7,051 matches
-
medicamentele fiului profesoarei de shamisen (instrument tradițional japonez). Era gestul ei discret de sacrificiu și de respect pentru mama lui de la care luase, cândva, lecții de muzică. O ajuta Yoko, devotata ei ucenică, care-l îngrijea pe băiatul bolnav al profesoarei. Etica profesiei de gheișă înscria și interdicția de a se îndrăgosti de vreun client. Komako știa că, dacă se îndrăgostește, nu trebuie să-și piardă capul. Își crea stări de fericire din a-l aștepta pe Shimamura să vină, câteva
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
, Caius (16.VII.1939, Slatina), poet și eseist. Este fiul Polixeniei (n. Negreanu), profesoară de menaj, și al lui Coriolan Dragomir, medic veterinar. Urmează Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, absolvit în 1956, și cursurile Universității de Medicină din București, între 1957 și 1963. Face o carieră de medic și cercetător în domeniul medicinei: asistent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
, Liviu (11.VI.1957, București), prozator, critic și istoric literar. Este fiul Ștefaniei Papadima (n. Rădulescu), profesoară de română și latină, și al criticului, istoricului literar și folcloristului Ovidiu Papadima. După absolvirea Liceului „I. L. Caragiale” din București (1976), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității bucureștene, luându-și licența în 1981. În 1987-1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág” (Budapesta), „Irodalmi Szemle” (Bratislava) ș.a. Transpune cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Elenei Grecea (n. Manoliu), institutoare, și a lui Constantin Grecea, procuror militar. Urmează cursurile Liceului de Fete din Brăila și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, specialitatea limbi clasice, luându-și licența în 1942. Funcționează ca profesoară de limba și literatura greacă la Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București (1946-1976). Ulterior predă limba greacă la Universitatea Cultural-Științifică din București (1983-1988). Obține titlul de doctor în filologie cu teza Conflictele sociale din Grecia antică reflectate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, specialitatea limba și literatura română. Își ia doctoratul în filologie cu teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
Timiș), prozator. Este fiul Aurorei (n. Nemoianu) și al lui Iuliu Pora, medic. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din București (1955-1961) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în 1990-1992. Este profesor de istorie în județul Timiș între 1970 și 1988. Lector, din 1994, la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Banatul” din Timișoara, revine după un timp ca profesor de liceu. În 1980 debutează în „Orizont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
în București, absolvită în 1899, face studii în Franța, la Școala Normală Superioară de la Sèvres, încheiate în 1901. Obține în 1904 și licența în filologie modernă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Își desfășoară cariera de profesoară de limba franceză și de limba română la Școala Normală „Azilul Elena Doamna”, apoi la Școala Centrală de Fete și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București. Alcătuiește mai multe lucrări de metodică și manuale pentru toate clasele secundare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
nu numai), deși nu a fost implicat direct în realizarea acestei cercetări, fără șansa pe care mi-a oferit-o, cândva, în trecut, nu aș fi putut realiza nimic din cele pe care le-am realizat. Le mulțumesc pentru sprijin profesoarelor Mihaela Miroiu, Dakmara Georgescu și Irina Botnari și profesorului Mihail Constantinescu. Un rol important în apariția acestei cercetări l-au avut Remus Prunescu și Andrei Trandafira, cărora le mulțumesc pentru discuțiile interesante purtate. Îi sunt recunoscător, de asemenea, Dianei Iancu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai consta În femei singure care lucrau ca servitoare sau țesătoare, ci era formată tot mai mult din femei mature (adesea măritate) angajate În magazine sau birouri și din exponente ale anumitor profesii prost plătite, În special asistente medicale sau profesoare. În 1961, o treime din forța de muncă ocupată din Marea Britanie era formată din femei, iar două din trei femei angajate erau funcționare sau secretare. Chiar și În Italia, unde, prin tradiție, femeile mai În vârstă nu lucrau (oficial), la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pe de o parte, lucru de Înțeles, cei din aripa dură a partidului Îl urau pe Gorbaciov: mulți dintre ei au subscris prompt la faimoasa scrisoare publicată În ziarul Sovetskaia Rossia pe 13 martie 1988, În care Nina Andreeva, o profesoară din Leningrad, profețea cu mânie (și, se va dovedi, cu Îndreptățire) că noile reforme duceau țara În mod inevitabil Înapoi spre capitalism. Pe de altă parte, Gorbaciov nu s-a bucurat niciodată de sprijinul necondiționat al reformatorilor radicali, care erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
HEDEȘAN, Otilia (20.VII.1962, Pecica, j. Arad), etnolog. Este fiica Vioarei (n. Dragoș) și a lui Ioan Hedeșan, profesor. După studii liceale la Arad (1976-1980), face Facultatea de Filologie, secția română-latină, la Timișoara (1980-1984), devenind profesoară de limba și literatura română la Sânnicolau Mare (1984-1989) și apoi cadru didactic la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde își susține și doctoratul cu teza Fenomenul povestitului astăzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul”. Este laureată a concursului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
