8,023 matches
-
abuz, îi bine că poți să mănânci supă. Când îi vine’ iară tura, el avea grijă de mine să-mi deie mâncare de la restaurant, nu mâncare cum o fost... La restul le dădea mâncare ca la penitenciare, varză acră, de mirosea tot coridorul... Și zice către mine: Am un piure de cartofi, și îți aduc, da’ nu mult, și două bucățele de carne. Zic către el: O, Dumnezeu vă deie sănătate! Odată zice către mine: Auzi, la ce condamnare te aștepți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
către pușcărie, s-o făcut mare scandal atunci... Pă noi pe toți ne-o pus pe burtă în paturi, și-apoi chiar prin camera noastră o băgat pompierii furtunu’... Că ce-o făcut ăștia? O făcut foc din cârpe, să mirosă, că îi foc și chestii în cameră... Și-apoi o-nceput pompierii să le baje apă, da’ n-o reușit, că ăștia o băgat toate saltelele-n geamuri și n-o putut băga. Pă urmă locotenentul major Istrate o deschis
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era frică... Eu m-am speriet și mi-a turnat mama cositor... (râde-n.n) Eram copchil atuncea când a’ venit rușii... Și au dormit noaptea acolo, că se cazau, și țin minte că tăiau oi, și avea cazan și mirosea a oaie fiartă... Mergea bucătăria... Ce vă mai amintiți despre anii instaurăii comunismului? Când au venit comuniștii prima oară aicea în Suraia? În ’47-’48, cam așa a fost... Îl țin minte pe Vasile, Dumitru Morar a fost, Costică Florea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pipete se scot 200 cmc soluție și se introduc într-un pahar de laborator de 400 cmc. Se adaugă acid clorhidric 40% până la pH 7 și se încălzește pe sita din azbest la flacăra unui bec de gaz până când soluția miroase slab a amoniac. Se filtrează hidroxidul de aluminiu printr-un filtru cu banda albă, iar filtratul se prinde într-un pahar de 400 cmc, se evaporă până la circa 150 cmc, se adăuga amoniac până la pH 7 și circa 10-15 picături
HOTĂRÂRE nr. 415 din 19 mai 2000 privind caracterizarea, clasificarea şi marcarea produselor din sticlă cristal în vederea comercializării acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128799_a_130128]
-
Vodă Ialomița 1. Axintele 2. Balaciu 3. Cazanesti*) 4. Ciochina 5. Cocora 6. Grindu 7. Munteni-Buzau 8. Reviga 9. Sălcioara 10. Sfîntu Gheorghe ─────────────────────────────────────────────────── Total zona 3: 16 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 4 Argeș 1. Barla 2. Caldararu 3. Hârsești 4. Izvoru 5. Mirosi 6. Mozaceni 7. Negrasi 8. Popești 9. Recea 10. Slobozia 11. Ștefan cel Mare 12. Teiu 13. Ungheni Olt 1. Crampoia 2. Icoana 3. Mihaesti 4. Movileni 5. Nicolae Titulescu 6. Radomiresti 7. Seaca 8. Serbanesti 9. Tufeni 10. Văleni
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
informațiile relevante despre substanța sau preparatul periculos, în special informațiile prevăzute la pct. 9.2. 9.1. Informații generale 9.1.1. Aspect Se indică starea fizică (solid, lichid, gaz) și culoarea substanței sau preparatului periculos livrat. 9.1.2. Miros Dacă este perceptibil un miros, se face o scurtă descriere a acestuia. 9.2. Informații importante pentru sănătate, securitate și mediu pH Se indică pH-ul substanței sau al preparatului periculos în forma în care acesta este livrat sau al
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
momente ale zilei, când observarea se va referi la comportamentul copilului, dar și în relație cu ceilalți. Se recomandă a se urmări dacă pacientul sare, țipă, introduce orice obiect găsește în gură, atinge obiectele ca un fel de mângâiere, le miroase, pune mâinile la ochi sau la urechi, se urcă pe scaun, pe scări sau pe alte obiecte fără a anticipa pericolul, se tăvălește, țopăie, nu poate sta într-un loc, nu se poate juca în mod adecvat cu o jucărie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferite momente ale zilei; La ce trebuie să fim atenți? 1. Comportamentul: * pune mâna la ureche; țipă mai tare pentru a acoperi zgomotul celorlalți; * bagă totul în gură; nu mănâncă decât un fel de mâncare care are o anumită textură; * miroase obiectele; * pune mâna la ochi; * incert în tot ceea ce face (nesiguranță); * are nevoie de încurajări permanente (timiditate); * se cațără pe o scară și apoi sare (nu conștientizează pericolul); * nu stă tocului, se tăvălește pe jos, țopăie, mângâie peretele, manipulează jucării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de deficiențe la nivelul organelor senzoriale ci de faptul că persoanele cu autism au alte experiențe senzoriale (auditive, tactile, vizuale), iar prelucrarea lor la nivel central face ca lumea înconjurătoare să devină derutantă și amenințătoare. * Concluzia: cineva, aude, vede, simte, miroase, gustă dar nu poate aduna toate aceste informații într-un întreg cu sens. El nu poate înțelege bine lumea și nu poate acționa adecvat. ...din perspectiva persoanei: * „privesc iarba și văd sute de fire individuale, fiecare are o formă diferită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place să miroase obiectele; * preferă doar un singur fel de mâncare ( vrea biscuiți) sau Dă dovada de suprasensibilitate: * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva; evită situațiile aglomerate; nu vrea să se așeze pe scaun; se luptă fizic sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
