8,184 matches
-
nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca serviciu gratuit (Tronto, 1993, p. 157-180). Se pot sintetiza, astfel, anumite scopuri ale teoriilor feministe: valorizarea maternității, în special, și a activităților de îngrijire, în general, cu o dublă miză: scoaterea acestor activități din sfera exclusiv feminină și aducerea lor în plan public și politic. În încheierea acestui studiu, mă voi referi succint la problematica femeilor-lider. Modalitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
femeile (nu pentru că s-ar fi confruntat cu oportunitatea de a alege) și diviziunea de gen a muncii, din relaționarea cu spațiul privat decurg, într-adevăr, anumite interese, cum ar fi, de pildă, cele legate de creșterea copiilor: concediu de maternitate 1, alocația pentru copil etc. Cercetările din România pot să susțină afirmația că interesele femeilor se întâlnesc la nivelul unei instituții: familia. Dar în ce măsură conștientizezi, ca femeie, că gospodăria, creșterea copiilor îți ocupă așa de mult timp, încât nu prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
gen să nu fie conștientizate ca atare decât de o minoritate a femeilor din România (Miroiu, 2004; Pasti, 2003; Popescu, 2004). Temele selectate de noi ca încadrându-se în aria intereselor de gen sunt: egalitatea de șanse ca principiu general, maternitatea, familia, protecția socială, alocările bugetare. Reprezentarea femeilor din România în viața politică după 1989 Dacă despre interesele de gen nu există date de cercetare concludente, în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică după 1989, putem face și aprecieri comparative. O simplă observație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
ipotezei studiului, respectiv reprezentantele PSD în Parlament au puține propuneri legislative prin care să propună politici pentru respectarea și promovarea intereselor de gen. O altă observație este aceea că activitatea lor cu componentă de gen are în vedere teme precum maternitatea, familia, iar politicile susținute sunt de protecție socială, în concordanță cu principiile social-democrate. În ceea ce privește cele patru parlamentare care au migrat către sau dinspre PSD, două dintre ele s-au remarcat prin reflectarea intereselor de gen în activitatea lor, respectiv Mihaela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
activitate similară celorlalte două colege în ceea ce privește reflectarea intereselor de gen, chiar dacă într-o proporție diminuată. Astfel, Maria Petre a introdus o propunere legislativă privind alocația de susținere pentru părintele singur și a avut intervenții pe tema drepturilor copilului și protecția maternității. Așadar, reprezentantele PD, chiar dacă într-un număr scăzut, nu au neglijat interesele de gen în activitatea lor. și în cazul lor, majoritatea propunerilor și intervențiilor se înscriu în aria protecției sociale, iar temele predilecte sunt „mama și copilul”. Chiar dacă este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
referitoare la sănătatea reproducerii și reproducerea asistată medical. Este destul de neobișnuit că pentru poziția respectivă nu a fost aleasă una dintre colegele cu o activitate mai concludentă în ceea ce privește interesele de gen. Celelalte trei parlamentare PRM sunt axate pe componentele „copii”, „maternitate”, doar Mihaela Ionescu având și intervenții la nivelul principiilor, cum a fost, de pildă, declarația politică „Egalitatea de șanse de la teorie la practică”. Astfel, parlamentarele PRM se dovedesc în primul rând puțin interesate de problematica de gen, iar în al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a fost, de pildă, declarația politică „Egalitatea de șanse de la teorie la practică”. Astfel, parlamentarele PRM se dovedesc în primul rând puțin interesate de problematica de gen, iar în al doilea rând adepte ale unei viziuni asupra femeilor care glorifică maternitatea. Chiar dacă au avut propuneri legislative prin care răspundeau anumitor nevoi ale femeilor, nu au venit cu inițiative care să stimuleze pe termen lung eliminarea patriarhatului. Dubla minoritate Am lăsat pentru final analiza activității în Parlament a reprezentantelor minorităților naționale, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