orașul natal, din 1964 continuând-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr. 4, apoi urmează Facultatea de Filologie, secția franceză-spaniolă, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și licența în 1979. Revine la Constanța, ca profesoară în învățământul gimnazial și liceal. În 1991 își începe cariera universitară, inițial ca asistent asociat la Universitatea „Ovidius”, devine lector în 1997 la Colegiul Universitar de Institutori - Birotică din cadrul aceleiași universități, an în care își susține și doctoratul, cu tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
susținând dezvoltarea acestei ramuri și a unei școli și se vede alături de Brâncuși în avangarda artei românești, inițiatoare a unui sector artistic nou. Mina Byk Wepper este un caz interesant al postsimbolismului românesc, faza sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce am făcut la ora de muzică?”. Strategiile de suport vizual: variate strategii de suport vizual pot fi folosite pentru a-l ajuta pe copil În evocarea evenimentelor trecute sau viitoare. Informația vizuală necesară pentru a comunica despre
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
doresc să-și consolideze cunoștințele de istorie, studenților care intenționează să devină profesori de istorie, precum și profesorilor debutanți care sunt interesați să consulte modele de sinteze pentru predarea lecțiilor de istorie. Această lucrare reprezintă rodul experienței didactice a celor două profesoare, foste eleve în urmă cu mulți ani, și o recomand ca fiind un instrument util din mai multe motive. Sintezele sunt elaborate într-un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Liniște! 5. Noapte. 6. Firește că plecăm mâine. 7. Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost scris de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara citesc romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-vă din nou la Bacău, oraș pentru care se pare că aveți o afecțiune specială... Da, din toate punctele de vedere, pentru că Bacăul este orașul în care mi-am cunoscut soția, care e băcăuancă, scria și colabora cu Filarmonica, era profesoară de engleză aici la Liceul “Vasile Alecsandri”, era o colaboratoare apropiată a revistei “Ateneu” și a ziarului “Steagul roșu”, unde făcea traduceri. Deci, Bacăul face parte și din familia noastră și întotdeauna am venit cu plăcere să colaborez cu Filarmonica
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
până în 1989 opt CD-uri în Elveția și la un moment dat am colaborat cu una din cele mai mari fagotiste ale lumii, cu Kim Walker, care a fost prim fagotistă la Filarmonica din Londra. Când am cunoscut-o era profesoară la Conservatorul din Geneva și după ce am înregistrat cam tot ce s-a scris mai greu pentru fagot pentru un CD cu această formidabilă artistă, ea mi-a propus să facem și Enescu, despre care eu îi vorbisem mult, despre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mediul sătesc, cu alte cuvinte să stea într-un sat și săi sfătuiască pe oameni în probleme de igienă, alimentație... După terminarea Conservatorului, Brăiloiu m-a sfătuit să rămân la Arhivă să lucrez, bineînțeles onorific, deoarece eram, în paralel, și profesoară la câteva licee bucureștene. Nu ni se dădeau bani de deplasare, era extrem de greu să lucrezi în sate. Foarte dificil era să atragi oamenii, să găsești ceea ce era esențial, dar pasiunea a învins și am descoperit lucruri minunate. Treptat, am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
profesori, ci și ca „producători” de literatură. E suficient să-i amintesc pe confrații de profesie și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian, Vasile Sporici (Vlad Sorianu) și, dintre cei mai tineri, pe profesoara și poeta Mariana Zavati Gardner, care îmi scrie adesea din Norfolk (Marea Britanie). Dar cea mai convingătoare dovadă este acordarea distincției de „Profesor emerit” și solicitarea de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dăruit 30 de ani de viață, participând la întâlnirile cu seriile de absolvenți, donând bibliotecii exemplare din volumele apărute și elaborând, în 1996, o nouă monografie a bătrânului Liceu „V. Alecsandri”, la a 75-a sa aniversare. În perioada directoratului profesoarei Margareta Neacșu aveam chiar o vitrină pe holul liceului cu lucrările publicate, dar se pare că după pensionarea acesteia începe să dispară cultul pentru personalitățile care au contribuit cu toată puterea și talentul lor didactic la afirmarea și reputația acestei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
află volumele 4-5 de la I.L. Caragiale față cu reacțiunea criticii, monografia consacrată regizorului Ion Olteanu, care se află la venerabila vârstă de 91 de ani, și o altă culegere de texte, consacrată Ilenei Berlogea, pe care am avut-o și profesoară la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
centrele de agrement din rețeaua Ministerului. Articolul 21 Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1 la normele metodologice Școala (Liceul) ..................................... Nr. telefon ......................................... Nr. .............. din .............................. RECOMANDARE Prin prezenta îl recomand pe domnul (doamna) .................. învățător/învățătoare (profesor/profesoară) .................... pentru a însoți un grup de ................... elevi care participă la tabăra ................... seria ................ . Menționăm că domnul (doamna) învățător/învățătoare (profesor/profesoară) are experiență în activitatea educativă și prezintă garanții morale pentru a asigura securitatea copiilor și buna desfășurare a programului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272291_a_273620]