18,249 matches
-
dar și un jurnal al reporterului, al călătorului. Se mai cuvine menționat că pasiunea de călător și înzestrarea de observator sunt învederate de pagini de reportaj în care M. s-a străduit să evite fasonul găunos, lozincard, confecționat-patetic ori convențional omenesc, impus în epocă unor astfel de producții jurnalistice. Anul trecut în Calabria este o scriere subiectivă și nonficțională, cronică a unui sejur de câteva luni în sudul Italiei, în 1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii clasici (1942), utilă introducere în civilizația antică. Evidențiază actualitatea creațiilor clasice prin studii cu tentă eseistică, privitoare fie la eternul omenesc al eroilor homerici sau la elementele de continuitate între dramaturgia lui Euripide și cea a lui Ibsen, fie la argumentele detractorilor lui Vergiliu sau la lupta cu sine a lui Marc Aureliu. În scrierile sale, adeseori înnoitoare, M. se arată
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
istoria dezvoltării lumii a treia este presărată cu ruinele marilor proiecte agricole și a orașelor noi (precum Brasília sau Chandigarh), care și-au dezamăgit rezidenții. Nu e, din păcate, greu de Înțeles de ce s-au pierdut atât de multe vieți omenești din cauza violenței organizate Între grupuri etnice, secte religioase sau comunități lingvistice. Mai greu de explicat este de ce atât de multe planuri bine intenționate, menite să ridice nivelul condiției umane, au eșuat atât de tragic. În cele ce urmează, doresc să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
conductelor și canalelor de scurgere, reperarea infractorilor și a dezertorilor (cu condiția ca aceștia să se afle la adresa indicată), planificarea transportului În comun, alimentarea cu apă și colectarea deșeurilor menajere. Merită evidențiate trei aspecte ale acestei ordini geometrice aplicate așezărilor omenești. Primul este acela că ea este cel mai evidentă nu de la nivelul solului, ci de sus și din exterior. După cum nici un participant la o paradă sau un lucrător la banda rulantă nu poate vedea Întregul, nici cetățeanul din mijlocul acestui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În primul rând, modernismul extrem a presupus o ruptură radicală de istorie și tradiție. Cum gândirea rațională și legile științei puteau oferi un răspuns unic fiecărei Întrebări empirice, nimic nu trebuia considerat ca de la sine Înțeles. Toate obiceiurile și practicile omenești moștenite, deci nefondate pe un raționament științific - de la structura familiei și modelul de gospodărie până la valorile morale și formele de producție - trebuiau reanalizate și modificate. Structurile din trecut erau, În general, văzute fiind rodul miturilor, superstițiilor și prejudecăților religioase. Rezulta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un alt monument american, extrem de diferit: sculptura ce descrie ridicarea drapelului american pe vârful muntelui Suribachi, la Iwo Jima, În al doilea război mondial. Impresionantă prin ea Însăși, amintind de momentul final al unei victorii obținute cu prețul multor vieți omenești, statuia aceasta este, În mod clar, una eroică. Patriotismul său (simbolizat de steag), referința la izbândă, scara supradimensionată și tema implicită a victoriei datorată unității arată destul de clar ce reacție se așteaptă din partea privitorilor. Având În vederea faptul că, În Statele Unite
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aproape toate personajele cărții: substanța lor fizică se contopește cu una spirituală. Dar nu printr-o simplă contemplație, ci - așa cum se spune limpede la sfârșitul romanului Cavalerul resemnării - printr-o luptă dură, „de finalul căreia depinde tot ceea ce este mai omenesc încă în om”. Așa se întâmplă și în La Septième lettre (1964) sau cu un alt personaj-cheie al operei lui H., El Greco din Un sepulcro en el cielo (1987). La drept vorbind, și marele pictor spaniol se desprinsese de rădăcinile
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în proză Jucării cu luna, Jucării pentru Lily, Hortensia Papadat- Bengescu (Carnetul zilelor pustii), Jean Bart (Documente omenești). Mai semnează proză și amintiri I.I. Mironescu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, Tudor Pamfile. Spiritus rector al revistei rămâne G. Ibrăileanu, care susține cu vervă rubrica „Săptămâna”, scrie despre Mihai Eminescu, Titu Maiorescu sau despre poezia populară și publică aforisme din
