9,918 matches
-
au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a cunoașterii terestre. în Răsăritul creștin, în secolul al X
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
curs pe piața de idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
protecție, și nici ascendentul față de puterea politică. Desigur, cea din urmă garantează posibilitatea de manifestare a instituțiilor religiei, dar ele nu sînt totuși decît niște componente sociale printre altele din domeniul pe care statul îl are de administrat. Nici puterea temporală în calitate de protector și vehicul social al religiei, nici puterea ca simbol al divinului nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în principiu, o zonă de cunoaștere și de acțiune peste care nu e stăpînă. Comentînd teoria relației dintre Biserică și Imperiu formulată în anul 500 de papa Gelasius, Louis Dumont o caracterizează printr-o fericită expresie. Autoritatea spirituală și puterea temporală se află într-o complementaritate ierarhică : Biserica este în imperiu pentru afacerile lumești, imperiul este în Biserică pentru lucrurile divine. Nu delimitarea pe orizontală a două teritorii sau a două funcții sociale se proclamă aici, ci două orientări ale întregii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înglobate în stat. Desigur, această delicată formulă de echilibru ierarhic nu a fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit limitelor stabilite de legea divină și de cea naturală. Teologia politică a secolului al XIV-lea va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acelor mari momente fondatoare ale culturii și gîndirii, printr-o incursiune făcută pînă la surse. Era astfel dezvoltată, prin grila lui ca și cum, o lectură empatică aplicată pe trecutul spiritului, a înfățișării sale originare, a "originii absolute și quasimetafizice". Cadrele investigației, temporale doar cu titlu pur orientativ, erau metafizice, propunîndu-și deci transcenderea fenomenalului. O asemenea clătinare a fundamentelor care impunea însă o necesară reîntemeire s-a produs în fapt odată cu filosofia lui Husserl și Heidegger. Ireductibilă, deci, la un debut temporal ("act
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
investigației, temporale doar cu titlu pur orientativ, erau metafizice, propunîndu-și deci transcenderea fenomenalului. O asemenea clătinare a fundamentelor care impunea însă o necesară reîntemeire s-a produs în fapt odată cu filosofia lui Husserl și Heidegger. Ireductibilă, deci, la un debut temporal ("act ireductibil la simpla apariție în timp"), a fonda "constă în a structura cu ajutorul unor anumite forme, în a depăși fărîmițarea primară, pentru a ajunge la principiile unificatoare", acelea prin care ființa și spiritul captează cotidianitatea informă a vieții empirice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Russ în definițiile formulate la începutul cărții, este salvatoare, căci ea actualizează categorii spirituale inedite". Mai mult decît atît, a fonda presupune deopotrivă "a inaugura, a începe și a transforma în firească și justă naștere cu adevărat legitimă simplul debut temporal", ceea ce înseamnă trecerea "de la o stare de fapt la o stare de drept, aducerea la lumină a unui principiu sau a unui fundament, menite organizării unei culturi, a unei gîndiri sau a unei civilizații". Pentru a nu mai vorbi de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și degajînd figuri ale gîndirii din fondul de reprezentări, noțiuni, idei ale unui spațiu cultural, gîndirea fondatoare a ancorat popoarele și civilizațiile în spirit, în durată, în tradiție, într-un universal concret comun, dîndu-le deopotrivă, începînd de atunci, o continuitate temporală. Căci nu există spirit fără durată sau memorie 3, după cum nu se poate vorbi de o matcă a spiritului fără un testament lăsat succesorilor. Fixînd însă culturile și popoarele într-un ciclu biologic al viului, în alveola căruia a lucrat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o alianță ilicită, agresivă, canceroasă cu politicul, un cîmp istoric (noțiunea de cîmp trimite chiar la sensul fizic al acesteia) asociat unui timp istoric în care spiritul este compromis de hegemonia dictatorială a politicului. Este ceea ce am numi căderea în temporal, derivă care poate schimba fundamental destinul unei comunități. Cu o precizare semantică: sintagma subliniată nu trimite pînă la capăt, ci doar aluziv și prin analogie (ca în figurile metaforei descrise de Aristotel), la distincțiile operate de Julien Benda în Trădarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în Trădarea cărturarilor. Cioran nu a fost un om politic, dar, fără dubii, îl aflăm într-un anume interstițiu istoric în avangarda celor ce au teoretizat cu pesimism entuziast și lucid (poate chiar apocaliptic) politicul. Episoadele unor specifice căderi în temporal au fost pregătite îndeosebi de modul particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula, cum face uneori filosoful, cu majusculă, căci e vorba de o anume istorie). Totodată, aceeași cădere în temporal pare să fi fost
