7,848 matches
-
forțez. A, da? Dacă nu acum, mai încolo. Știi ce? Du-te dracului. Nu mai suport! Îi țip în timp ce-l lovesc. Încă o zi. Atât. Încă o zi. Iar seara asta, vino cu mine. Mă pregătesc și vin cu el. Plimbarea prin pădure se face în liniște. Mergem la un izvor termal. Apa e multă, suficientă, numai bună. Îi zâmbesc. Sărim în apă. Și ne purtăm natural. Suntem veseli. Șampanie? Pahare? Deci plănuise să venim aici. Chiar după ce ... îi sar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
știu numele! Știu cine ești. Însă spune-mi cum te cheamă. Olimpia. Frumos nume. Mersi. Ne întâlnim și noi? Când? Azi? Sigur. Ne vedem pe la două? Da. Cum facem? În față la club? Și ne întâlnim. Ce zici de o plimbare? Îmi convine. De data aceasta vorbirăm despre noi. De el, de mine. Și-mi spuse de moartea soției sale. Aflu că l-a înșelat, că el nu vroia să o piardă, că ea aștepta un copil, nu știa al cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Eu tac, el mai spune câte ceva. Ajungem noaptea pe la 12. Alerg și mă schimb. Cinăm. Și apoi mă așez pe pat. El face la fel. Mă sărută cast pe frunte și-mi zice noapte bună. A doua zi mergem la plimbare. Ne jucăm în natură, ne învârtim și totul se termină cu un sărut impetuos. Urmat de unul de plăcere. La cină servesc cam mult vin. Începem să facem dragoste, însă înainte de a se întâmpla ceva, îmi urează noapte bună. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
prelungi și transparente ca sticla, refrișîndu-și florile de la butoniere, căpătând gaj, în schimbul pardesiilor lepădate, cîte-un jeton de culoarea tapetului parterului sau a celor două balcoane către care rulau deja imagini ale călătoriei întreprinse de Calomniator întru cutreierarea Pământului și în plimbarea ce-o avea de făcut pe el. La auzul celei de-a doua țârâituri a soneriei montate în spatele ecranului, se rosteau pripit ultimele cuvințele, se schițau cele din urmă saluturi apretate, cei liniștiți se descleștau din agitație, răsucindu-se pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era mai abitir, ridicase și el viață de om, tăiase și dânsul 187 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Aș face un grafic, perioadele s-ar scurta progresiv. Aș oferi, spre sfârșit, acestui scump vlăstar al meu, două-trei minute de plimbare în pântecele cele mai elegante din tot Bucureștiul. Pe 20 aprilie, într-o miercuri, stăteam în camera mea, ce plutea pe deasupra Căii Moșilor, și scriam. Nu era distractiv. Trecusem printr-o perioadă brutală de somn, horcăisem o vreme, dar acum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi luați la ochi de vreun echipaj de miliție, apărea din spate, luau curbele și supravegheau îndeaproape banda Ierbii Fiarelor, Genel și Ho diábolos. Comandantul Suprem mai trasă un semn minus în carnețelul său, în dreptul lui Gabrea. Și, într-o plimbare per pedes prin primăvara potopitoare, se întoarse devreme în Palatul Primăverii, să se spele și dânsul de lipiciul scârbos al deghizamentului. Și pentru a se culca mai din timp, a doua zi având planificată declanșarea una dintre celebrele și inopinatele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
În loc de asta, a fixat masa mai multe secunde. Când a ridicat ochii, pe față avea o expresie impasibilă. Nu te supăra, Fiona, dar, pur și simplu, nu ne văd devenind prieteni. Doar n-o să ne apucăm acum să mergem în plimbări lungi cu bicicleta, nu? Pe moment, Fiona a fost șocată de răspunsul lui. — Ăăă, nu, s-a bâlbâit ea. Nu mă așteptam să ne transformăm în The Waltons 1, dar m-am gândit c-am putea să îngropăm securea războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
