9,631 matches
-
astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualul său de istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În Manual..., Aaron acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei" (Aaron, 1839, p. 16, subl. n.). În ciuda acestei concesii în privința purității italice a coloniștilor, romanitatea pură a poporului român nu poate fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a unor instrumente de lucru pentru cei ce se inițiază în conținutul atît de vast al cunoașterii politicii. Este nevoie, prin urmare, să amintim că întocmirea unor manuale în acest vast domeniu nu este o activitate lipsită de dificultăți, de nenumărate asperități și chiar de mari obstacole. Că este așa ne-o dovedește faptul că în lume, la ora actuală, nu există decît cîteva manuale de referință în acest domeniu de activitate. Cu alte cuvinte, nici în America (S.U.A.) și nici
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a reifica și de a cristaliza analizele politice, de a le reduce, în cele din urmă, la dimensiuni naționale. Istorie și realitate În același timp, cercetătorii politicii, din oricare punct de vedere ar fi abordat problemele, și-au pus, de nenumărate ori, și problema metodei, adică a modalităților prin care să strîngă informații, să le analizeze și să le selecteze, pentru a le combina în generalizări și explicații. De-a lungul timpului, firește că sursa oricărei date și a oricărei explicații
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ca obiectiv realizarea unui tablou clar, cît mai complet al tuturor problemelor ridicate. 2. O DEFINIȚIE PRELIMINARĂ Activitate și interes Orice definiție trebuie să delimiteze domeniul de cercetare în chiar momentul în care caută să-și clarifice obiectul cercetării. Există nenumărate definiții ale participării politice. Ar fi, poate, suficient și necesar să încercăm o combinare-fuziune între definițiile care pun accentul aproape în mod exclusiv pe activitățile indivizilor și definițiile care evidențiază implicarea lor psihologică, interesul, între cele care acceptă cadrul politic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
oameni de afaceri și consultanți politico-economici. Mai ales în aceste locuri se exercită, și uneori este chiar monopolizată, activitatea de lobbying de către grupuri de interese active din punct de vedere politic. Firește că presiunea în sine poate fi exercitată în nenumărate variante, cu grade mai mari sau mai mici de reușită. În realitate, nici măcar în context anglo-saxon, unde există o predispoziție către acceptarea presiunilor încrucișate dintre diferite grupuri ca element dinamic ce modelează alegerile politice în anumite momente, nu toate grupurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai larg și mai bogat, Smelser introduce o serie de diferențe și precizări care fac posibilă identificarea diverselor tipuri de comportamente colective, chiar pe baza obiectivelor pe care le urmăresc. Totuși, există elemente componente ale teoriei sale care au atras nenumărate critici. În primul rînd, tendința de a considera că mișcările și comportamentele colective sînt produsul exclusiv al tensiunilor și disfuncțiilor sociale, că societatea trebuie văzută ca un element stabil și ordonat, într-o stare de echilibru, pe care mișcările îl
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
proporționalitate între voturile obținute și locurile atribuite. Există și varietăți destul de interesante de sisteme mixte, caracterizate printr-o mai mare sau mai mică proporționalitate a rezultatelor (Carducci 1994). Întrebările la care analiza diferitelor sisteme electorale trebuie să dea răspunsuri sînt nenumărate. Se impune, înainte de toate, să dăm o explicație exactă a mecanismului de transpunere a voturilor în mandate. În al doilea rînd, e necesar să evaluăm incidența fiecărui mecanism asupra formării opțiunii de vot din partea electoratului și asupra comportamentului candidaților și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
elemente de politică sau politici publice. Delimitînd terenul în sfera negației, discuția se poate face la un nivel mai complex cînd se trece la definiția pozitivă a ceea ce înseamnă concret o politică publică. Ce este o politică publică Întrucît există nenumărate definiții ale politicilor publice mai mult sau mai puțin acceptabile și utile, e suficient să ne oprim asupra unui aspect crucial: politicile sînt publice atunci cînd sînt realizate de autoritățile guvernamentale, înțelese în sens larg. Astfel, James Anderson [1990, 5