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
bazează, în concepția criticului român, pe principii absolute, deduse din evoluția literară. Situată între percepție și inteligență, ea are ca scop revelarea unei „aparințe frumoase”, a unei „forme a idealului”, pe care o ia din lumea înconjurătoare. Manifestare a spiritului omenesc, arta nu este imitație, ci creație, iar influența ei socială e mare, teatrul mai ales fiind un mijloc de educație. De aceea, I. i-a acordat o atenție deosebită, semnând multe cronici dramatice în „Independința română”. Adept al esteticii deductive
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
părerile de rău luând o tonalitate de fină elegie. Intuiția psihologică a prozatorului nu e lipsită de subtilitate, iar scrisul său rotunjit face perceptibilă o gamă de nuanțe. În spiritul cultivat la „Viața românească”, I. rânduiește o serie de „documente omenești” (Colecție, „Viața românească”, 1928). Sunt „fișe pentru un viitor roman”, întocmite cu o luciditate de moralist părăsit de iluzii. Scepticismul notațiilor, ce își propun să sondeze, dincolo de aparențe, realități sufletești, păstrează un grăunte de ironie. I. începuse și un roman
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
bun gospodar și un susținător competent al vieții culturale. Mircea Ionescu-Quintus este fiul său. Primele versuri, epigrame și texte umoristice, publicate de I.-Q. în „Lumea nouă literară și științifică” (1895), cumulează în expresie ascuțimea unui spirit pornit împotriva metehnelor omenești. Mai colaborează cu epigrame, versuri și schițe umoristice, cu diverse însemnări, la „Lumea veche”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața” „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Lumina” (din Ploiești, în al cărei comitet de redacție este membru), „Universul”, „Viitorul” ș.a. În
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale, precum în Cronica scurtă a unei expediții uriașe. Prozele au în genere, ca ax ordonator, o metaforă sau un simbol. Unele ilustrează tema vanitas vanitatum, demonstrând prin trama narativă zădărnicia eforturilor omenești pe drumul spinos al împlinirii unui vis, a unui ideal. În altele (Omul și nisipul, Bătrânul anticar, În hrubă, Trenul de dimineață), cu toate că accentul cade pe fantazarea onirică și pe halucinația controlată, narațiunea este atât de sigur implicată în acțiune
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
în Muntenia, unde proza mai veche e reprezentată „prin romanele nule ale lui Bolintineanu”, prin romanul lui Nicolae Filimon, „important ca document”, dar secundar ca artă, prin scrierile lui A.I. Odobescu, „importante ca artă”, însă lipsite de semnificație ca „documente omenești”. În ansamblu, evoluția ideii e nesigură, eseului Spiritul critic în cultura românească lipsindu-i forța care să-i dea o perfectă soliditate, un eșafodaj puternic, o strictă geometrie a argumentelor. Dar, dincolo de asemenea limite, lucrarea tulbură și incită la meditație
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
în mișcare sistemul internațional de c)tre agregatele din cuprinsul s)u. Se pot face presupuneri cu privire la care agregate s-ar referi ea - la valoarea PNB*, la procentul importurilor și exporturilor pe plan mondial, la cel al pierderilor de vieți omenești în r)zboaie, al cheltuielilor de ap)rare din fiecare tar), sau la cel cu privire la migrație, de pild). Teoria ar ar)ta, într-o anumit) m)sur), ca o teorie macroeconomic) de felul celei concepute de John Maynard Keynes, cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
precum Chamberlain. De vreme ce acest lucru este adev)rât, s-ar putea p)rea c) ne afl)m în poziția inconfortabil) de a ne baza pe moderația, curajul și bunul simț al celor care dețin poziții de putere. Date fiind capriciile omenești și impredictibilitatea reacției indivizilor fâț) de evenimente, am putea avea sentimentul c) singurul mijloc care ne mai st) la îndemân) este s) ne cufund)m în rug)ciune. Putem totuși s) ne consol)m la gândul c), asemeni celorlalți, cei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează cu pasaje reflexive, în care personajele, contemplând ruinele sau peisajul deprimant al unui țintirim, cugetă la nestatornicia soartei, la deșertăciunea celor omenești. O polemică s-a declanșat în jurul versurilor albe în care a fost scrisă drama. SCRIERI: Agripina, Brașov, 1847; Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
