8,562 matches
-
un ritual în sine (îndeplinit adeseori de moașe la naștere) și asigură „calea inițiatică” spre nemurire. Dublat de înmiresmarea cu flori de măr, simboluri ale frumuseții fecunde, gestul părinților conține toate sugestiile unei conștientizări a traseului magic ascendent pe care tânăra îl va urma. Faza preliminară a inițierii materializată de această pregătire excepțională s-a desfășurat în timpul profan, în anticiparea intrării în sacru a fetei de măritat. La nivel morfo-sintactic sugestia este dată de perfectul compus al indicativului verbelor prin care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Na-ț păru neu/ Ca sî faci frâu calului tău” (IpateleIași). Ofrandele și sacrificiul (simbolizat de păruldepozitar al energiei spirituale) închinate imperativ lunii relevă puntea de comunicare directă a fecioarei cu astrul nopții, devenit tutelar pentru destinul ei. Asociată întunericului, tânăra aflată în procesiunea inițiatică va câștiga filiația directă cu luna prin feminitatea și fertilitatea ei latentă, pentru că astrul „dirijează atât moartea, cât și fecundi¬tatea, drama și inițierea”. Cufundată adânc în energiile primordiale, fecioara poate stăpâni mersul vremii și întârzia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mici mai puținele” (Călinești - Maramureș). Ocupație inițiatică feminină, culesul plantelor constituie un semnal al intrării în statutul marital și pe dealul cu flori fetele vor fi la rândul lor alese de feciori. Geneza s-a încheiat și, odată cu ea, inițierea tinerelor. Gestul culegerii florilor devine astfel consacrator, el se săvârșește în urma unui proces de selecție bazat pe cunoaștere magică: „La luncile soarelui/ Grele ploi că au ploiatu,/ De luncile s-au spălatu;/ Roșu soare a răsăritu,/ De luncile-or înfloritu;/ De
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care nu este cuprins în durată. Schimbarea perspectivei temporale, de la imperfectul durativ la prezentul mitic, marchează cu precizie ruptura de nivel ontologic, provocată de gestul ritual al culegerii. Metafora florală pentru fata de măritat, întâlnită în orațiile de nuntă integrează tânăra până la identitate în lumea inflorescențelor: „Grele ploi că mi-or ploiatu/ Rouriță romaniță/ Lunci dalbe o năroiat;/ Pân noroi flori or crescut./ Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (Zam - Hunedoara). Imaginea plantelor crescute din noroiul genezei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stadiu superior, distrugerea grădinii constituie momentul de criză al procesului inițiatic. Finalul colindei citate revine la imaginea leagănului dintre coarnele bourului în care coase fata de măritat, imaginea cristalizată oferind cel din urmă argument necesar că diluviul este orchestrat de tânără. „Întocmai cum fazele lunare comandă ceremoniile de inițiere - când neofitul «moare» ca să «învie» din nou -, tot astfel Luna se află în strânsă legătură cu inundațiile și potopul, care anihilează vechea umanitate și pregătesc apariția unei umanități noi”. Așa cum flăcăul întrupează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acest sens fiind răpirea Europei de către Zeus tauromorf. Limba veche dezvăluie însă sursa acestei coincidențe simbolice prin semnificația dublă a cuvântului bou, ce desemna atât animalul domestic, cât și cerbul. Atunci când cadrul nu este de sfârșit de lume prin apă, tânăra se află foarte aproape de tărâmul acvatic, în colindele tip Vămeșoaica III, 49: „Pe mare privește,/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară” (Titești - Argeș). Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fertilitatea începuturilor, iar pețitorii ei doresc să îi schimbe statutul întrunul de tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai mândru să vină acum, fără nici o întârziere. Viitorul ar îndepărta prin puterea cuvântului ritual, atât de puternic în timpul intermezzo-ului cosmic, evenimentul dorit de tânără. Prezentul instaurează în mijlocul profanului realitatea dorită nu numai de fata ce a îndurat procesul inițiatic, ci și de comunitatea arhaică, pentru care orice neîndeplinire a traseului existențial devenit cutumă constituie un grav dezechilibru. O altă colindă de fată mare pune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
