7,814 matches
-
elevii devin nesiguri și șovăitori, temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. De aceea acțiunile creative din procesul de instrucție trebuie îmbinate cu activități extracurriculare și extrașcolare. Primele trebuie să respecte totuși un nivel ridicat de rigoare în ceea ce privește sistemul de tehnici și instrumente de instrucție, timp în care cele din a doua categorie sunt mult mai deschise în acest sens. Dacă analizăm bine, acesta a fost chiar scopul inițierii unor astfel de instituții conexe în sistemul de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
pantă clasică din miază-zi / Ivită ca-ntr-un vers de Valéry, / de zei bătrâni purtată între mâini / te urci sub turme și sub bot de câini / până la stelele de sus ce nu-s / decât un joc secund în mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
cantitative se bazează pe judecăți calitative și că toate datele calitative pot fi descrise și manipulate numeric. Tocmai pe această idee s-a construit analiza calitativă a datelor asistată de computer (Computer Assisted Qualitative Data Analysis Software CAQDAS), care prin rigoarea oferită managementului bazei de date a asigurat depășirea imaginii "impresioniste" atribuită cercetării calitative. Acest lucru a dat precizie și acuratețe analizei calitative a datelor și, mai ales, a generat posibilitatea replicării investigației calitative. Cercetarea sociologică modernă abordează într-o relație
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
particulară a părinților acelei persoane o descoperire în acord cu viziunea că educația transmite inegalitatea de la o generație la alta. Dar reproducerea de către școală în societățile capitaliste a raporturilor de dominare și transmitere a inegalității este specifică, cu nuanțările de rigoare, și pentru alte țări aflate în stadii diverse de dezvoltare. România este un bun exemplu. La noi continuă să se manifeste o tendință de nivelare a sărăciei a marii majorități a populației, iar "iluzia egalitară" întreține perpetua frustrare a tuturor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția lui C.J.H. Hayes (1960), la care am adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii faza B naționalism politic teologia naționalistă a intelectualilor faza C naționalism popular mitologia naționalistă a maselor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună o direcție critică abia într-o generație secundară, avându-i ca protagoniști intelectuali pe I. Bogdan și D. Onciul (p. 10). Cei doi "corifei ai rigorii, obiectivității și adevărului à tout prix", la care poate fi adăugat și tânărul N. Iorga, au constituit "triada critică" a istoriografiei românești (Zub, 2000, pp. 12, 10). Anunțată emfatic încă din 1871, an în care poate fi localizat prologul declamator
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că este interesat exclusiv de rezultatul studiilor istorice, care trebuie să fie întotdeauna congruent cu interesul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei triale, substrat-strat-adstrat, va dobândi recunoașterea cvasi-universală, întrunind consensul majoritar în literatura didactică. Odată cu tranziția de la teza Școlii Ardelene a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche - de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Quarterly”, fall 2003, vol. 82, nr. 4, pp. 367-401 passim. 212 Târgoveața din Bath își apăra haotic și aproape ilogic cauza, amestecând și interpretând în manieră proprie diferite citate. Prudenția este un fin diplomat, foarte coerentă și mereu combătând cu rigoare și elocvență acuzele ce se aduc femeilor. Asistăm așadar la o trecere de la iraționalitate la rațiunea ce conduce spre bine. Plină de tact, adoptând totdeauna un ton conciliant, această donna angelicata devine un simbol al rațiunii înseși, înzestrată cu înțelepciune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
București. Comentariul extrem de precaut al d-lui D.Vatamaniuc la actele privind numirea ca subbibliotecar: „Contemporanii lui Eminescu considerau că poetul își revenise din boală și i se puteau încredința funcții publice” (O.XVI, p. 802) trebuie înțeles în contextul rigorilor speciale ale unei ediții academice, pozitivistă până în vârful unghiilor la 1989. Editorii nu cunoșteau, apoi, petiția lui B. P. Hașdeu din octombrie 1884 către același Ministru al Cultelor, prin care ruga să fie angajat la Arhivele Statului din Iași pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au lucrat inspirați de modelul oferit de lucrările arhitectului Loos, în care utilul și ornamentul erau strict despărțite. În liniile sale mari, proiectul inițial i-a aparținut lui Engelmann. Dar el a încăput apoi în mâinile lui Wittgenstein. Pasiunea și rigoarea implicării sale au fost aceleași ca și în celelalte activități cărora li s-a consacrat până atunci. Sora lui, Hermine, a caracterizat rezultatul, o construcție de o extremă sobrietate, drept hausgewordene Logik (logică devenită casă). Ea își amintea: „Engelmann a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cetățean german. Dacă s-ar fi întors în Austria, risca să nu o mai poată părăsi. Dincolo de repulsia pe care i-o provoca gândul de a deveni supusul unui stat totalitar, era, ca nearian, supus și primejdiei de a suferi rigorile legilor de la Nürnberg. Ceea ce putea face era să renunțe la cetățenia germană și să o solicite pe cea britanică. Nu era totuși o hotărâre ușor de luat. Însemna să renunțe să-și mai vadă țara natală și familia poate pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător, Russell a contribuit prin lucrări ce se disting prin acribia lor conceptuală, putând fi comparate doar cu cele ale lui Frege, la consacrarea standardelor de rigoare și claritate ce disting practica filozofică analitică, devenită dominantă în a doua jumătate a secolului trecut, cel puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii comune - o lume a erorii și a confuziei - în orizontul pur al rigorii logice și al cunoașterii obiective. Friedrich Waismann, un membru mai tânăr al Cercului, care a lucrat cu Wittgenstein, în anii 1929-1932, la proiectul unei expuneri sistematice a ideilor Tractatus-ului, atrăgea atenția, într-un manuscris publicat postum, asupra speranței lui Frege
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Thackeray) Unii Își sacrifică onoarea, sau chiar viața, pentru obținerea lor! * „Răspunderea Începe În vise.” (W.B. Keats) CÎnd „răspunderea” se prefigurează În simbolistica viselor somnului, Înseamnă că Încă n-am avut curajul ca În timpul zilei să ne confruntăm cu rigorile ei. * „Cel mai bun tovarăș de drum nu e cel care-l știe, ci acela care-l descoperă Împreună cu tine.” (N. Iorga) Acest „cel mai bun tovarăș de drum” este, de regulă, soția. * „Dacă sufletul e al trupului, trupul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
etc.). * „Binele pe care l-am primit de la cineva cere să respectăm răul pe care ni-l face.” (La Rochefoucauld) Marele moralist francez se referea, desigur, la „binele moral”, respectiv la acel bine normativ, care ne impune o exigență, o rigoare de ordin comportamental. CÎnd cineva ne semnalează, de exemplu, un păcat sau un defect al caracterului nostru, pentru a-l Îndrepta, noi ne supunem unei suferințe a corijării interioare, respectiv unor complexe procese de conștiință, care cuprind continue reevaluări și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu noi stăpînim adevărul.” (M. Eminescu) Poate pentru faptul că nu există adevăr absolut, el trebuind să fie mereu adîncit, pentru a fi cucerit. Într-o altă explicație, mai facilă, adevărul ne stăpînește, pentru că omul, oricît ar Încerca să evite rigorile și mustrările lui morale, nu va putea scăpa de el. * „La un om care se laudă cu teama de Dumnezeu nu trebuie niciodată să căutăm adevărate simțăminte creștine.” (G.Ch. Lichtenberg) În general, cine se laudă că are o anumită calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ai mesei rotunde și regele Artur. Am rememorat mitul lui Apollo, cu care regele Ludovic al XIV-lea s-a identificat,de la același simbol - Soarele - până la un nume identic, Delfinul. Ultimul templu dedicat zeului Apolo Helios a fost ridicat după rigorile stilului corintic,care în arhitectură simbolizează o nouă ordine. Pentru a ajunge la celebra cameră de baie din palatul Versailles, care nu a fost nici o dată folosită, dar care a fost decorată foarte luxos și care și ea este construită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
doamna de La Motte-Houdancourt atât de tare că nu se poate abține să nu strige, iar scena se petrece în camera reginei: «Ah! cățeaua!» înjurătura era plină de tandrețe.“ După anul 1682 aceste escapade nu se vor mai repeta. Eticheta și rigorile curții vor ordona toate activitățile, inclusiv orele dedicate amantelor sale. IV.1.12.1 Rutina zilnică Ziua de lucru a regelui începe cu ceremonia trezirii, numită„le lever“. La ora șapte dimineața se trezește primul valet de cameră al regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul. Ceremonialul impus de rege pentru le petit couvert este doar un exemplu privind rigorile etichetei, de multe ori absurde:„Cina este servită de altfel cu o ceremonie rituală care îi exasperează pe toți, în afară de rege. Iată cum sunt prezentate regelui preparatele din carne: două gărzi deschid drumul. Urmează apoi ușierul sălii, chelnerul șef cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
plăcere să de joace cu el și să îl ia în trăsura ei, ori de câte ori e vreme frumoasă; este marea bucurie a vieții sale“. Programul de viață al reginei era unul strict. Probabil de aici a învățat Ludovic al XIV-lea rigoarea și ordinea. În lucrarea intitulată Mémoirs de Mme de Motteville sur Anne D’Autriche et sa cour, doamna de Motteville, prietena credincioasă a reginei, descrie programul zilnic al acesteia. Regina se trezea la ora zece sau unsprezece, respectând tradițiile curții
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]