10,656 matches
-
27°03’ longitudine estică. Limita vestică este evidențiată prin cumpăna de ape a râului Bahlui și Siretului, urmărind o succesiune de dealuri (platouri structurale, interfluvii sculpturale) sau înșeuări precum: Platoul Aliciurilor, Dealul Tudora, Dealul Teiului, Platoul Berezlogi, Platoul Sângeap-Sticlăria, Dealul Stânca, Dealul Cotnari. Limita sudică este dată de abruptul estic al Dealului Mare ce trece prin satele Horodiștea și Cotnari, apoi prin șesul larg al râului Bahlui din dreptul stației C.F.R. Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al văii Bahluiului și a afluenților acestuia, ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea continuă a versanților. Platourile structurale Sângeap-Sticlăria, Berezlogi, Stânca, Cetățuia, Holm, culmile interfluviale, crestele și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente râului Bahlui sunt opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cornișe permit cercetarea “la zi” a nisipurilor de Sirețel-Bahlui, a oolitului de Hârlău și microruditelor de Dealul Mare, exploatate în diverse puncte (cariere) de locuitorii satelor învecinate (Petru Șt., 1989). La sud de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice, sub formă de stânci, care stau, de multe ori, ca o uriașă poliță (V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350 m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
85-90%), etc. Fertilitatea lor naturală este bine valorificată în anii cu precipitații normale și bine reprezentată în timpul ciclului vegetativ. Cernoziomul alcalizat este întâlnit pe două areale, relativ reduse, sub trupul de pădure Țiglău din Dealul Mare (la vest de Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spre aprofundarea felului în care se împletesc tradiția și modernitatea în metafizica lui Descartes; ca nici o altă filosofie, cea cartesiană prin forța și complexitatea ei contradictorie, a produs același efect pe care Moise l-a obținut lovind cu toiagul în stîncă. Revenind la precizările noastre etimologice, amintim că sensul originar al termenului modern este unul temporal; modo semnifică în latină caracterul recent al unui eveniment; în cecolul VI e. n. cuvîntul modernus era încă neologism (Cassiodorus și Piscianus) încetățenindu-se în final
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mai mult, noul tip uman pe care l-a profilat precum și lumea creată de acesta . În Discurs, filosoful afirmă clar că scopul său “nu tindea decât să-mi dea certitudine și să înlăture pămîntul și nisipurile mișcătoare pentru a găsi stînca sau argila”) Avînd un motiv atât de bine determinat, Descartes va desfășura în Meditații asemenea exerciții spirituale, încât nici un cartesian nu a reușit să-l egaleze. Pentru a-și găsi propriul punct de sprijin, Cartesius aduce în discuție, cu suficientă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. În pildele lui Isus aflăm spre exemplu sămânța de muștar, grâul, drojdia, monedele pierdu‑ te și mărgelele de preț, imagini folosite pentru a exprima adevăruri despre Împărăția lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de la adepții săi un tribut greu pentru credința lor; de aici rezultă tematica imaginilor referitoare la martiri, iar în Vechiul Testament deseori întâlnim imagini care vorbesc despre: intervenția lui Dumnezeu în favoarea poporului ales, Noe, Abraham, faraonul Egiptului, Moise lovind cu toiagul stânca din care țâșnește apă, etc. Adesea se întâlnește scena din Vechiul Testament a celor trei tineri aruncați în cuptorul cu foc și a lui Daniel eliberând‑o pe Suzana acuzată de desfrâu de bătrânii desfrânați. Artiștii creștini utilizează de asemenea din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să sacrifice inteligența realis‑ mului, și a profunzimilor, nici deopotrivă să jertfească contactul pentru a da docilitate ascultării, nici să le separe pe unul și pe celălalt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cultul icoanei în primul rând cel al lui Cristos, al Fecioarei, al apostolilor și al arhanghelului Mihail. S‑ar părea că primele icoane au re‑ prezentat totuși portretele celor mai faimoși anahoreți care își alegeau ca loc de ședere, înălțimea stâncilor pentru o viață izolată ascetică și contemplativă. Deci, în primul rând se evidențiază reprezentarea sfinților surprinși prin simbolistici în postura lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
iar bărbații aveau tenul mai închis decât al femeilor 4. Arta este considerată în strânsă legătură cu ideile despre puterea imagini‑ lor. Încă mai există popoare primitive care cunosc doar uneltele de piatră și care trasează siluete de animale pe stâncă într‑un scop magic. Există și triburi care pentru unele sărbători, se deghizează în animale și le imită mersul în dan‑ surile lor solemne. Ele cred că acest lucru le va conferi puteri asupra prăzii. Acești oameni sunt convinși uneori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai vechi picturi care au ajuns până la noi. Ele datează dintr‑un trecut la fel de îndepărtat precum cele mai vechi lucrări făcute de mâna omului. Totuși când au fost descoperite în secolul al XIX‑lea pe pereții unor grote sau pe stânci în Spania și în sudul Franței, arheologii au refuzat mai întâi să creadă că niște reprezentări anima‑ liere atât de vii și naturale au fost făcute de oamenii din perioada glaciară. Dar, treptat descoperirea în aceleași regiuni a unor instrumente