totală fericire. Amintindu-și clipa aceea, Susan a simțit că i se taie respirația de emoție. Din camera alăturată se auzeau vocea înfundată a lui Nick care-i spunea lui Milly să-și pună pe ea niște pantaloni scurți pentru plimbarea în parc. Cu câteva luni înainte, indubitabil, ea ar fi fost cea care ar fi îmbrăcat-o pe Milly. Și chiar dacă, prin absurd, Nick ar fi făcut-o, atunci întreaga operațiune ar fi fost întreruptă de nenumărate ori pentru ca bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cel care, cu mult timp în urmă, îi stricase întreaga viață cu un singur gest. S-a trezit că dorește nu numai eliberarea din lanțurile nemuririi, ci și un fel de răzbunare. A doua zi dimineața a ieșit la o plimbare, singur, pe dealurile de lângă X. își lua la revedere de la lume, pentru că dacă fie și numai jumătate din ce-i spusese Deggle era adevărat, atunci avea toate șansele să n-o mai vadă niciodată. După-amiază a coborât pe ponton și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o ținea cu ochii uscați și trează până-n miez de noapte, se scula, se înfășura în șalul ei cel mai călduros și o pornea prin K pe un măgăruș catifelat. Bine înfofolită, ca să se ferească de ceață și umezeală, simțea plimbarea ca pe ceva foarte liniștitor. La urma urmei, trebuia să-și facă de lucru. Elfrida: numele i se potrivea, iar ea ura toate diminutivele. — Un nume e un nume, spunea ea. Cum avea fața delicată și statura unui elf, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în prezența celor două doamne palide, grijile sale s-au evaporat. în timp ce conversația dezlânată dintre Cerkassov și Gribb lâncezea, el ședea și bea vin de K, pe jumătate ascultând, pe jumătate visând, pe când cele două femei înconjurau încăperea într-o plimbare hipnotică și fără rost. Vrăjitoarele albe își țeseau vraja și-l legau cu funii de mătase. Ele făceau confereau realitate orașului K pentru el. în ciuda teoriilor lui Gribb, în ciuda lui Moonshy și, da, în ciuda lui Virgil. Poate că acceptarea venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
K nu era locul potrivit... încă mai existau acele întrebări fără răspuns și acea perspectivă de struț asupra lucrurilor. — Trebuie să merg în oraș, spuse el. — Te însoțesc până la Drumul Pietruit, spuse Irina. Și eu mă gândeam să fac o plimbare scurtă. Și au lăsat-o iarăși pe Elfrida pradă proastei dispoziții și enervată pe sine însăși. După ce casa familiei Gribb nu s-a mai văzut, după ce copacii au acoperit-o, Irina Cerkasova spuse: — Mai suntem prieteni, Vultur-în-Zbor? — Da, răspunse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o fracțiune de secundă, poate chiar numai în timpul care i-a trebuit ei ca să rostească cuvintele - că de fapt ea voise să spună că soțul ei le stătea în cale. A început s-o roage să-l însoțească în lungi plimbări pe câmpiile din K și, deși ea îi promitea vehement după fiecare plimbare că va refuza următoarea invitație, de făcut n-o făcea niciodată. în prima zi s-au oprit lângă un puț. Un bou îi dădea ocol agale, legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ca să rostească cuvintele - că de fapt ea voise să spună că soțul ei le stătea în cale. A început s-o roage să-l însoțească în lungi plimbări pe câmpiile din K și, deși ea îi promitea vehement după fiecare plimbare că va refuza următoarea invitație, de făcut n-o făcea niciodată. în prima zi s-au oprit lângă un puț. Un bou îi dădea ocol agale, legat de o bârnă lungă de lemn ce punea în funcțiune un sistem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lor de amor a fost o consolare pentru amândoi. Aflat în șopronul de la capătul opus al grădinii, Norbert Page a avut impresia că aude un țipăt. A ieșit afară să se uite, dar nu a văzut nimic. La următoarea lor plimbare Elfrida l-a lăsat s-o țină de mână. La următoarea s-a lăsat sărutată. Iar la următoarea, într-un bâzâit puternic de albine, i-a permis - și lui dar și ei înseși - un al doilea sărut. Un timp n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în ciuda tragediilor din jur și a oricăror grozăvenii întunecate care s-ar mai putea întâmpla, acela a fost un moment suprem, un moment de limpezire, un moment de lumină. — Nu, spuse Elfrida Gribb, în dimineața asta n-am chef de plimbare. Du-te tu. Mai am câteva lucruri de făcut pe aici. A lăsat-o întinsă pe șezlong, cu muzica cântându-i în surdină. PATRUZECI ȘI ȘAPTE Când moartea a ajuns pe insula Calf, a sosit fără zarvă, pe neașteptate, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
