7,321 matches
-
dezmățul hilar. Și tare nu cred că nu dibuise, el, pișicherul, sub ștaiful magistrului, bruma de... autoșagă. Cum, la fel, nu aș risca în cazul celuilalt academcian ieșean, Alexandru Zub, fost coleg de promoție universitară și autorul unei doct măgulitoare prefețe la albumul meu Uși celebre, Uși umile. Vrînd să-i atrag atenția că ochelarii săi văzuți într-o recentă emisiune televizată par prea... vetuști. Cînd mă conduce la ușă, îmi spune: Te rog să mă recomanzi magazinului Transparența. Și, culmea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginarul colectiv, ne vom opri pe larg, din întreaga literatură de specialitate oferită de școala franceză, asupra lucrării lui Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Nu pentru abordări comparative sau pentru comentarea analizelor sale, ci pentru cele două texte de însoțire, "Prefața" (5-34) și ceea ce putem numi postfața volumului, " În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai poate fi coloana vertebrală a istoriei?" (437-59). Motivul este dat de faptul că istoricul francez stabilește aici câteva repere teoretice (spuneam că sunt puține studiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
metoda sa generală de lucru, cu argumente de altfel provocatoare. În primul rând, se poate observa faptul că exemplele discutate de Le Goff (în capitolele "Mirabilul", "Spațiul și timpul", "Trupul", "Literatură și imaginar", "Visele") sunt corelate cu cadrul teoretic al prefeței, dar în niciun fel cu amplul studiu final − în sine un bun punct de plecare pentru o abordare diferită a imaginarului, fixată mai curând asupra structurării acestuia în jurul temei și reprezentărilor puterii. Propunerea finală este complet diferită de ceea ce vom
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentarea, legată de idee − spune tot Le Goff −, se regăsește tradusă creator în imaginar, inclus în spațiul mentalului; inclus, dar altceva decât mentalul, cel puțin ca mod de organizare; produs și purtat în același timp de către fantezie (nespecificată în această prefață nici pentru cazul imaginii plastice, nici pentru cel al imaginii literare) "dincolo de reprezentarea intelectuală" (6). Se poate înțelege că funcția imaginației fie este redusă aici la fantezie, fie este diferită de ea și stă în relație cu inteligibilul, dar atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mentalitate în alt loc că este o prelungire populară a celebrului Weltanschauung, un univers mental stereotip și haotic totodată (Le Goff și Nora, "Les mentalités. Une histoire ambiguë" 83). Ce provoacă aceste observații ale lui Jacques Le Goff, prezentate în prefața volumului său, Imaginarul medieval? Mai întâi, am putea spune că reprezentarea este un tip de interfață de ordin mental între realitate și imaginar. Ea e produsă de imaginația "icastică" (sau mimetică, pentru că ea are ca referință mai ales perceptibilul), de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-un singur discurs sau chiar într-o viziune politică anume. Un program ideologic, pentru a alcătui noi structuri tematice, poate integra un număr foarte limitat de unități migrante în câmpul discursurilor − mituri, coduri, imagini, simboluri. Am discutat mai atent prefața semnată de Jacques Le Goff, pentru că mi-a influențat strategia cercetării într-un mod semnificativ. Nu trec la finalizarea comentariilor legate de acest text, înainte de a-l corela cu ultimul articol din volum: În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cercetarea de față) s-au ocupat de diferite perioade ale "premodernității" europene (în sens larg) și în special occidentale. Continuând pledoaria pentru o antropologie a puterii medievale - manifestate în "durata lungă" a secolelor IV-XVIII ( Pentru un alt ev mediu, "Prefață" 40)3 −, cercetătorul francez notează că poate fi studiat ... un simbolism profund ancorat într-o semiologie religioasă, care transforma politicul într-o zonă a sacrului. Unul dintre aceste semne-însemne se preta îndeosebi la ample comentarii privind, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