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se continuă dincolo de ramă, ea nu face acest lucru cu deplinătatea pe care o are în pictură. Trunchiul robust al copacului nu se continuă la vârf cu frunze și nici peisajul nu se întinde pe lateral cu mai multă vegetație, stânci și, eventual, animale. Avem de-a face mai degrabă cu o structură centrică tipică, răspândindu-se în toate direcțiile atunci când puterea articulatorie a centrului încetează. Spațiul se extinde întru câtva dincolo de ramă, obiectele însă n-ar putea adăuga nimic la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a fi perceput în două feluri divergente. El poate fi văzut situându-se alături de centru, tinzând către verticala centrală și totodată retrăgându-se. În același timp, este destul de puternic pentru a prelua verticala centrală, atrăgând-o către propria-i axă. Stânca alăturată îl face să se tragă înapoi, dar dialogul cu îngerul suscită o atracție în direcție opusă. Dialogul leagă figura lui Hristos de un centru de echilibru secundar, situat între cele două figuri. Comunicarea celor două figuri principale este întipărită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
subiectul și obiectul, scoțând în relief fiecare componentă semnificativă ca pe o microtemă. Mult mai greu sesizabilă, dar tot atât de importantă pentru înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fii. Intensitatea unui astfel de centru este mult sporită atunci când elementele prezentate într-o apropiere fizică se luptă spre a se despărți. Gândiți-vă la cei doi prizonieri înlănțuiți unul de celălalt, sau la Prometeu ori la Andromeda legați de stâncă, sau la două persoane spate-n spate și care nu au nimic una cu cealaltă - un simbol al înstrăinării, folosit uneori de Degas. (3) Intersecțiile sunt puncte nodale. Kevin Lynch, în cartea sa Imaginea orașului, vorbește de puncte nodale ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un aspect al compoziției „bune” în adâncime. Continuitatea spațiului Genetic, în evoluția producției picturale, reprezentarea în adâncime survine târziu. Zugrăvirea lumii vizuale nu debutează cu redarea fidelă a perceperii adâncimii. Mai degrabă ea își are originea în suprafața plană a stâncii, peretelui, hârtiei pe care era realizată pictura. În primele desene ale copiilor, de exemplu, nu există adâncime. Desenul nu reprezintă nici un plan din față sau din spate. Spațiul tridimensional este transpus într-un mediu bidimensional. Iar compoziția, în măsura în care a început
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictură originală din perioada Sung concretul se pierde în neant prin cea mai subtilă gradație a laviurilor pe care lumea a văzut-o vreodată, astfel încât un corp solid mic, un grup de arbori, o singură limbă de pământ sau o stâncă aflată la o distanță medie va sugera tranziția de la finit la infinit, într-o măsură atât de mare încât va fi necesară o cantitate enormă de vid pentru satisfacerea plinului. Prin „pensulă și tuș“ chinezii puteau menține o armonie perfectă
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
că la nașterea lui Napoleon, un fulger a căzut din cea mai importantă stea regală - Regulus. Atunci s-a spus: iată motivul unei ascensiuni până la tronul imperial și la o glorie neegalată, urmată de captivitate, decadență și moarte pe o stâncă străină, la capătul lumii. Fig.4 Monedă antică purtând simbolul constelației Scorpionul. In afara acestor valori intrinseci ale astrelor și constelațiilor, mai erau luate în calcul, pozițiile lor în momentul alcătuirii temei, precum și unele față de celelalte. Prima casă era cea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Această atenție pe care o acordau împărații credinței chaldeene, nu a întrerupt șirul persecuțiilor la care legea romană o supunea. Chiar în timpul lui Tiberiu, o mulțime dintre astrologi au fost executați, iar unul numit Pituanius, a fost aruncat de pe o stâncă în prăpastie. Sub Claudiu, urmașul lui Tiberiu la purpura imperială, au urmat noi "Senatus Consultus" atroce, dar tot atât de nefolositoare, ca și cei dinainte. Tacit spunea: "Cărțile lor sunt prohibite; dacă erau descoperite, erau arse în public și posesorul lor deportat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cu mâna stângă sau cu dreapta au zornăit lanțurile și au fost închiși mult timp. Dacă nu a fost niciodată închis, este un om oarecare. Dar dacă a văzut moartea de aproape, dacă a scăpat ca prin urechile acului de stâncile prăpastiei Serif, este foarte căutat de cei mulți." Fig.23 -In lucrarea sa "Cometografia", astronomul-astrolog Hevelius, desenează aceste forme ciudate de comete. Aceste astre apăreau în ochii oamenilor înfricoșați cu săbii de foc sau globuri aprinse. Crudul Nero nu a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. 101 b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
din punct de vedere ideologic, intelectuali de marcă, precum Constantin Dobrogeanu Gherea, care a polemizat cu Titu Maiorescu, susținând problema artei cu tendință și negând arta pentru artă, I.C. Frimu, Anton Bacalbașa, Raicu Ionescu - Rion, Iosif Nădejde, Al .Ionescu, ștefan Stâncă. Ideile socialiste, difuzate prin intermediul unor organe de presa, sau unor conferințe, au prins rădăcini, unii reprezentași ai vieții cultural științifice îmbrățisându-le. Este vorba de savanții Emil Racoviță, Ion Cantacuzino, C.I.Parhon. Lucrările socialiștilor români vor fi cunoscute în Europa, mai
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]