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unor specifice căderi în temporal au fost pregătite îndeosebi de modul particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula, cum face uneori filosoful, cu majusculă, căci e vorba de o anume istorie). Totodată, aceeași cădere în temporal pare să fi fost alimentată și de percepția intimă a utopiei și, în ultimă instanță, de luciditatea cu care Cioran a crezut că a descifrat, la un moment dat, sensul istoriei. Să le luăm pe rînd. Între descrierile făcute istoriei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de "gelatină morală" atrasă de politică, în vreme ce băștinașii acesteia, oamenii politici, reprezentau "niște nulități, niște inconștienți, lipsiți complet de un spirit problematic, incapabili să depășească ideea vulgară de eficiență"145. Și Cioran constata că mulți intelectuali români abandonaseră spiritualul în favoarea temporalului, a politicii (pentru a folosi, doar formal, termenii lui Julien Benda), și asta din cauza unei neputințe spirituale și nu a faptului că orientarea lor politică ar fi blocat și distrus posibilitățile spirituale. Îmbibată aproape integral de politic, politicianistă, dacă formulăm
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul (în oastea căruia se angajase voluntar încă de la 15 ani, dominat și sedus de ideea eminesciană de fragmentarium) l-a făcut cu temporalul 151. O experiență tulbure și tulburătoare prin care a încercat să afle o soluție pentru mai binele celuilalt, dar și pentru izbăvirea singurătății sale. Singurătatea și exilul lui Cioran atît cel exterior, dar mai cu seamă cel interior, în ghetourile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poartă neîncetat și agonic lupta cu prezența: aceasta pare să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al ideologiei, de contaminarea (in)voluntară cu logica temporalului. Limbajul acestor lucrări, dar și cel din publicistica interbelică a autorului, structurează tipul de discurs pe care, cu o sugestie venită dinspre Pierre Bourdieu, l-am numi discursul louche: ca și persoanele cu privirea încrucișată, acesta rostește într-o parte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
urmarea faptele noastre". În plus, simțea că dacă nu ne este dat să-l întîlnim pe Dumnezeu, atunci trebuie să ne consolăm, dacă putem, desigur, cu dezmățul temporalității, unul care îngăduie însă, de prea multe ori, căderea cu entuziasm în temporal. SINE IRA ET STUDIO Terapia exorcizării Într-un încă nescris manual sau tratat de psihopatologie a totalitarismului, se va găsi, probabil, un capitol circumscris fenomenului pe care l-am numi magie (post)modernă. E un fel de atitudine primitivă, (semi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
not by means of analyses or words. He accomplished that by raising here against any compromise with vocables, which might have accounted for a sort of superficial metaphysical science. Cioran also experienced the petite tragedy of the compromise between the temporal and the spiritual a sphere in which he voluntarily engaged himself since fifteen of age, dominated and seduced by Eminescu's idea of fragmentarium. That would account for a most hazy and disturbing experience, in his trying to find the
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
2001: 209-231) și Penrose (2005: 440-450). 47 Acest lucru îl sesizase și Poincaré. 48 Atât în această formulă, cât și în diagrama de mai sus, avem o reprezentare în trei dimensiuni a spațiului minkowskian patrudimensional, în care t reprezintă coordonata temporală, iar coordonatele spațiale sunt împărțite la viteza luminii (c) pentru a se obține o înclinație de 45o față de verticală pentru liniile de univers ale fotonilor. 49 Este interesant de menționat faptul că mișcarea unei particule nu se face (după cum se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
comunicaționale. Astfel, presupoziția teoriei sale, în forma sa îmbunătățită, este că întreaga comu-nicare umană poate fi apropriată în formă narativă, cu alte cuvinte, orice act de comunicare constituie, în esență, o poveste, o interpretare a unor evenimente mundane cu caracter temporal și (in)formate de istorie și cultură. Studiul din 1987 al lui William Lewis preia aparatul conceptual al lui Walter Fisher, aplicându-l într-o situație care îl ajută să pună în lumină valoarea euristică a orientării narative în criticismul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]