survine în urma unei repudieri. Doar prima îndepărtare va face obiectul analizei din acest subcapitol, urmând ca dinamica inițierii feminine să fie pusă în relație cu maternitatea fabuloasă. Natura fetei este incertă, fiindcă se află între etapa infantilă și cea a tinerei nubile, și asta o face periculoasă pentru comunitate. Mezina (născută a 13-a) provoacă degradarea împărăției, într-un basm din colecția D. Stăncescu. Rele ale contingentului se abat succesiv asupra regatului (lăcuste, epidemii, războaie) pentru a indica amestecul nefast al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acestei mâncări de către cei vii”. Opoziția se dezvoltă deci între drumul în infern, pe care eroul știe că trebuie să îl parcurgă, și drumul în sus, către lumea zânelor, unde feciorul vrea să se cuminece din puterile lor. Revenind la tânăra cu emblemă astrală, năpădită acum de pilozitate facială (fața este expresia spiritului), descoperim că aparența ei nu respinge, dimpotrivă, feciorul ales i se adresează cu „fată frumoasă”. Aspectul „ca de maimuță” este superficial (povestitorul subliniază că „tatuajul” minunat se păstrează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vegetație ce se dezvoltă sufocant. Dar aici nu avem același haos ce irumpe în colindele tip III, 55, Leul, fiindcă florile, iar nu mărăcinii ori iarba sălbatică, pun stăpânire pe trupul fetei. „Solidaritatea mistică dintre femeie și glie” face ca tânăra să trezească forțele roditoare, fiindcă ea însăși are puterea de a crea. În același timp, nu poate fi neglijată implicația thanatică a leagănului și a acoperirii cu flori, dovedită de cântecele funebre în care apar aceste imagini: „...Scoală, Nicolaie, scoală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și el fiu de împărat, fiindcă reprezintă perechea cu puteri mitice complementare fecioarei. La nivel pragmatic, dacă facem legătura cu grădina emblematică a fetei de măritat, florile minunate crescute parcă din chiar trupul ei spun pețitorilor că pot veni, fiindcă tânăra știe să cultive inflorescențe deosebite. Vegetația și viața însăși au nevoie de fecioară să readucă din imemorial puterea de a rodi, fiindcă doar femeia cunoaște taina germinării. La nivel social, doar fata care este vrednică să facă florile să crească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
specie anume, ci încorporează doar atributele distructive ale animalelor asimilate haosului. Mihai Coman nu îl consideră nici măcar animal mitologic, „ci o stihie, o entitate vagă, personificată în chipul unei apariții supranaturale”. Doar în colinda Peștele și mreaja fetei, III, 50, tânăra primește un rol dinamic în inițiere, apropiindu-se sensibil de ritualul masculin: „Îndărăt se înturnară,/ Acasă mergeară,/ Furcă că-și ciopleară,/ Caier că-și puneară,/ Caier de mătasă./ Din breajă-mpleteară/ Pîn-o isprăveară,/ Pe urm-o luară,/ La iaz că-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a cântecului fetei. Nimeni în afara ei nu are acces la sensul melodic, ceea ce îi conferă o funcție rituală. Și împărăteasa a parcurs traseul apelor revărsate și cântecul minunat i-a adus mirele regal, dar timpul si-a epuizat resursele și tânăra trebuie să reia cântecul genezei. Răspunsul ei la îngrijorarea împărătesei clarifică identitatea mirelui, împăratul care o va îndrăgi pe ea fiind un tânăr ce a parcurs recent traseul sacru, și nu împăratul ale cărui puteri eroice au fost deja măcinate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului în care puterea lor taumaturgică și magică este în pârg. În colindele tip IV, Portretul fetei frumoase, apele retrase (la porunca fetei, în alte texte ceremoniale) lasă în urmă un sol proaspăt a cărui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moartă și-ngropată în cimitir, apoi metamorfozată în floare minunată, zămislește și ea prunci cu părul de aur, dar locul lor natal este tărâmul zmeului, ceea ce îi transformă prin naștere în anihilatori ai haosului. Ulterior nașterii fabuloase lipsite de vizibilitate profană, tânăra îndură moartea inițiatică în chip de Persephona: Luați-o, băieți, și duceți această femeie ș-îngropaț-o dă vie la canale, unde curge toate toate spurcăciunile, să trăiască cu eleacolo-ngropată! ” (Fărcașele - Olt). Ambivalența paradoxală a morții inițiatice este sintetizată revelatoriu în replica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-o, băieți, și duceți această femeie ș-îngropaț-o dă vie la canale, unde curge toate toate spurcăciunile, să trăiască cu eleacolo-ngropată! ” (Fărcașele - Olt). Ambivalența paradoxală a morții inițiatice este sintetizată revelatoriu în replica fiului de împărat: coborâtă în infernul figurat grotesc, tânăra trăiește pentru a evolua la nivel mistic. Umilința rituală este indusă la nivel social printr-un oprobriu al spațiului mizer cu corespondent mitic în râul infernului: „Când a venit împăratu de la război și-a văzut doi căței, a dat ordin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fecioara repudiată aparține exclusiv lumii profane și duratei; brațele de carne puteau crea doar întru contingent, iar picioarele întregi parcurgeau doar drumuri în lumea istorică, asemenea surorilor mai mari din balada I (5). Revenirea definitivă în planul social durează, pentru tânăra îngropată de vie, până la momentul ajungerii pruncilor la vârsta inițiatică, ei fiind cei care redau, prin logos, statutul regal al mamei. Povestitul în interiorul povestirii mitice adaugă o valoare recuperatoare, de consacrare simultană a tinerei și a fiilor ei astrali, la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
