7,887 matches
-
carele din locuitori nu se vor odihni cu giudecata căpitanului să vie aicea și să afle dreptatea lor de la Divanul Domniei meale; așijderele și pentru venitul căpitanului să aibă a-și căuta și a lua după obiceiu vechiu"... Boieri zlotași: „poruncă dăm și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la Grigori Vodă, ca să meargă la Nistru să ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să le ducă la Tighina... și au încărcat 500 de carre de glonțuri și de ciumbărale" • • •/ - bile, ghile sau grinzi mari; se cereau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să dea „învătătură oamenilor voștri să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimpreună cu un cunoscut al meu, ce se afla acolo în slujbă, anume Alecu Stavăr, carele au și spus bărbierului de unde sunt, și la a căruia dugheană, după eșirea mea de acolo, s-au găsit o pascvilă lepădată. Îndată, după poruncile slobozite, s-au făcut înștiințare de aceasta hatmanului, agăi și polițmaistrului rosienesc ce era atuncea în Eși, s-au chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile) strânge banii, atâția câți să-și plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care ieșiseră din vistierie..." La 20 august, 1756, Adunarea țării convocată de domn (Constantin Racoviță) hotărăște desființarea năpastei care se numea vădrăritul. Năpasta pentru că ... vădrarii, la cotitul vaselor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alta" sub diferite pretexte, dar care, aduceau pagube atât lor cât și proprietarilor. Spre a curma „abuzul" sătenilor, de a părăsi localitatea, domnul Grigore Ghica, la 14 iulie 1765, face așezământul care îi leagă de un anumit loc și dă poruncă către locuitorii Fălciului în sensul opririi strămutării lor de la un sat la altul: „...fiișticari unde l-au apucat așezarea, acolo să rămână statornic"., iar încălcătorii poruncii „legați" să fie dați „înapoi la satul de unde au fugit". 14 iulie 1675, scris
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
14 iulie 1765, face așezământul care îi leagă de un anumit loc și dă poruncă către locuitorii Fălciului în sensul opririi strămutării lor de la un sat la altul: „...fiișticari unde l-au apucat așezarea, acolo să rămână statornic"., iar încălcătorii poruncii „legați" să fie dați „înapoi la satul de unde au fugit". 14 iulie 1675, scris pe hrisovul domnesc, are și altă însemnătate. De la această dată actele oficiale se notau cu data nașterii lui Hristos în locul celei de la crearea lumei (până la 1674era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18 în vremea când Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod, la moartea fratelui Episcop Inochentie, au prădat Episcopia Huși până în scândură și a aruncat-o în grea datorie de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hoți ca pe un instrument al profesiunii sale vinovate. Dreptul proprietății era supus la aceeași soartă. Dacă o pricină trecea la instanța cea mai înaltă, ea se hotăra acolo, după placul Domnului, în unire cu câțiva boieri sau simplu după porunca Domnului, cunoscută sub numele de hrisov sau Carte Domnească. Dar răul cel mare, care distrugea dreptul de proprietate, era în obiceiul care supunea toate pricinile la o nouă cercetare, la fiecare numire nouă de Domni, care da hotărârile după vederile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este fără îndoială așezarea Eforiilor orășenești care mai înainte nu se aflau nicidecum în ființă în Principatul acesta, poporul până acum fiind lipsit de o așa binefacere, se spunea în publicația nr. 75 a Sfatului administrativ, dată ca urmare a poruncii pleni-potențialului general Kiselef la 24 martie 1833, adresată locuitorilor orașelor pentru ca aceștia să cunoască drepturile pe care le aveau Eforiile. Sârguința locuitorilor de a se lămuri asupra pravilei respective, a drepturilor și a îndatoririlor Sfaturilor orășenești era apreciată și considerată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat să se facă „cu dreptate și fără cea mai mică asuprire", se îngrijea ca poruncile rânduite de stăpânire să le ceară și să le primească în scris de la privighetorul de ocol, să le păstreze și să le îndeplinească iar în caz de control să le aibă