geopolitică, cât și analizele efectuate după modelele antropologice. La fiecare nivel, s-ar acorda o atenție deosebită studierii diverselor sisteme semiotice ale politicului: vocabular, rituri, comportamente, mentalități. (457) Cele două studii ale lui Le Goff la care ne-am referit, prefața și pseudo-postfața − mai curând, reevaluarea teoretică a antropologiei puterii medievale −, nu sunt complementare, ci se dizlocă reciproc. Tocmai de aceea pentru cercetarea de față se dovedește a fi mai important textul final decât introducerea la care m-am raportat critic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medieval (și pe care o voi dezvolta în continuare) este derivată din antropologia durandiană. Modelul (aș spune, sistemul) imaginarului este el însuși abstract, până la punctul în care intervin exemplele care, de fapt, au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în "Prefața" lui Le Goff, precizările conceptuale nu ignoră cazurile concrete, de la care a plecat de fapt propria lui propunere; ele vizează modul în care imaginile perceptibilului și ale non-perceptibilului se proiectează în imaginarul colectiv, acolo unde este posibilă o articulare coerentă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este corectă aplicarea viziunii antropologice asupra puterii medievale în procesul de constituire a modelelor locale. Pentru a expune formarea imaginarului politicului și al puterii (care își subordonează simbolicul, după cum afirmă Le Goff în capitolul final, spre diferență de precizările din prefață), e necesar să trasăm încă de la început diferența dintre acesta și "teoria politică". Prin prima sintagmă înțelegem rezultatul unui efort colectiv de gândire imaginativă, structurată în baza unor principii directoare comune, cu unicul scop de a realiza, fixa și transmite
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
despre care se enunță ceva." PFF, pp. 338-339. 165 FT, pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu precizările din "Prefața la ediția a treia", 1949). Idem, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Partea a doua, Capitolul întâi: "Problema diferenței ontologice". A se vedea și Nota de la pagina 10 din ediția românească a lucrării Ființă și timp, aparținând lui Gabriel Liiceanu. 168 A
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
John Locke, p. 315. 20. Ibidem, p. 258. 21. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, p. 259. 22. Citat de Bertrand Russell, 1872-1970. 23. Newton, Isaac, Mathematical Principles of Natural Philosophy, cartea a III-a, cu o prefață a autorului. 24. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, p. 259. 25. Whitehead, Alfred North, Science and the Modern World, Free Press, New York, 1967. 26. Le Goff, Jacques, Your Money or Your Life: Economy and Religion in
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
47. Mumford, Lewis, Technics and Civilization, Harcourt, Brace and World, New York, 1934, p. 16. 48. Frederick, Christine, „The New Housekeeping”, Ladies’ Home Journal, vol. 29, nr. 9, septembrie 1912. 49. Frederick, Christine, „Housekeeping with Efficiency”, Ladies’ Home Journal, New York, 1913, prefața. 50. Warren, Maude Radford, The Saturday Evening Post, 12 martie 1912, pp. 11-12, 34-35. 51. „Proceedings”, National Education Association, 1912, p. 492. 52. Mencken, Henry L., The American Language: An Inquiry into the Development of English in the United States
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
preot, în afara serviciilor de oficiere, avea în grijă, îndeaproape, "educația morală a minorilor". Un "girat agricol" conducea activitatea de agricultură, antrenând în mod efectiv pe minori în această direcție. BIBLIOGRAFIE 1. Arsenescu St., Munca în închisori (munca penală), cu o prefață a D-lui Prof. Univ. Iulian Teodorescu, Imprimeria Văcărești, 1922. 2. Bauer (general de), Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie, publiés à Francfort et Leipzig, chez Henry-Louis Broenner, 1778 (Ac. rom. 2997). 3. Codrescu Th., Uricariul, cuprinzătoriul de hrisoave
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre ei, fiind exercitate în cadrul atribuțiilor trasate de Epitropie. Ambii erau doctori ai Facultății de Medicină din Paris. Nosographul a apărut la 5 iulie 1877. Doctorul Ulle semna o prefață în care mărturisea intenția de a publica mai ales cazuistică, foarte bogată la Neamț. Astfel, doctorul Ulle menționează în prefață: "Jurnalul, ce poartă titlul de Nosographul Ospitalului de Neamțu, nu e alta decât un Colector de observații interesante din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ambii erau doctori ai Facultății de Medicină din Paris. Nosographul a apărut la 5 iulie 1877. Doctorul Ulle semna o prefață în care mărturisea intenția de a publica mai ales cazuistică, foarte bogată la Neamț. Astfel, doctorul Ulle menționează în prefață: "Jurnalul, ce poartă titlul de Nosographul Ospitalului de Neamțu, nu e alta decât un Colector de observații interesante din punctul nostru de vedere. El va apărea o dată pe lună, în ziua de 5, imprimat în patru coale formatu unei cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nostru de vedere. El va apărea o dată pe lună, în ziua de 5, imprimat în patru coale formatu unei cărți, așa ca oricine la finele anului să poată avea un volum de observații"86. V. Gomoiu 87 reproduce în întregime prefața revistei. Noi