normal, banal, ca și când ar fi fost acolo dintotdeauna și doar se hotărâse să-și facă simțită prezența. Dar consternarea pe care a provocat-o n-a fost câtuși de puțin atenuată de felul cum sosise. Vultur-în-Zbor s-a întors din plimbare și a găsit câțiva oameni adunați în fața casei Gribb. Norbert Page era acolo, ca și intendentul Moonshy. Irina Cerkasova stătea neclintită la ușa din față, ca și când ar fi fost mumificată în momentul când voise să intre. S-a tras la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
voia ei, dar cu atâta eficiență, timp îndelungat. Numai că, fiind vorba de Elfrida, pasul respectiv trebuia să fie la fel de definitiv și irevocabil ca și dăruirea ei de dinainte pentru Ignatius. Prin urmare, refuzase să-l însoțească pe Vultur-în-Zbor în plimbarea lui și, în timp ce acesta ieșea ușor din calea ei, își înfruntase soțul în propriul lui bârlog și îi spusese că nu-l mai iubea. După cum ar fi spus Virgil, își transferase obsesiile de la Ignatius la Vultur-în-Zbor. Care se gândea: Ghici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
viziunea este una personificată, bazată pe comparații: Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite, dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să scrie tot ce știe, vrea să epuizeze subiect-obiectul: O lună plină o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și începu să deslușească obiectele din jurul ei. Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. „Iubirea e magică”; auzise de atâtea ori acea expresie care nu se confirmase niciodată în existența ei, dar care în acel moment începea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Dacă am scăpat doar cu atât din aventura mea, nu-i rău. Bine că nu m-am întâlnit cu vreun urs, sau un alt animal sălbatic. Ar fi putut ieși mult mai sângeroasă vizita mea în pădure. Dacă o simplă plimbare prin natură îți oferă astfel de întâlniri neprevăzute, atunci îi înțeleg pe cei care și-au construit case în apropierea pădurii.” Chicoti amuzată. Dădu nas în nas cu oglinda, exact în momentul în care prin minte îi treceau aceste gânduri
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
sobru, asemeni blocurilor care nu-i făcuseră o impresie prea bună, schimbându-l cu unul vesel, colorat, așa cum avea de gând să-și facă viitorul începând din acel moment. Pășea grăbită spre ușile magazinului, căci pierduse mult timp făcând acea plimbare neprogramată la periferia orașului. Nu găsi nimic pe gustul ei în magazinul în care era foarte sigură că va găsi și mai pierdu câteva ore colindând și prin alte magazine. Ajungând însă acasă, constată că nu cumpărase mare lucru și
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
din zilele începutului de toamnă, cerul fu acoperit de câțiva nori de culoare gri, aproape negru. În sfârșit, toamna se hotărâse să întrerupă povestea, care devenise deja prea siropoasă, dintre vară și soare. Karina se hotărî să iasă la o plimbare. Inactivitatea nu făcea altceva decât să-i îndrepte atenția mereu doar spre el. Trebuia să facă ceva care să i-o distragă de la toate amintirile acelea. Căută un rucsac în dulap, pe raftul de sus, acolo unde depozita tot ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
iubeau În taină, alții Încercau să se facă remarcați cum credeau ei mai bine, Îmbrăcând maieuri mulate pe corp, etalându-și bicepșii și tricepșii. Îi trimiteau pe ascuns bomboane, flori ori poeme copiate stângaci de prin cărți, o invitau la plimbare În parc, la teatru ori la film, copleșind-o cu valuri de complimente. Ba chiar se mai și băteau până la sânge În Încercarea lor de a o impresiona, de a obține mai mult decât un salut colegial, un surâs de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Sud nu este un model de gestiune așa de prost. Ce-ar fi dacă am aplica-o la fondul nostru cel mai neperformant? Cel care ne secătuiește resursele? Poate că fondul cel mai prost ar trebui să iasă la o plimbare În zăpadă. Când Îi sugerez să reducă cheltuielile, privirea lui Rod capătă o lucire lipicioasă și șireată. — Hm. Nu-i o idee deloc rea, Katie, nu-i rea deloc. Ocupă-te tu de asta, Guy. Ochii se rotesc În altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]