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
opinia cărora "o politică publică este rezultatul activității unei autorități înzestrate cu putere publică și legitimitate instituțională". Evident, nu toate activitățile "autorităților înzestrate cu putere publică și legitimitate instituțională" pot fi numite politici publice. Este suficient să ne gîndim la nenumăratele activități prin care autoritățile urmăresc menținerea și creșterea puterii lor personale, a prestigiului, afirmării și a suportului lor electoral. Aceste obiective sînt, uneori, mai ușor de realizat, nepro-ducînd în mod deliberat nici o politică publică, deși, în mod nu tocmai paradoxal
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1985; Hibbs 1987]. Și diferențele Este evident că nu este nici posibil și nici de dorit să se ajungă la o soluție definitivă în problema referitoare la determinanții politicilor publice. Pe baza a ceea ce s-a susținut și subliniat de nenumărate ori, este posibil să întîlnim diferiți determinanți, în funcție de diversitatea ordinii instituționale și de sistemele de partide. În orice caz, putem stabili cu destulă certitudine cel puțin un punct de diferență. Chiar și atunci cînd disponibilitatea resurselor socio-economice determină în mod
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
democratic să îi convingă pe politicienii de profesie, pe activiști și pe cetățeni de importanța și de eficiența principiilor de conciliere și de împă-care. Democrația crește, ca să spunem așa, din ea însăși, din buna funcționare a acelor principii verificate de nenumărate ori de-a lungul timpului. Totuși, în orice fază și în orice perioadă de trecere, nu sînt de neglijat riscurile ca procedura de înfăptuire a democrației să întîl-nească obstacole de netrecut. În particular, atît ajungerea la un compromis democratic între
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a stabili și raporturi cu diverse state ale lumii, dezvoltând în special relațiile economico-financiare, inclusiv cu cele vestice. În ajunul evenimentelor din România din decembrie 1989, relațiile româno-chineze erau dezvoltate în multe domenii, așa cum am arătat mai sus, existând proiecte nenumărate în domeniul economic, în curs de desfășurare în China; se realizau credite pe perioade de ani în șir, acordate României, ceea ce crease o situație de colaborare multiplă; la sfârșitul anului 1989 și începutul anului 1990, relațiile comerciale româno-chineze atinseseră pragul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
interes de profesori și aveau un rol deosebit în ridicarea calității învățământului. Punerea în lumină a marilor personalități ale științei și culturii românești și universale reprezenta, de asemenea, o activitate permanentă în cadrul I.C.P.P.D. Am participat, alături de conferențiarul Vasile Ghenciu la nenumărate prezentări a unor personalități ale biologiei românești: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Emil Racoviță, C. Ionescu, Constantin Sandu Aldea, Paul Bujor etc. Au fost amenajate case memoriale pentru unele dintre aceste personalități: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Andrei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sau curajul să creadă că un absolvent de pregătire artistică la bază, poate închega o teză în domeniul biologiei aplicate, să-i accepte coordonarea și să-și asume ceea ce derivă din acest fapt. Profesorul Mustață a știut cum să clarifice nenumăratele incertitudini, „rătăciri” pe care le am avut pe drumul pe care pășisem, cu tactul didactic al „domnului Trandafir”, găsind cuvintele potrivite pentru a lămuri și a-mi stârni curiozitatea de-a desluși mai mult din subsidiarul științei entomologiei. Profesorul Mustață
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de sala unde lucrau cei ce se preparau pentru doctorat, căci în practicum pentru începători erau totdeauna 20-30 studenți”.”. În scurt timp au venit mulți practicanți, sau doctoranzi, între care: Otto Beyer, Otto Lehman, Antipa, Driesch etc. Am reluat de nenumărate ori pasajele din amintirile lui Leon privind pasiunea și dăruirea cu care lucra Pohle, laborantul sau tehnicianul lui Haeckel. Am rămas impresionat de dăruirea acestuia în muncă, de stima și devotamentul pe care le avea față de profesorul său. Îmi amintește
