7,468 matches
-
utiliza formula lui Havel, care posedă avantajul de-a îmbina „angajarea” cu libertatea. Parafrazînd, am putea spune că e o „angajare a celor lipsiți de angajare”, ce îngăduie un joc al spiritului critic negrevat de servituți exterioare, egal cu sine. Poeta înregistrează ceea ce vede în jur și afirmă ceea ce crede de cuviință, fără obligația vreunei ajustări sau prelucrări impuse de vreun for supraindividual. Buna sa credință e unicul factor pe care se cuvine a-l urmări. Astfel Ana Blandiana deplînge „limba
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
de important este să aloce culturii sumele cuvenite funcționării sale decente. Cu atît mai dramatic cu cît atari sume sînt derizorii în raport cu cele destinate bunăoară Parlamentului și Administrației, unde nu o dată se practică o furibundă risipă! Să mai relevăm reacția poetei la o propoziție ciudată a lui Adam Michnik, care sună astfel: „există un anticomunism sălbatic, pe care eu îl interpretez ca antiliberal”. În opinia Anei Blandiana, aceste cuvinte au „un subtext extraordinar de grav”, deoarece seamănă cu abordarea chestiunii în
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
tip uman ne apare azi ca un generator al binefacerilor democrației și ca un garant al „implementării” lor în spațiul nostru, el nu e scutit de o carență culturală (cultura generală fiind un instrument esențial de comunicare între indivizi). Inițial poeta e încîntată de faptul că în Lumea Nouă nu există nici un fel de snobism cultural, spre deosebire de mediul băștinaș, unde acesta e în floare: „Dar cu timpul mi-am dat seama că și snobismul culturii generale reprezintă ceva, ceva mai mult
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
politică, de-a acapara puterea, animată de principii democratice, vădind o suficient de largă comprehensiune și cultivînd o expresie consecvent urbană, Ana Blandiana a stîrnit reacții de-o violență de necrezut. După ce a demisionat din CFSN și în timpul Pieții Universității, poeta a primit scrisori „de o vulgaritate, ură și agresivitate ireproductibile”. „Mi se aruncau în curte cărțile sfîșiate, mărturisește Ana Blandiana, mi se băgau pe sub ușă incredibile insulte și grosolănii, se revărsa asupra mea o cantitate de murdărie și de ură
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
un clopoțel de argint. Și-a păstrat acea limpezime și frumusețe de invidiat, pe care uneori mi-aș fi dorit s-o am și eu. Marin Voican-Ghioroiu: Doamna Felicia Filip, care nu este numai solistă, artistă ci și o talentată poetă, și în același timp o adevărtă mamă a Romanței, aș dori să știu cum a apărut „Premiul Felicia Filip” și „Clubul iubitorilor de romanțe”? Felicia Filip: Trebuie să vă spun că eu nu sunt mamă, deci nu am copii. Marin
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
în noțiunea de cușcă: de la foetusul matern la instituția căsătoriei. Din "paradisul matriosca" inițial se evadează direct pe cîmpul de luptă al conflictului între sexe. Spre delirul sălii, hărțuiala sexuală este tradusă în chiar termenii cinegetici pe care-i folosește poeta, convertirea instinctului în ritual fiind ilustrata printr-un dans burlesc în acordurile binecunoscutului marș coral al vînătorilor. Ei, vajnici bărbați (Stelian Stancu, Daniel Iancu, Petre Păpușă, Gabriel Constantinescu, Lucian Pânzaru, Aureliu Batca, Cătălin Cucu, Dan Petru, Lică Dănilă), înarmați cu
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
Alex. Ștefănescu O retorică a stării de grație Poeta și publicista Crisula Ștefănescu a publicat recent, aproape simultan, două noi cărți: volumul de poeme Semne și piesă de teatru Ana și Satana. Ambele atrag atentia prin luminozitatea și prospețimea matinala a textului, ca și printr-o mereu activă inteligență
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
realizând emisiunea "Controverse-confluente Est-Vest". Este stabilită în prezent, în Germania, în apropiere de München. Prin versurile pe care le scrie, Crisula Ștefănescu se situează între Lucian Blaga și Magda Isanos. Nu este vorba de influențe, ci de o înrudire spirituală. Poeta are o permanentă sete de poezie. Nu poate trăi nici o clipă prozaic, nu se împacă deloc cu condiția de prizoniera a vietii de fiecare zi. Ea consideră o "înmlăstinare", o "împotmolire în neputința" împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
neputința" împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea cu care un credincios își spune rugăciunea, Crisula Ștefănescu compune versuri, sperând că ele să se încarce de poezie. Și miracolul se produce. Situație mai rar întâlnită, dorința de poezie precede poezia. Poeta stăpânește o retorică a stării de grație care nu funcționează în gol, care sfârșește aproape întotdeauna prin a instaura starea de grație. Poemele au un ton teatral ("se aud", cum observa cu finețe Nicolae Florescu într-o scurtă prezentare), dar
