8,428 matches
-
lângă pat. Citisem trei sferturi din Roșu și negru. Am stins veioza. Ea scăpase de masacru. M-am întins pe o parte și am adormit. Mă simțeam ca un făt protejat în pântecul mamei. N-avea nimeni dreptul să-mi tulbure somnul. Eram regele disperării înfășurat în veșmintele necazurilor. Aveam de gând să dorm până venea broasca cea râioasă, mare ca un Volkswagen Golf. N-a fost să fie cum mi-am dorit. N-am apucat decât vreo două ore de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și militar trebuie să țină cont Într-un asemenea demers: pe de o parte, nevoia României de a Îmbunătăți capacitățile avioanelor de luptă referitoare la activitățile de interceptare și de recunoaștere, iar, pe de altă parte, nevoia de a nu tulbura, prin aceste achiziții, balanța de putere aeriană existentă În regiune la nivelul puterilor minore. Bibliografietc "Bibliografie" Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate națională În epoca de după războiul rece, Editura Cartier, Chișinău. Holsti, Kalevi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak, Teatru vesel. Casa pisicii. Căsuța din câmpie, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); Alex. Bezâmenski, Versuri de mânie, București, 1950; Nahabed Kuceak, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Victor Tulbure); Incertitudes, București-Montreal, 1992; Michel Déon, Un taxi mov, București, 1994 (în colaborare cu Alina Beiu). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 81-85; Piru, Panorama, 199-200; Călinescu, Literatura, 122-128; Poantă, Modalități, 27-30; Constantin, A doua carte, 128-140; Cristea, Un an, 101-105; Piru, Poezia
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
susține ideea complementarității celor trei piese. În viziunea dramaturgului, Ștefan întruchipează identificarea domnului cu țara. Cu o intuiție remarcabilă sunt alese în Apus de soare clipele din urmă ale vieții și domniei lui Ștefan, când acesta este încercat de boală, tulburat de îndoieli, pândit de zavistnici. În orizontul trecerii, el se spovedește, își mărturisește, chiar dacă sibilinic, zburdălniciile tinereții, dorind iertare și înțelegere, purificare, ca orice bun creștin. Pe de altă parte, ca voievod rămâne neclintit în voința sa de a lăsa
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
soare, personajul nu mai este un erou. Aici D. optează pentru modelul dramei shakespeariene, al cărei spirit îl elogiase adesea. În preajma unui domn dezaxat, sanguinar, fiecare încearcă zadarnic să-și găsească liniștea. Prevestirile, amenințările se transformă cu repeziciune în fapte, tulburând ordinea firească a vieții. Ștefăniță însuși, ticluitor și înfăptuitor al unor răzbunări sângeroase, este ros de neliniște, încordat uneori paroxistic, în pofida aerului calm, sfruntător. Astfel, sursa dramaticului se află, de data aceasta, în mișcarea tulbure a interiorității, în frământările sufletești
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
lui Duca pentru a o înăbuși cu ajutor turcesc, complicitatea boierilor de la Iași cu cei răzvrătiți, trădați chiar de conducătorul lor. Vremea lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de nemulțumirile boierilor Gavrilițești. Mihai Racoviță, lăudat la început pentru că era „nemărețu și cinstitoriu” cu boierimea „de țară”, cade curând în dizgrația cronicarului. Nicolae Mavrocordat, înfățișat favorabil pentru că era unchiul lui Grigore Ghica, dar și „cărturar mare”, face reforme în
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și au fost, la rândul lor, subîmpărțiți, fiecare, în alte șase fațete de către Costa și McCrae, care au elaborat și un interviu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
desăvârșirii. Coborârea „înspre lumină” și arderea în „veșnicul acum” sunt cele două grădini înmugurite ale poetului, unde răstignirea dintâi și învierea de pe urmă alcătuiesc împreună „locuința nepieritoare” a celor ce vor veni. Realitatea poeziei lui D. începe în noaptea captivității, tulburată de ispita luminii. Spectacolul nestăvilitelor efuziuni sentimentale și retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
activitate diferite, exploatarea eventualelor complementarități este dificil de realizat numai pe baza unor simple relații de piață, ceea ce explică existența casetei goale din tabelul 29. Tabelul 29 - Formele de cooperare și alte tipuri de relații Între Întreprinderi Alianțele Între concurenți tulbură frontiera dintre cooperare și competiție, creând o situație de „coopetiție”. 3.9.11.3. Alianțele strategicetc "3.9.11.3. Alianțele strategice" Prin alianță strategică nu Înțelegem orice aranjament Între Întreprinderi. Esențial În noțiunea de alianță este menținerea independenței fiecăreia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lumii. Contopirea contrariilor într-un act erotic (niciodată împlinit, veșnic neepuizat) este prefigurată simbolic în Dialogul vântului cu marea: „Sunt călătorul ciudat,/ fără chip, pe câmpiile zării./ În părul meu păsări solemne se zbat./ Sunt marele dușman al nemișcării!// -Mă tulbur... Mușchi de apă-ncordez./ De dragoste, cânt!/ Fluidă, înaltă din albie ies/ să fiu vânt, să fiu vânt”. Dialogul Cântării Cântărilor este transpus în sfera elementelor naturale. Cu timpul, viziunea pasională devine tot mai sumbră, grotescul domină, sado-masochismul înlocuiește tandrețea
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
grad diminuat, până la nivelul în care nu mai cere răspuns. Apoi stimularea nedorită poate fi intensificată progresiv, în „porții mici”, insesizabile, la care organismul continuă să nu reacționeze. În tot acest răstimp, subiectul poate face orice altceva, fără să fie tulburat de stimulul insesizabil. El se va obișnui cu el fără a fabrica un răspuns specializat 3. Este un proces de învățare subliminală, o adaptare lentă la stimuli noi, care însă nu șochează prin noutate. Asemenea „obișnuiri cu neobișnuitul insesizabil” se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
