7,217 matches
-
argument ar fi, între altele, că șeful mișcării muncitorești s-ar fi refugiat la Moscova, după eșecul acțiunii sale, ceea ce însă pare dubios (p. 85). știrea, într adevăr, nu se confirmă. Dimitrie Groza, căci despre el este vorba, s-a refugiat după 1940 în Germania. L-am întâlnit în fabrică (strungar) la Aiud. Mi-a povestit că a fost un timp deținut ca prizonier special, Sonderhäftling (dacă am reținut bine) în închisoarea Spandau de lângă Berlin. Când și cum a revenit în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
2003, Nazaret Illit, Israel), prozator. Este fiul Terezei (n. Solomon) și al inginerului Alexandru Săucan. De la Paris familia se mută la Praga, iar de aici pleacă în 1934 în România. Locuiește la Carei până în 1940, când este nevoită să se refugieze, până în 1944, la Sibiu și la Sighișoara. Este perioada în care peste treizeci de rude din partea mamei, începând cu părinții acesteia, sunt deportate și omorâte la Auschwitz. În anii 1948-1952 S. studiază regia de film la Școala Superioară de Cinematografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Militar „Regina Maria” Nr. 360 din București; Izabela Sadoveanu - în cea de-a doua jumătate a anului 1916 a lucrat ca infirmieră în cadrul unui spital militar de răniți din Iași, iar în perioada 1917-1918 a fost directoare la Liceul de refugiați din aceeași localitate; Stratulativ Malvina și Maria Mercedes Hudic - decorate cu Ordinul „Crucea Regina Maria”, conferit persoanelor ce s-au distins în timpul războiului prin activitatea lor pe tărâm sanitar. Pentru numeroasele campanii umanitare și caritabile, dar și pentru donațiile făcute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acoperă de baricade. Dînd înapoi încă o dată la sfatul lui Mazarin, Ana îl eliberază pe Broussel, dar cum agitația continuă, părăsește în secret Parisul, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie 1649 cu tînărul rege și cu Mazarin și se refugiază la Saint-Germain-en-Laye. Parlamentul organizează rezistența, adună trupe și primește sprijinul cîtorva mari seniori și al lui Paul de Gondi-Retz, episcop adjunct al arhiepiscopiei de Paris, în timp ce se dezlănțuie "mazarinadele", pamflete violente îndreptate împotriva italianului care cristalizează toate urile (document 1
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care îi deschide porțile orașului. Dar situația sa devine repede insuportabilă: el devine odios parizienilor pentru că se sprijină pe anumite elemente populare pentru a teroriza parlamentari și burghezi și trebuie să plece din capitală la 13 octombrie pentru a se refugia în Țările-de-Jos, spaniole. Pe 21, Ludovic al XIV-lea și Ana de Austria intră în Paris întîmpinați cu aclamații. Mazarin, care se îndepărtase a doua oară pentru a facilita liniștea spiritelor, se întoarce și el pe 3 februarie 1653. Ultimele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
octombrie 1685, semnează Edictul de la Fontainebleau revocîndu-l pe cel din Nantes. Pastorii au 15 zile pentru a părăsi regatul, dar emigrarea este interzisă celorlalți reformați, sub pedepsele cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici), opun o rezistență pasivă și se străduiesc să-și practice în mod clandestin cultul reunindu-se în "deșert", adică în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
așa cum soldații francezi își foloseau caii morți ca pe niște corturi, sub care se tîrau, în timpul retragerii lor din Rusia. Alți comentatori europeni sînt de părere că Iona, cînd a fost azvîrlit peste bord de pe corabia din Joppa, s-a refugiat numaidecît pe o corabie aflată în apropiere - corabie avînd pe galion o balenă și, aș adăuga eu, numită chiar Balena, așa cum unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vor rămîne, după toate probabilitățile, veșnic inexpugnabile. Așa cum elvețienii s-au retras în munții lor de gheață, ori de cîte ori le-au fost cotropite văile, la fel și balenele astea, alungate din savanele și poienile mărilor centrale, se pot refugia în citadelele for polare, unde, plonjînd sub barierele și zidurile de gheață, ies apoi printre sloiuri și banchize și, în acest cerc magic al unui decembrie veșnic, sfidează orice atac din partea omului. Cum, însă, proporția balenelor de acest soi ucise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndelete, ceva mai înainte. Ca multe alte amănunte legate de