la îndemână și să le înfățișeze; toți locuitorii satului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bârlad dughenele ce le avea chironomie de la răposata soacră-sa visteriasa Catinca Ianculea, în preț de 12.000 lei."; la 13 decembrie 1818 „locuitorii târgului Bârlad se jeluiesc lui Vodă pentru moara din apa Bârladului pe care o luase cu poruncă Domnească vornicul Constantin Palade și cer să li se întoarcă în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întoarcă în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20 ianuarie 1826, ispravnicii târgului Bârlad, în urma judecăților și a poruncilor Domnești primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Palade și să le dea în mâna târgoveților Bârladului. Epitropia a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ne atrage atenția în clasă că un astfel de martie e foarte primejdios. Te îndeamnă la joc, dar e destul să asuzi și să bei apă rece, ori să lepezi haina cea groasă și atunci junghiul e gata; prin urmare, poruncă să nu jucăm mingea. Peste câteva zile aveam mai multe probleme la numerele complexe. Mai mulți conșcolari au venit la mine ca să le facem împreună. Era într-o Duminică. Leam făcut repede și bine. Dar cum să ne despărțim pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Biserică)", îndemnându-i pe credincioși să apeleze la preot când nu le este clar ce munci și în ce condiții realizarea acestora nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui Dumnezeu pentru cei care nu respectau porunca Lui și nu cinsteau ziua de Duminică 589. O temă care a apărut constant în Lumina creștinului a fost cea a "Apostolatului rugăciunii", ce pornea de la convingerea că cine vroia să fie un adevărat urmaș a lui Hristos, trebuia să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lor și aveau loc numeroase petreceri (în special nunți): "aceste petreceri în unele împrejurări trec granițele bunului simț creștin"601. Îndemnările făcute de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp suntem datori să păzim toate poruncile lui Dumnezeu. De aceea să nu luăm parte la astfel de petreceri care ne duc la păcat sau ne pun în primejdie să păcătuim"602. O temă abordată în presa catolică și implicit în Lumina creștinului a fost cea istorică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza dificultăților întâmpinate, preotul Andrei Florea (ajutorul lui Mosel și redactor al revistei în anul 1911) a renunțat la publicarea Calendarului catolic în anul următor 657. În toamna anului 1911, monseniorul Anton Gabor a discutat cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că totul va fi pus în mișcare pentru a produce acest agrement. Eroul masculin al lui Dorat 248 o invită să treacă pe cea pe care vrea să o cucerească "prin lungi galerii întunecoase (fiindcă, foarte discret el dăduse dinainte poruncă să se stingă lumina) pentru a o conduce cu multe precauții de-a dreptul magice în apartamentul său". Henri Lafon a remarcat cu justețe că acest parcurs merge întotdeauna către o îngustare din ce în ce mai accentuată pentru a ajunge la abolirea oricărei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Templului, locul cel mai sfânt al religiei evreiești, unde tradiția spune că îngerul a oprit brațul patriarhului Avraam, care se pregătea să-l jertfească pe fiul său Isaac. Pe acest loc, împăratul Solomon a construit, în jurul anului 960 î.Hr., la porunca lui Dumnezeu un templu impresionant pe care regele Irod cel Mare l-a refăcut în secolul I î.Hr. În anul 70 d.Hr, românii distrug din temelii templul, astăzi singurul vestigiu fiind zidul vestic, numit și Zidul Plângerii. În secolul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a continuat să-i Învețe pe români că iudaismul ca religie și evreii ca popor constituie un pericol pentru viitorul României. El a publicat (În revista locală Cetatea Moldovei) un articol (care a fost reluat În ziarul antisemit din București, Porunca Vremii) În care a scris că Biblia evreiască (Vechiul Testament) Îi Îndrumă pe evrei să distrugă alte popoare. Pericolul evreiesc a fost foarte mare În România, a scris Cuza XE "Cuza, Alexandru C." - și l-a ilustrat cu date statistice care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]