parte le fierbe, parte le frige pe jeratic. Apoi mi le servește la masă. Eu, cu focul răzbunător al trăsnetului, prăbușesc atunci casa peste penații demni de un asemenea stăpân. El, îngrozit, fuge și încearcă zadarnic să vorbească: urletele sale tulbură liniștea câmpurilor. Pe față i se adună toată turbarea din el și mânat de dorința obișnuitelor sale crime se repede asupra unei turme de oi, simțind plăcere să verse sânge. Îmbrăcămintea i se preschimbă în păr de animal, brațele în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
domestici, care aduc prada stăpânilor lor. Ultimii devin modele de conduită. Hugues de Fouilloy , în al său cunoscut Aviarium (XVII), rezumă o întreagă tradiție de interpretare alegorică: "Interpretat alegoric, șoimul sălbatic capturează și mănâncă păsările prinse, întrucât orice om rău tulbură fără oprire acțiunile și gândurile celor simpli. Dar șoimul domesticit este orice părinte spiritual, care capturează păsările sălbatice ori de câte ori atrage laicii spre convertire prin intermediul predicii"21. Șoimul lui Cantemir suferă un proces de domesticire: din sălbatic devine domestic. Trece, altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
își are tâlcul său: în această lume a bestiarului cantemirian, care este una a rapacității, a lăcomiei, a dorinței de putere și chiar a prostiei arogante, cei dedați studiului sunt rejectați către margine ca incomozi; ei deranjează planurile celor puternici, tulbură jocurile de culise și deconspiră intrigile murdare. Nu e o lume care să aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
afectată parte a populației României. Nu există un personal format care să îngrijească copiii și fluctuația ridicată a acestui personal în instituții, pe lângă rata ridicată îngrijitor/copii 4 a condus la condițiile care în 1990, când au fost dezvăluite, au tulburat întreaga lume. 4. Politicile de sistematizare a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
luni deja. Soțul doamnei, tatăl fetiței, o ia uneori pe aceasta și se joacă cu ea, apoi o duce în dormitor și încuie ușa nelăsându-o pe mamă să participe la jocul lor. Când povestește pediatrei acest lucru, mama este tulburată de ultimul eveniment de acest gen, după care dimineața, pe chiloțeii fetiței identificase urme de spermă. Mama cere părerea și sfatul prietenei pediatre. Aceasta dă nume situației: abuz sexual. Mama este revoltată, o roagă să nu dezvăluie nimănui căci are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu putem contesta că procesiunea de înhumare, ca și ceremoniile comemorative tezaurizează încă un potențial psihoterapeutic important. Apoi timpul trece, viața reintră în albia ei, iar imaginea celui plecat se retrage discret într-un ungher tainic al sufletului. Ne mai tulbură uneori, dar rămâne acolo mereu, căci moartea nu poate distruge decât ce nu merită să fie păstrat. întâlnirea omului cu moartea se produce mereu de-a lungul întregii sale vieți, prin toate schimbările pe care le traversează, indiferent cum se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simți neiubit, nedorit într-un mediu etc. în dezvoltarea copilului, anumite stadii și trecerea de la un stadiu de dezvoltare la altul creează o vulnerabilitate sporită care va accentua reacțiile de stres și va mări riscul de nevroză. Nevroza induce haos, tulbură ritmurile biologice ale persoanei, în primul rând ritmul somn veghe și ritmul alimentar. Nevroza, care e o cronicizare a stării de stres, este reversibilă prin instaurarea unui program de viață care să reimpună persoanei, ordinea, ritmul, în locul haosului. Odihna, somnul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social: modele și mentori Construiește rețele comunitare Construiește securitate financiară, păstrând un echilibru între muncă și viața familiei Parcurgând lista mecanismelor care construiesc reziliența familiei observăm că la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și respectul față de celălalt, cu diferențele lui. Contextul cultural în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva și nu să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părăsit băiatul și că vor să-l înfieze, să-l treacă pe numele lor. Am venit de la Galați când mi-a comunicat unchiul meu și l-am luat. Ce credeți?! Era totuși un copil, este sufletul unui copil, nu-l tulbura! Ai ce ai cu mine, eu sunt matur, reacționez cum reacționez, dar pe un copil îl distrugi. Când am plecat, l-am luat și știți cum era băiatul meu? Cum prinzi o pasăre și o bagi într-o colivie, o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trenului, că era o celulă unde stăteau ăștia cu corespondența secretă. Am sosit în București, m-am dat jos pe peronul gării și m-au și luat! Doi ostași și un căpitan sau maior, nu mai țin minte, că eram tulburat. M-au băgat într-un ARO și m-au dus la Securitate pe strada Rozetei, în București, unul din sediile Securității. Când am ajuns acolo, un grup de ofițeri la mese, maiori, colonei, subofițeri... Cel care m-a arestat pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ai fost tu la unu Soficu?" Când am auzit așa, am belit ochii mari și am zis: "Nu-i adevărat!" "Cum, mă, nici asta nu recunoști?" Și mi-a izbit o palmă de mi s-a întunecat privirea, m-a tulburat, că mi-a dat zdravăn. Unde ați fost, mă? Ai fost în casă când ai zis vorbele astea?" "Ba da, dar nu le-am zis!" Dar eu le zisesem! "N-ai zis tu fraza asta?", m-a întrebat din nou
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cociu făcusem atunci o plimbare, că băusem un pahar de vin și am zis să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune-mi mie de farmacistul Busuioc 4!" Busuioc era tot oltean și un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]