opoziția de număr. 2. Prepoziții-morfem. Fixează identitatea cazurilor, în planul expresiei, patru prepoziții morfem: -a; marchează cazul genitiv prepozițional; se construiește cu substantive determinate de pronume de cuantificare: „Gândi adânc... asupra egalității a două hipotenuze.” (M.Eminescu, P.L., p. 67), „Miroase florile-argintii/Și cad, o dulce ploaie,/Pe creștetele-a doi copii/ Cu plete lungi, bălaie.” (M. Eminescu, I, p. 179); -de; marchează cazul genitiv prepozițional, frecvent mai ales în limbajul popular și în limbajul poetic: „O mamă, dulce mamă, din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel, de suprafață, verbele se află înscrise în micro-câmpuri semantice, în funcție de o componentă ontologic-semantică pe care se întemeiază sensul lexical concret al fiecărei unități lexicale 5: • verbe de percepție (verba sentiendi): a simți, a vedea, a zări, a auzi, a mirosi, a pipăi etc.; • verbe ale cunoașterii: a afirma, a nega, a cunoaște, a recunoaște, a tăgădui, a deduce etc.; • verbe ale comunicării: a spune, a întreba, a răspunde, a informa, a declara etc.; • verbe didactice: a explica, a susține, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează pe deplin prin relația sintactică dintre verb și un complement direct: „Le-am scris cu unghia pe tencuială.” (T. Arghezi) Sunt tranzitive directe: • verbele de simțire: a vedea, a auzi, a privi, a simți, a asculta, a pipăi, a mirosi etc. „C-acel demon, plânge, râde, neputând s-auză plânsu-și.” (M. Eminescu); „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi) • verbele factitive: a scula, a trezi, a culca etc.: „Totuna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Argeșului) 2.a. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală (pronominală): • ca singură variantă a exprimării genitivului, când funcția de atribut se realizează prin substantive de cuantificare sau determinate de adjective de cuantificare sau prin pronume de cuantificare (numerale cardinale): „Miroase florile-argintii / Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii / Cu plete lungi, bălaie.” (M. Eminescu) „Moștenirea ta și-a tot: uitarea.” (M. Eminescu) • ca variantă paralelă a genitivului realizat prin dezinență; oscilația caracterizează pronumele câțiva (câteva): ... plecarea a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impun ca mărci specifice primele trei prepoziții: „Câteodată... prea arare... A târziu când arde lampa Inima din loc îmi sare Când aud că sună cleampa...” (M. Eminescu, I, 106), „Aș vrea să-mi cufund din nou obrazul în părul ei mirosind a vânt și a noapte.” (O.Paler, Galilei, 167), „Căci scris a fost ca viața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă.” (M. Eminescu, I, 190), „Era necesar, adaugă unul din ei fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
veche.” (G. Bacovia, 184) • pronume: „Tot pământul e plin de oameni ca mine, ca tine, ca el, plecați să lupte...” (G. M. Zamfirescu, 257) • forme verbal-nominale: „Ulcioare-nchipuind s-adape au forme fetele parcă-ntr-adins alcătuite să ne scape.” (L. Blaga, 312), „Mirosea a cozonac șezut la răcoare și a friptură.” (E. Barbu, 109) „Omul nu-i decât măsura Unui drum de împlinit.” (L. Blaga, 222) • adverbe: „O astfel de moarte-i iadul. Alte lacrimi, alt amar Mai crud nici e cu putință
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu paiul, în lumânare, în confeti, a unor bucăți de hârtie, în perdea, în morisca etc; umflarea baloanelor; aburirea oglinzii prin expirul aerului pe buze sau pe nas; exerciții de inspir și pronunțare pe expir a unor versuri „Ce frumos miroase floarea!”, numărare rapidă, de emitere a unor tonuri muzicale; exclamații, interjecții; pronunțarea prelungită a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu față-n soare; Spăl păpușile cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult îmi place și iubesc Are-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult îmi place și iubesc Are-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de cleștar, la flăcările lumânărilor, Cotnarul acesta alb avea răsfrân geri de purpură și sânge...” „Simțeam strecurându se un miros subtil, insinuant și lasciv. Mi se părea și mie că undeva, îndărătul nostru, cineva uitase o candelă aprinsă, pare a mirosi a smi rnă... a tămâie” - scria și N.D.Cocea Al.O. Teodoreanu îl descria: „Cu gust amărui de coajă de nucă foarte parfumat, cel mai nobil, cel mai sincer, cel mai puternic, un adevărat rege soare al vinurilor. E singurul vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lucr uri vechi ale casei, strecurându se un miros mai subtil, mai insinuant, iritant și lasciv. M-am uitat mirat în jurul meu. Mi se părea că undeva, îndărătul nostru, cineva uitase vreo cădelniță aprinsă. I-am răspuns simplu: - Parc-ar mirosi a smirnă, a tămâie. Conu Manole zâmbea: - Uită-te acum și la culoarea lui. Ridicând un pahar până în dreptul lumânărilor mă întrebă: - Cum ți se pare? Cum să mi se pară! în pahar nu mai era vin, ci chihlimbar. Ape
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]