Ahab, a rămas pentru unii un mister faptul că, atît înainte cît și după plecarea din port a corabiei Pequod, el se ținuse ascuns cu atîta strășnicie, ca un Dalai-Lama, refugiindu-se parcă în senatul de marmoră al celor morți. Explicația dată de căpitanul Peleg nu părea cîtuși de puțin îndestulătoare, deși e adevărat că orice revelație privind partea mai profundă a sufletului lui Ahab, se încărca mai degrabă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se manifeste. Înțelegând că "raportul de forțe nu e chiar egal", Ceaușescu încerca să îl facă părtaș pe Tito la o eventuală rezistență armată împotriva Uniunii Sovietice. Acesta nu a intrat însă în joc, afirmând că trupele române se puteau refugia în Iugoslavia, dar acolo urmau să fie dezarmate. "Mă înțelegeți ce am în vedere", se justifică Tito, "ca URSS să nu ne atace și pe noi. Să nu le dăm pretexte". Emil Bodnăraș, însoțitorul lui Ceaușescu în vizita din Iugoslavia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE (la nivel direcție generală) C = SECRETAR DE STAT (pentru integrare europeană și relația cu Parlamentul) C.1 = DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOS C.2 = DIRECȚIA GENERALĂ INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE C.3 = OFICIUL NAȚIONAL PENTRU REFUGIAȚI D = SECRETAR DE STAT (șef al Departamentului Ordine și Siguranța Publică) D.1 = SUBSECRETAR DE STAT (adjunct al șefului Departamentului Ordine și Siguranța Publică) d.1 = DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL d.2 = DIRECȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI DE FRONTIERĂ d.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]
-
DIRECȚIA PENTRU COMUNITĂȚI LOCALE B.5 = INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ C = SECRETAR DE STAT (pentru afaceri juridice și europene) C.1 = DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOS C.2 = DIRECȚIA GENERALĂ AFACERI EUROPENE C.3 = OFICIUL NAȚIONAL PENTRU REFUGIAȚI D = SECRETAR DE STAT (șef al Departamentului Ordine și Siguranța Publică) D.1 = SUBSECRETAR DE STAT (adjunct al șefului Departamentului Ordine și Siguranța Publică) d.1 = DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL d.2 = DIRECȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI DE FRONTIERĂ d.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]
-
privind stadiul implementării Strategiei naționale privind migrația și supune aprobării planul de acțiune pentru următoarele 12 luni. Articolul 7 (1) Pentru constituirea Secretariatului tehnic al Grupului se suplimentează statul de organizare al Autorității pentru Străini și al Oficiului Național pentru Refugiați cu câte două funcții de ofițer de poliție și câte una de agent de poliție, prin redistribuire, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat Ministerului Administrației și Internelor. ... (2) Cheltuielile necesare bunei desfășurări a activității Grupului pentru acest an se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162482_a_163811]
-
2.5.3. Crearea unei 2.6.2. Intensificarea 2.7. Creșterea rolului 3.1.1. Primirea │Permanent Ministerul 3.1.2. Cooperare 3.1.3. Cooperare cu Permanent 3.1.5. Cooperare cu 3.2.Dezvoltarea sistemului de azil Refugiați Refugiați Refugiați 3.4. Asumarea unui rol activ în 3.4.2. Contribuție la Minis- 4.3.2.Eliberarea cu Permanent 5.2.Promovarea repatrierii voluntare 5.2.1. Implementarea 6.2. Inițierea și derularea de 6.2.1 Instruirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162482_a_163811]
-
5.3. Crearea unei 2.6.2. Intensificarea 2.7. Creșterea rolului 3.1.1. Primirea │Permanent Ministerul 3.1.2. Cooperare 3.1.3. Cooperare cu Permanent 3.1.5. Cooperare cu 3.2.Dezvoltarea sistemului de azil Refugiați Refugiați Refugiați 3.4. Asumarea unui rol activ în 3.4.2. Contribuție la Minis- 4.3.2.Eliberarea cu Permanent 5.2.Promovarea repatrierii voluntare 5.2.1. Implementarea 6.2. Inițierea și derularea de 6.2.1 Instruirea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162482_a_163811]
-
3. Crearea unei 2.6.2. Intensificarea 2.7. Creșterea rolului 3.1.1. Primirea │Permanent Ministerul 3.1.2. Cooperare 3.1.3. Cooperare cu Permanent 3.1.5. Cooperare cu 3.2.Dezvoltarea sistemului de azil Refugiați Refugiați Refugiați 3.4. Asumarea unui rol activ în 3.4.2. Contribuție la Minis- 4.3.2.Eliberarea cu Permanent 5.2.Promovarea repatrierii voluntare 5.2.1. Implementarea 6.2. Inițierea și derularea de 6.2.1 Instruirea a 150