reținem din această prefață aspectele legate de activitatea psihiatrică de la Neamț, unde era, cum spune doctorul Ulle, "cea mai vastă scenă de observație medicală". Ambele spitale având câte 80 paturi, se realiza "un muvementu de 1400 bolnavi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o dată pe lună, în ziua de 5, imprimat în patru coale formatu unei cărți, așa ca oricine la finele anului să poată avea un volum de observații"86. V. Gomoiu 87 reproduce în întregime prefața revistei. Noi reținem din această prefață aspectele legate de activitatea psihiatrică de la Neamț, unde era, cum spune doctorul Ulle, "cea mai vastă scenă de observație medicală". Ambele spitale având câte 80 paturi, se realiza "un muvementu de 1400 bolnavi pe anu, recolta de observații interesante abondă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Multe idei incluse aici sunt frapante, iar concluziile sunt revoluționare și se înscriu astăzi ca utopie, ca o mostră de aplicare medicală a concepției determinist-pozitiviste. Lucrarea poartă amprenta concepțiilor lui V. Conta, căruia îi este, de altfel, închinată 107. În prefața lucrării (Iași, 1 octombrie 1906), dr. P. Zosin subliniază că intenția ultimă a acesteia este de a putea fi aplicată în practică: "Încredințez publicației această lucrare, nu ca să fie obiect de dezbatere abstractă sau numai de încărcare la activul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
melancoliei, C. I. Parhon, în spiritul teoriei endocrino-humorale, a încercat tratament cu ser melancolic la maniaci și invers, cu rezultate încurajatoare. A încercat, de asemenea, tratamentul paraliziei generale progresive cu lichid cefalorahidian recoltat de la paralitici general ameliorați. În 1957, în prefața la "Opere alese" spunea: "Ar merita poate o oarecare atenție ideea ce am avut-o de a trata paraliticii general prin injecții de lichid cefalorahidian de la paraliticii ameliorați sau vindecați, pornind de la ipoteza că reacțiile meningee și vasculare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nepieritoare opere trebuiesc să facă parte zilnic din hrana intelectuală a generațiunilor care se ridică." Influența lui V. Conta asupra filozofiei lui Zosin este foarte puternică. P. Zosin a tradus "Teoria fatalismului" (împreună cu Ana Conta Karubach) 1923, București. 108 În prefața lucrării. 109 Ibidem, p. 6. 110 Ibidem, p. 7. 111 Determinismul organo-psihic constitui capitolul în care se vede cel mai clar influența lui V. Conta. 112 Ibidem, p. 12. 113 Ibidem, p. 10. 114 Ibidem, p. 32. * Nocivitatea în pornirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
105 TABLOUL III 121 CAVOU BAR 133 PARTEA ÎNTÎI 1355 PARTEA A DOUA 166 PARTEA A TREIA 178 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Titlul prefeței la volumul de teatru "Mașina de vînt" de Constantin Popa Casa de presă și editură Cronica, Iași, 1966, semnat de Florin Faifer. ** În afară de piesele incluse în acest volum, Constantin Popa înregistrează în opisul său dramaturgic piesa "Alegerea apelor", montată la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
1978: 12) indică drept primă atestare a termenului acest studiu, pe care îl datează 1929. 4 W. C. Thalbitzer, "Eskimo", în: F. Boas (ed.), Handbook of American Indian Languages, partea I, Washington D. C., Smithsonian Institute, p. 967−1069. 5 În prefața cărții Ergativity, Dixon expune traseul cercetărilor sale și evoluția concepției despre ergativitate determinată de lărgirea inventarului de limbi ergative cunoscute. 6 M. Silverstein, "Hierarchy of Features and Ergativity", în: R. M. W. Dixon (ed.), Grammatical Categories in Australian Languages, Canberra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestui model. Ceea ce se va încerca aici este o punere în ordine a diferitelor elemente componente, asamblarea cât mai clară cu putință a tezelor teoretice fundamentale ale materialismului istoric. Cea mai completă expunere a modelului teoretic marxist se găsește în „Prefața” lui Marx la Contribuții la critica economiei politice (1859). În acest text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
zone (regiuni), a consumului anumitor mărfuri și servicii, etc., impozitele pot impulsiona sau Îngrădi dezvoltarea socio-economică, inclusiv relațiile comerciale cu exteriorul În ansamblu sau cu anumite țări. 46 Eckstein O., Public Finance, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1979 (În prefață) 47 Philipe L., Finances publiques, Troisième édition Cujas, Paris, 1989, p. 24 50 În concepția elaborată de J. Keynes se acordă o importanță deosebită statului, cu mijloacele sale de implicare În evoluția societății, considerat a se situa deasupra claselor sociale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]