IV (1342-1352), nu își ascundea satisfacția la vestea despre convertirea la catolicism a curții domnești muntene, care, potrivit papei, ajunsese să cunoască drumul adevărului „scuturând și lepădând de la ei cu totul sămânța schismei și celelalte rătăciri cu care dușmanii mântuirii omenești ținuse împresurate inimile lor“4. Această convertire, rămasă, ca și cele de mai târziu de la curtea princiară moldovenească 5, fără urmări importante pentru orientarea religioasă a familiilor domnești din Țara Românească și Moldova, a avut loc pe fondul încercării papalității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu“ (Matei, 22, 21). Teologul Ion Bria afirmă că apostolul Pavel a acceptat funcția statului și a respectat autoritatea acestuia, iar apostolul Petru i-a îndemnat pe creștini să se supună „stăpânirii omenești“, deoarece aceasta era trimisă de Dumnezeu să observe respectarea legii, sancționându-i pe cei răi și recompensându-i pe cei buni1. Ion Bria nu face decât să izoleze o experiență istorică concretă, ca cea a Mântuitorului Hristos, a lui Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
învățământului teologic, a monahismului ortodox și a instrumentelor misionare și pastorale. Astfel, la 24 mai 1948, acesta declara în fața Marelui Colegiu Electoral: „Obiectivul misiunii Bisericii este omul - temelia Patriei și societății. Înălțarea omului condiționează îmbunătățirea tuturor celorlalte realități ale vieții omenești. Formarea unui om nou, a unui om conștient de rosturile lui pe pământ, pătruns de nepieritoarele adevăruri ale dreptății și păcii, - iată o vastă lucrare la săvârșirea căreia este chemată să contribuie și Biserica“32. Noua orientare a Bisericii trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din 1921. Acesteia i se aduceau, mai des decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de altă parte, țăranii nu au contribuit în mod mulțumitor la economie și la venitul național 44. În noua conjunctură pe care o luase la cumpăna dintre anii 1942 și 1943 cel de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel de-al doilea Oltenia nu a fost teatru de operațiuni militare, dacă exceptăm micile încăierări dintre trupele române și germane la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie 1944. Aceasta a ferit zona de distrugeri materiale și de pierderi de vieți omenești de amploare. Nu însă și de jafurile practicate mai peste tot de Armata Roșie, care se aproviziona din teritoriile cucerite, pe deasupra sovieticii fiind mânați, după toate indiciile, și de dorința de răzbunare. La jafuri s-au adăugat silnicii de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Macedonski în Despre logica poeziei (1880), reprezintă o aproximare intuitivă a inefabilului poetic. Într-o formă mai simplă, Macedonski anticipează experiențele instrumentaliste ale lui René Ghil. În 1892 el proclama unirea simbolismului cu instrumentalismul drept „ultimul cuvânt al geniului omenesc”. Pledoaria pentru simbolism este continuată în 1899 (În pragul secolului); cuceririle simboliste („muzică, imagine, culoare”) rămân însemnele adevăratei poezii. Tot în L. a schițat (Simțurile în poezie, 1895) și o teorie senzorialistă a cunoașterii poetice, punct de plecare pentru acea
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
pitorești, reprezentative pentru societatea din Moldova, K. se dovedește un fin observator, înzestrat cu privire ironică, spiritual și malițios, dotat pentru schița de moravuri. Descrierile sunt întrerupte de reflecțiile moralistului, de scurte meditații asupra unor fenomene sociale sau asupra firii omenești. În „Dacia literară”, la rubrica „Scene pitorești din obiceiurile poporului”, sub titlul Nou chip de a face curte, K. a descris, cu încântarea etnografului și a iubitorului de folclor, o nuntă tradițională la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
mai puternice decît gravitatea. Dacă veți Începe să vă simțiți deprimată Într-o după amiază, ar fi bine să vă amintiți (la nivel intuitiv) cîtă energie se află În fiecare celulă a corpului dumneavoastră. Văd nouă sisteme energetice În corpul omenesc, deși nu sînt prima care le-a descoperit. Fiecare din ele este amintit În tradiția vindecării din diferite culturi și fiecare reprezintă un amestec de energii electrice, electromagnetice și subtile. De exemplu, chakrele, unul din cele nouă sisteme, pot fi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]