anul 2006 pentru femeile din România, cele care vor deveni mame, este cutremurător ș...ț și cred că aici trebuie să ne solidarizăm și să avem un punct de vedere comun, noi, femeile politician, pentru că ele pierd la indemnizația de maternitate, pentru că ele pierd la stimulentele pentru reîntoarcerea la locurile de muncă. și a treia măsură pe care aș lua-o: mi-aș apleca din nou privirea către sinistrații care încă stau sub cerul liber. Anca Boagiu: Nu trebuie să uităm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
asupra riscului social și a rolului Statului. Securitatea socială are drept scop eliberarea omului de nevoi, garantîndu-i o anumită securitate a venitului. Este considerat drept risc social tot ceea ce amenință venitul regulat al indivizilor: boală, accident de muncă, deces, bătrînețe, maternitate, șomaj. În locul unor politici parțiale și al unor reforme limitate în domeniu, lordul Beveridge propune punerea în operă a unui sistem global coerent. 1.3.3.2. Cele trei funcții ale protecției sociale a) Funcția socială de asigurare. Printr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii care, cu câteva excepții, interzicea avorturile, s-a înregistrat o explozie demografică, explozie care a condus la creșterea semnificativă a numărului de copii abandonați în locuri publice și maternități. În aceste condiții a fost adoptată Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori care, deși prevedea măsuri alternative de protecție, de tipul plasamentului familial 52 promova instituționalizarea copiilor. Majoritatea instituțiilor erau de dimensiuni
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au fost declarați români, 23% au fost declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic sănătoși (91%). Un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți 32,0% 68,0% Frați/surori după un singur părinte 20,5% 79,5% Protecție specială 94,2% 5,8% Plasament in regim de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar să aibă maternitate recunoscută, însă nu și paternitate recunoscută; de asemenea este mult mai probabil să fi beneficiat de protecție specială, concretizată cel mai probabil în plasament familial, dar puțin probabil să fi beneficiat de plasament în centru de plasament, aspect expectat ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au declarat că etnia copilului este incertă sau necunoscută. În ceea ce privește istoricul social al copilului, 17,7% dintre copii au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
056 -.026 .125 -.018 -.166 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
poate exprima singur nevoile. Cu toate aceste, atât analiza cantitativă, cât și analiza calitativă dovedesc ușurința în adaptare a copiilor foarte mici. În cazul nostru, două respondente au adoptat copii care au fost plasați în regim de urgență, din spitalul maternitate, în familiile lor imediat după nașterea copilului. Niciuna dintre ele nu a semnalat dificultăți de adaptare ale copilului. Copiii adoptați după vârsta de 6 luni au prezentat din ce în ce mai multe dificultăți în această sferă. Un rol important l-a avut forma
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile raționale sau iraționale, aspirațiile, emoțiile femeii sau cuplului și la nivelul politicii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile raționale sau iraționale, aspirațiile, emoțiile femeii sau cuplului și la nivelul politicii demografice, când statul intervine, direct sau indirect, în încercarea de a reglementa dinamica fertilității
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Primăvara? Pentru primăvară sunt prea grele. Toamna? Ploile mi le-ar face praf. Nu știu de ce le-am luat, ce rost au, ar trebui să inventez un anotimp special și n-am timp. 14: „Acum șapte ani, la ieșirea din maternitate, după ce am născut, am văzut o frumoasă salată proaspătă. Mi s-a făcut poftă... O poftă care nu încetează. Soțul meu îmi aduce, în loc de flori, salate proaspete. În șapte ani am mâncat peste 15.000 de bucăți...” (declarațiile doamnei Mary
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Partea a doua a legendei, călătoria spre Marsilia și minunile săvârșite, calchiază în bună măsură „Viața Mariei Egipteanca”: retragerea în pustiu; conviețuirea cu îngerii; penitența; revelația finală. Episodul miracolului produs asupra soției principelui va lega pentru totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul Maria Magdalena: victima unei „teologii phalocrate” Pentru a înțelege mai profund „fenomenul Da Vinci Code” e necesară o incursiune în contextul teologic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]