definitivă în planul social durează, pentru tânăra îngropată de vie, până la momentul ajungerii pruncilor la vârsta inițiatică, ei fiind cei care redau, prin logos, statutul regal al mamei. Povestitul în interiorul povestirii mitice adaugă o valoare recuperatoare, de consacrare simultană a tinerei și a fiilor ei astrali, la funcțiile de resuscitare a timpului sacru și apotropaică. Inițiata este scoasă din spațiul infernal, moment în care dimensiunea ei divină este demonstrată planului profan: „Ș-atunci când au văzut ei, au luat pielea de bivol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
văzut ei, au luat pielea de bivol din poartă și, când au desfăcut-o, mama lui era chiar uscată cum ar fi o sfântă, o poamă. Așa era uscată” (PurcăreniArgeș). Moartea inițiatică are aici conotații specifice ascetismului, moaștele demonstrând intrarea tinerei în sacru, prin abolirea perisabilității umane. În alt basm, agregarea în planul superior uman și primirea în societate necesită o imersiune inițiatică: „A dat ordin și s-a dus de-a dezgropat-o. Dom’le, dac-a fost nevinovată, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pătrunderii prin moarte a tainei de pe tărâmul de dincolo , în timp ce sufletul bate ritmul spiritului hrănit de parcursul mitic. Unghiul relatării este perfect acordat perspectivei sociale, care acceptă acum eroina. Povestitorul mimează surprinde¬rea inocentă, dar accentuează demonstrativ calitatea imaculată a tinerei, ca semn al convingerii definitive asupra harului suprauman. Retragerea din implicarea directă („treaba lor”) conferă instanței narative superioritatea observatorului pasiv la timpul mitic deschis de propria spunere, pregătind retragerea totală din el, cerută de închiderea faliei lingvistice spre sacru. Repudierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suportă contactul cu sacrul și se distruge sub puterea acestuia. Greșeala ține de îndrăzneala încercării de a prinde ființa divină prin acte omenești destinate profanului. Contactul cu arhetipul necesită purificare, evoluție și consacrare, pentru a putea valorifica energiile accesate, însă tânăra se află într-un moment anterior inițierii prin deplasare spațială. Căutarea și refa¬cerea cuplului uman-divin întorc istoria lumii la punctul zero și redau univer¬sului gloria primordială. Sfatul primit în urma veștii vine adeseori dinspre figura maternă, a cărei greșeală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Neofitul este îmbrăcat într-o „armură” completă pentru călătoria dincolo. Origi¬nea htoniană și infernală a fierului provoacă o coborâre în adâncuri a neofi¬tului, un fel de recluziune în mișcare printr-o circumscriere totală în metalul dur și nocturn. Tânăra capătă o nouă identitate prin intrarea în armura întunecată și transcende spațiile cu emblema călătorului penitent. Fiecare din elementele feroase cerute aduce un plus simbolic, stratificând nivelurile de pătrundere în mit. Dacă opincile vizează contactul cu drumul și pătrunderea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căsătoria, trebuie amintit că procesul de trecere în noua fază ontologică ținea, la numeroase populații primitive, un număr apreciabil de ani, fiind parcursă în etape. Mai mult, la populația yao, inițierea feminină începea cu primul semn al maturării fizice a tinerei, continua pe timpul primei sarcini și „se termina numai după nașterea primului copil”. Secretul magic al creației trebuie resimțit și asimilat la modul cel mai intim de către femei, căci fertilitatea întregului univers depinde de puterea lor de zămislire. „Inițierea se efectuează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu se mai folosește formula „stimate domnișoare, doamne și stimați domni”, ci doar “stimate doamne, stimați domni”. Aici am urmat modelul german, dar văd că nu funcționează. A propos însă de domnișoare și doamne, pe camino am remarcat prezența multor tinere sau femei adulte parcă mai reculese sau mai bine zis mai interiorizate decât în viața cotidiana. Cu siguranță altfel de cum sunt mediatizate. Mi se par mai pregătite pentru un camino spiritual, comparativ cu bărbații, mai atletici, mai bronzați și parcă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]