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
un om atât de mare, nu se putea comporta decât așa. E. Haeckel a fost nu numai un cercetător, profesor și filosof de excepție, ci și un artist adevărat. În afară de desenele științifice cu care și-a înnobilat lucrările, a lăsat nenumărate desene, acuarele și lucrări în ulei. Vila „Meduza”, casa sa, a fost pictată în interior cu portretele în mărime naturală ale lui Goethe și Schiller și cu arbori genealogici ai păsărilor, de o mare valoare artistică. Mă întreb și astăzi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acest motiv dar și din pricina insinuării că admiterea în corpul nostru diplomatic ar depinde de o "protecție" ilicită de care se bucură candidatul -, istoria învestirii mele ca diplomat merită să fie reținută. În ce mă privește, la fel ca alți nenumărați adolescenți, și eu am ajuns să hotărăsc, când încă eram elev în clasele superioare de liceu, la ce facultate speram să mă înscriu și care să fie profesia mea la sfârșitul studiilor universitare. La acea vârstă am optat pentru studiul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
acest traseu. Dar norocul mi-a surâs, căci nu m-am pierdut pe drum și am ajuns la timp ca să petrec câteva minute în compania rabinului și a grupului ce-l însoțea. Ovadia Yosef, care a avut parte de onoruri nenumărate, a fost totuși măgulit de gestul modest al tânărului diplomat care eram și, încă pe deasupra, fiu de rabin așkenaz. Episodul referitor la Cardinalul Jean-Marie Lustiger, arhiepiscop catolic de Paris, este cu totul diferit de acela privindu-l pe șef-rabinul Ovadia
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
îndrepte ce era strîmb, care vedea ce tatăl său nu putea să vadă. Aș fi vrut să-l mai întîlnesc pe acel omuleț în devenire dar, din păcate, existențele noastre nu s-au mai intersectat. Viața mi-a oferit și nenumărate momente de amuzament cu rîs gîlgîit, momente care mă fac să le retrăiesc cu plăcere și cu mare intensitate de cîte ori am prilejul. Trista pățanie din "Moartea capodoperei" (p. 186) a confratelui meu Ponor, este adevărată și mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stau singur în Villa Blanca de unde priveam, așezat comod într-un fotoliu de bambus, spre "Capcana Piraților". Din fotoliul acela, așezat pe "Terasa Piraților" (p. 541), în partea dinspre nordul Villei Blanca, privirea mea domina golful acela micuț, martor al nenumăratelor capturări de convoaie de nave în drum spre Europa, purtătoare de comori inestimabile. Legile piraților, nescrise, prevedeau uciderea tuturor, în bloc, ca să nu rămînă nici un martor. Briza mării însă, acolo, pe acel fotoliu, mă mîngîia delicat și îmi susura la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu glumă, cu acareturi fără număr, cu pășuni întinse prin munți și pomi fructiferi cît lumea. Dar ce, numai averea asta o aveau? Aveau animăluri, orătănii și porci. Dar ce porci! Cu slana cît un lat de palmă! Prin odăile nenumărate erau mobile, fel de fel, erau țesături măiestre și, pe deasupra, într-o cameră erau și două puști. Trei zile și trei nopți a durat nunta și trompetiștii aveau bășici pline cu apă sărată pe buze. Doru și Natașa au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de desfrîu, făcînd din superbul Constantinopol o victimă bună de jefuit. Capodoperele care ni s-au transmis, foarte puține, au fost scăpate de la topire de oameni religioși, care au plătit prețurile cerute de bandiții jefuitori din Cruciadă. Orașul Liège avea nenumărate piese de o frumusețe rară, similară vremurilor mărețe ale Constantinopolului și m-am simțit mîndru de Europa. Poate că nu eram chiar la același nivel de desăvîrșire, dar nu aveam de ce să ne simțim primitivii acelor vremuri. Am văzut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unde luam micul dejun se auzea zgomotul opintelii avioanelor spre înaltul cerului. Cele mai pîntecoase păreau că fac explozie la desprinderea de sol și apoi răsuflau ușurate, țîșnind îndrăzneț spre lumea largă. În restaurant lume nu prea multă defilează prin fața nenumăratelor atracții culinare și, cu mișcări ezitante, aleg, sau mai corect, ciugulesc de pe ici și de pe colo cîte o feliuță de te miri ce. Conștient că n-am nevoie de multe calorii, trec și eu cu un aer de nepăsare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]