face remarcat de criticul și filozoful Vissarion Belinski. A fost condamnat în 1849 la patru ani de muncă silnică în Siberia, din cauza implicării într-un grup de liberali utopiști, numit Cercul Petrașevski. Atacurile sale de epilepsie s-au instaurat pe fondul unor chinuitoare și continue tensiuni psihologice: o execuție simulată, apoi niște ani grei de detenție, în care a fost terorizat de comportamentul samavolnic al maiorului Krivțov. Ispășirea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Religion" (1873); "Theism" (1874) și "Dissertations and Discussions", volumul IV (1875). Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie și logică, a dezvoltat filosofia utilitaristă și filonul tradiției empiriste engleze și a fost cel mai important dintre liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie a inducției și procedee de experimentare. În morală, a adaptat utilitarismul lui Jeremy Bentham într-un utilitarism care consideră fericirea ca scop final al moralei. În politică, a avut poziția unui liberal care nu cerea intervenția statului decât în beneficiul celor slabi și în special a femeii. Lucrarea „Despre libertate” este unul dintre textele de referință ale doctrinei liberale, reprezentând, în fond, un tratat despre libertate. Cartea explorează natura și limitele puterii
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Din 1860, în Regatul Unit au apărut organizații politice restructurate, conduse de noi lideri eficienți. John Bright și William Gladstone au transformat Partidul Whig în Partidul Liberal, iar Benjamin Disraeli i-a reunit pe Tory cu Partidul Conservator. Liberalii și conservatorii au declanșat o campanie de extindere a dreptului de vot, fiecare partid aspirând să capete sprijinul cetățenilor. Partidul Liberal, influențat și inspirat de Gladstone, a început lupta pentru democratizare. În 1861, Charles Dickens a publicat Great Expectations, considerate
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
pentru bărbații de la oraș decât pentru cei din mediul rural, făcând discriminări între săracii din zona rurală și cea urbană și excludea pe deplin femeile. În următorii 17 ani, nici administrația Gladstone, nici Disraeli nu au extins dreptul de vot. Liberalii au obținut promulgarea legii electorale din 1884, care prevedea pentru bărbații de la sate aceleași criterii stabilite în 1867 pentru bărbații din mediul urban. Nouă lege acordă drept de vot tuturor bărbaților, exluzand muncitorii fără domiciliu stabil, servitorii și bărbații necăsătoriți
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
baza unor examene. Reforma încerca să pună capăt tendinței de a angaja personal pe criteriul relațiilor clientelare decât pe competențe. Similar, guvernul reducea controlul forțelor sociale tradiționale asupra învățământului superior și asupra corpului ofițeresc. Muncitorii beneficiau de pe urma interesului manifestat de liberali față de categoriile defavorizate. Femeile obțin drepturi limitate să-și păstreze proprietatea după căsătorie. Este adoptată legea educației elementare-"Forster Act" prin care accesul la învățământul primar era gratuit pentru copii cu vârste cuprinse între 5-12 ani. Însă părinții încă continuau
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
-se de tradiția "laissez-faire" a partidului, au lansat un program de bunăstare socială similar cu cel din Germania. În 1906, forțele muncitorești s-au unit, formând Partidul Laburist, o nouă organizație devotată clasei muncitoare cu care aveau să se înfrunte liberalii și conservatorii.Muncitorii erau în continuare cea mai numeroasă clasa și încă nu aveau puterea să schimbe situația politică până când în 1900 a fost înființat un comitet al reprezentării laburiste care căuta sprijin material și electoral. Partidul avea resurse financiare
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
Secretarul organizației-James Ramsay MacDonald, care avea să ajungă primul premier laburist, a semnat un acord secret electoral cu Partidul Laburist pentru a câștiga alegerile și a forma guvernul. Pe baza acordului, în 1906, alegerile au fost câștigate de laburiști și liberali. Partidul Laburist avea influențe ideologice (în mică parte, marxiste), era un partid reformist, dar nu ataca bazele societății și economia capitalistă. Nu era un partid revoluționar care se baza pe lupta de clasă, dar era membru al Internaționalei a II
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
cu partidul conservator și declanșând astfel o campanie împotriva liberului schimb. A propus un spațiu economic comun al Marii Britanii și al coloniilor, protejat de protecționism vamal. Va abandona proiectul după ce s-a îmbolnăvit grav. Campania sa a fost denigrată de liberali pentru a atrage mai multe voturi, considerând că protecționismul ar fi afectat importul de cereale și ar fi scumpit pâinea. În 1906 astfel, liberalii sprijiniți de laburiști, au câștigat alegerile. Va veni la conducere o nouă generație de liberali: Herbert
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
protecționism vamal. Va abandona proiectul după ce s-a îmbolnăvit grav. Campania sa a fost denigrată de liberali pentru a atrage mai multe voturi, considerând că protecționismul ar fi afectat importul de cereale și ar fi scumpit pâinea. În 1906 astfel, liberalii sprijiniți de laburiști, au câștigat alegerile. Va veni la conducere o nouă generație de liberali: Herbert Henry Asquith, David Lloyd George , Winston Churchill, John Burns. A fost adoptată o lege prin care se stabilea că sindicatele nu mai erau urmărite
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
de liberali pentru a atrage mai multe voturi, considerând că protecționismul ar fi afectat importul de cereale și ar fi scumpit pâinea. În 1906 astfel, liberalii sprijiniți de laburiști, au câștigat alegerile. Va veni la conducere o nouă generație de liberali: Herbert Henry Asquith, David Lloyd George , Winston Churchill, John Burns. A fost adoptată o lege prin care se stabilea că sindicatele nu mai erau urmărite în justiție pentru daunele provocate de greve după ce în 1901 fusese adoptată o decizie juridică
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
de implantări industriale masive și de creșterea ofertei de locuri de muncă. Partidul Conservator britanic domina clasa politică, având scor electoral de 38-55% în plină criză economică, având personalități ca Bonar Law, Stanley Baldwin, Austin Chamberlain, Samuel Hoare și fostul liberal Winston Churchill. Principiile partidului erau axate pe apărarea tradiției, liberă întreprindere, rigoarea financiară și pe ordinea socială. Partidul se dorea a fi reformist și era susținut electoral de înalta aristocrație și burghezie, precum și de clasa mijlocie cu nivel înalt de
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
David Lloyd George a condus un guvern de uniune națională alături de conservatori și laburiști, însă fără a consulta Camerele prin intermediul unui cabinet de război format din cinci membri pe durata războiului. În decembrie 1918 , conservatorii au obținut 48% din sufragii, liberalii 14%, laburiștii 22%, formându-se un cabinet de coaliție conservator și liberal. Guvernul s-a preocupat de reluarea consumului și a investițiilor, provocând o supraîncălzire a economiei, ajungându-se la creșterea prețurilor. S-au emis bilete de banca în număr
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
pentru a opri șomajul prin încurajarea producției interne a inițiat măsuri protecționiste. Și în decembrie 1923 au loc alte alegeri generale, în care conservatorii obțin 38%, laburiștii-31% și liberalii-30%, niciun partid neobtinand o majoritate. Laburiștii ajung la guvernare cu sprijinul liberalilor, fiind format un guvern condus de moderatul Ramsay MacDonald care a propus un program socialist mai moale-a redus impozitele indirecte, a dezvoltat rețeaua căminelor sociale, a democratizat învățământul secundar, a crescut ajutoarele pentru șomeri și bătrâni, iar în politică
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]