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162482_a_163811]
-
strictul necesar. Nici noi nu aveam prea mult. De acord? (Toți tovarășii sunt de acord). Tov. Chivu: Aș propune să nu fie trimiși în regiuni forestiere. Tov. M. Constantinescu: La asta m-am gândit și eu, să nu se poată refugia în pădure. Tov. Gheorghiu-Dej: Poate să se ducă și de aici în pădure. Tov. Pârvulescu: Depinde de măsurile pe care le luăm de acolo. Tov. Gheorghiu-Dej: Soarta lor este cunoscută; au mai încercat și alții să fugă. Nu moșierii, nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
V C - Ciobanu Lucian - exclus ca fost legionar; -clasa VI A - Dabija Ștefan - basarabean refugiat; -clasa VI C - Slăvescu Elena - expropriați Tg. Jiu. La Secția Serală: -clasa X B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri, soțul dislocat). Concluziile directorilor în consiliul din 10 XI 1958
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ii s? au cre? tinat printre primii. Datorit? pozi? iei lor geografice, au adoptat cre? tinismul prin intermediul Bizan? ului, devenind singurii latini care nu s�nt de riț româno? catolic. Dup? c?derea Constantinopolelui, mul? i greci bizantini s? au refugiat �n principatele rom�ne, care, ajung�nd la o �n? elegere cu turcii, ? i?au p? strat �ntr? o oarecare m? sur? independen? a. Principatele rom�ne au luptat �mpotriva turcilor, dar, d�ndu?? i seama de diferen? a de for? e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? rui vulgaritate a fost pe m? sura inutilit?? îi lui, este instructiv. Deoarece ?? rile acestea nu ofereau imigra? iei �posibilit?? i nelimitate�, b?? țină? îi au v? zut prea mul? i str? ini trec�nd sub form? de armate, refugia? i sau intru? i nedori? i. Contribu? ia acestora (�n special �n Rom�nia) a fost mai pu? în dec�ț constructiv?. P�n? ? i g�ndul la str? ini tr? ind că rom�ni asimilă? i putea trezi amintiri nepl? cute ? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ruia Iorga avea acces la o audien?? mai mare era Liga cultural?. O p? r? sise �n 1912? 1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga, pre? edintele Ligii Culturale era P? rintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s? au al? turat ? i al? i intelectuali refugia? i, printre care fra? îi Goga, Octavian ? i Eugeniu. Pe l�ng? refugia? i, mai erau ? i Nicolae Filipescu, Barbu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga, pre? edintele Ligii Culturale era P? rintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s? au al? turat ? i al? i intelectuali refugia? i, printre care fra? îi Goga, Octavian ? i Eugeniu. Pe l�ng? refugia? i, mai erau ? i Nicolae Filipescu, Barbu ? tef? nescu Delavrancea, Stelian Popescu ? i al? îi; dar nimic nu se ridică la �n? l?imea capacit?? îi de mobilizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ligii Culturale era P? rintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s? au al? turat ? i al? i intelectuali refugia? i, printre care fra? îi Goga, Octavian ? i Eugeniu. Pe l�ng? refugia? i, mai erau ? i Nicolae Filipescu, Barbu ? tef? nescu Delavrancea, Stelian Popescu ? i al? îi; dar nimic nu se ridică la �n? l?imea capacit?? îi de mobilizare ? i a prizei �n r�ndul maselor a lui Iorga, mai ales �n cel al tinerei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți. Avioanele germane au �nceput s? bombardeze oră? ul. Iorga a protestat �mpotriva acestor bombardamente crude, violente ? i f? r? discriminare care f? ceau multe victime civile, printre care femei ? i copii 47. Consideră totu? i ru? inos s? se refugieze �ntr? un ad? post antiaerian 48, prefer�nd s? lucreze �n Bibliotecă Academiei Rom�ne de ? tiin? e �n timpul raidurilor; �n timpul acestor raiduri ? i bombardamente a f? cut el cercet? rile pentru urm? toarea sa carte, L�Histoire des relations entre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adverse unele de altele ? i mediul rural de oră? e. Sub p? tură de z? pad? colc? iau mizeria, dezn? dejdea, z? d?rnicia ? i o devastatoare epidemie de tifos. Situa? ia era dramatic?: un milion ? i jum? țațe de refugia? i, un milion de soldă? i ru? i; penurie de alimente ? i locuin? e, lips? de combustibil ? i 100.000 de mor? i de tifos. Elită bucure? tean? (membrii Regimului care reu? iser? s? fug?) a devenit ? i mai str�ns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]