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
cresc vrejuri de dovleci/ și, prin cârcei, se prind timid de scară.// În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Lumină explodează în vrejul de dovleci./ E început de toamnă. Și e seară. Specialitatea poetei o reprezintă descrierea îndrăzneață a ceea ce în general nu poate fi descris, întrucat aparține metafizicii. A ce miros îngerii? "Îngerii au venit - răspunde poeta - / și răspândeau parfum sfâșietor/ de tinerete-n loc oprită". "Parfum de tinerete-n loc oprită" - iată
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
nu coboară./ Lumină explodează în vrejul de dovleci./ E început de toamnă. Și e seară. Specialitatea poetei o reprezintă descrierea îndrăzneață a ceea ce în general nu poate fi descris, întrucat aparține metafizicii. A ce miros îngerii? "Îngerii au venit - răspunde poeta - / și răspândeau parfum sfâșietor/ de tinerete-n loc oprită". "Parfum de tinerete-n loc oprită" - iată o idee poetica dintre cele mai subtile, care te face să te gândești nu numai la puritate, ci și la un iz de putrefacție
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
de tinerete-n loc oprită" - iată o idee poetica dintre cele mai subtile, care te face să te gândești nu numai la puritate, ci și la un iz de putrefacție. Cum este când mori? "Plânge-n mine tare teamă - mărturisește poeta -,/ însă Moartea, cum e mama,/ blând mă leagănă la sânu-i,/ și-mi alunga, prin uitare,/ grijile și toată spaimă." Rareori a mai reprezentat cineva atât de tulburător atitudinea maternă a Morții față de alesul ( în acest caz: aleasă) ei. În mod
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
leagănă la sânu-i,/ și-mi alunga, prin uitare,/ grijile și toată spaimă." Rareori a mai reprezentat cineva atât de tulburător atitudinea maternă a Morții față de alesul ( în acest caz: aleasă) ei. În mod paradoxal, tocmai vitalitatea exuberanta o face pe poeta să aibă permanent conștiința morții. În poemul Perspectiva ea cedează rolul de autor unui personaj - pictorul - și se transformă pe șine într-un personaj, pentru a se vedea de la distanță scufundându-se în neființă: "Un pictor mă pictează-n perspectiva
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
mă pictează-n perspectiva:/ din ce in ce mai mică/ și mai îndepărtată./ Și totuși mai aproape,/ cu fiecare clipă de magicul/ ' A fost cândva, odată...'" Nu există în poezia românească de data recentă o mai inspirată reprezentare a familiarizării ființei omenești cu moartea. Poeta prelucrează într-o manieră rafinată o viziune naivă, specifică folclorului românesc: "E toamnă!/ Un soare atât de blând,/ că Moartea stă cu noi în berării/ și, de a toamnei frumusețe îmbătata,/ își uită coasa-n bălării." (München) Așa ceva se poate
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
dormitoare de soldați nervii mei - mereu în alarmă". Pântecul protector al mamei e căutat într-o poezie cu vibrații de Duhovniceasca argheziana: În pântecul pântecului mamei mele m-aș fi ascuns / să nu aflu cine pășește spre cine" (Devastatoare mașini). Poeta aparține stirpei existențialiștilor care-și privesc corpul înregistrându-i reacțiile, procesele, sub sticlă rece a microscopului: "În fiecare seară, cu degetele lor mărunte și harnice / fetele adună celulele moarte ale creierului meu / și le căra într-o prelata pe scara
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
accentele de cruzime, se regăsește și în poemele din Libresse oblige. Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta creează un spectacol continuu în care imaginea plastică și invenția lexicala merg în mod natural împreună. Cele mai multe efecte stilistice și expresive sînt obținute prin construcțiile lexicale din cîmpul omonimelor și al paronimelor, prin aglutinări de cuvinte care creeaza cîmpuri semantice
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
dicteul automat. Chiar asumarea schizoidiei - titlul culegerii de care ne ocupăm este Oceanul schizoidian - nu alcătuiește decît un factor al demonstrației, o "reciclare" lucida a patologicului (schizoidia are între simptome și un exces al folosirii instrumentului rațional). E limpede că poeta își trasează un program strict al antivalorilor estetice și morale deopotrivă, că dorește a scandaliza prin discursul său compact, plin de-o verva luciferica, într-un climat literar în care pînă și scandalul a devenit o habitudine. Dar ceea ce a
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
de suprasaturație? Astfel, prin elaborarea unei coerențe intenționale superioare, rațiunea întinde încă o capcană absurdului obiectiv. Încearcă a-l surprinde, a-l capta, a-i da o replică favorabilă în sfera limbajului liric. Dacă lumea pare produsul unui duh malefic, poeta o îngîna, înscenînd un duh creator similar. Revelația d-sale (apocalipsa) fiind una demonica, i se supune construind, la rîndu-i, un peisaj, teratologic, bazat pe oribilităti în serie, precum o subversiune de gradul doi. Totul e întors pe dos, ansamblul
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
imposturi demiurgice, față de care unică atitudine rezonabilă ar fi accentuarea dezordinii, a delabrării, a pervertirii. Ridicarea la patrat a demoniei pe care ne-ar inspira-o însuși scenariul cosmic. O demiurgie cu capul în jos. În fața nelegiuirii cu ocult izvor, poeta reacționează în chip nelegiuit, dănțuind aidoma unei vrăjitoare intrate în horă sabatului: "demonii călăreau pe coastele mele că pe niște fantome de cai/ și se-ndemnau la stricăciune./ Fiara eram si-aveam aripile întoarse pe dos ca niște mănuși" (Cîntece
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
și mă caută că pe-un mormînt gol" (ibidem). Producția Ruxandrei Cesereanu: o întortocheata, nesfîrșită, sinistra pesteră-cavou a ființei. Bacovia e infinit complicat, sărăcia să e adusă la luxul satanic, ascetismul sau trece în strălucirea dezmățului blasfemator. De pe atari poziții, poeta purcede la extinderea ipostazei personale, la proiecția chipului propriu asupra celuilalt. Căzînd în abis ("nu mă mîntui oricum"), îl antrenează în cădere și pe semenul sau. Ființă umană în genere e alienata, degradata, desemnificată, circumscrisa unui artificiu care o recompune
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
în fața stai liniștit în fotoliu și studiezi dramă, căreia îi simți resortul demonstrativ și îi vezi coaja; iar miezul îl percepi că pe o punere în ecuație. "Ce-ar fi dacă?" Ce-ar fi dacă, în epopeea dosariadei, o celebra poeta ar descoperi că... Deși nici în România nu ducem lipsă de cazuri dramatice și spectaculoase, regizorul a preferat să se inspire dintr-un caz din fosta RDG: o "poeta protestatara" a descoperit, după căderea Zidului și a Cortinei, că soțul
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
fi dacă?" Ce-ar fi dacă, în epopeea dosariadei, o celebra poeta ar descoperi că... Deși nici în România nu ducem lipsă de cazuri dramatice și spectaculoase, regizorul a preferat să se inspire dintr-un caz din fosta RDG: o "poeta protestatara" a descoperit, după căderea Zidului și a Cortinei, că soțul ei iubit a fost, ani de zile, informator, și ea habar n-avea! Cum va reacționa personajul? Dar cuplul? Ce vor face, față în față, doi oameni legați unul
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
regizor care lucrează cu actorii cu revolverul", spunea regizorul la conferința de presă. Cred însă că, la un film de acest gen ("de interior", "psihologic"), revolverul ar fi fost de luat în considerare! Doi actori foarte buni: Maia Morgenstern - celebra poeta protestatara trădata de soț, si Șerban Ionescu - celebrul ziarist care, sub numele de cod Poetul, a produs, cale de 20 de ani, informări literaturizante în care apar, printre altele, "gambele" poetei și poziția ei în problema epilatului! - , doi actori bine
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
în considerare! Doi actori foarte buni: Maia Morgenstern - celebra poeta protestatara trădata de soț, si Șerban Ionescu - celebrul ziarist care, sub numele de cod Poetul, a produs, cale de 20 de ani, informări literaturizante în care apar, printre altele, "gambele" poetei și poziția ei în problema epilatului! - , doi actori bine consolidați "arată ce pot", dar, în mod vizibil, joaca, iar jocului lor le lipsește tocmai acea nebunie adîncă și adevărată, care ține, îndeobște, de "revolverul" regizoral. Regizorului - logic și rezonabil - îi
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
ne joace, iar Ea - Ea, lovitura de teatru, declară gravă, rigidă, impecabila: "am fost tot timpul la curent"... (cu "activitatea" soțului, se înțelege). Cuplul rezista, cu prețul perpetuării minciunii! Fără a fi o adeptă a maniheismului, nu cred că o "poeta protestatara" autentică ar putea reacționa așa. Ar însemna să se nege pe șine, ar însemna o sinucidere. Cred că nici "rațiunile inimii" (și nici cele ale dosarelor) nu pot face un artist adevărat să aleagă salvarea aparentelor și asumarea a
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]