8,047 matches
-
panteonul grecesc, iar „Eroii” relatează biografiile eroilor legendari ai acestui popor. A doua lucrare importantă este ""Din marile legende ale lumii"", o antologie din miturile celebre ale omenirii (Ghilgameș, Cneazul Igor, Roland, Siegfried și Crimhilda, Cidul, Guillaume d’Orange, Gudrun, Viteazul în piele de tigru, Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, Tristan și Isolda) cum ar fi povestea lui Tristan și a Isoldei, povestea lui Rodrigo Diaz de Bivar, supranumit Cidul și nu în ultimul rând o povestire a uneia dintre cele
Alexandru Mitru () [Corola-website/Science/306852_a_308181]
-
Rotunde, Tristan și Isolda) cum ar fi povestea lui Tristan și a Isoldei, povestea lui Rodrigo Diaz de Bivar, supranumit Cidul și nu în ultimul rând o povestire a uneia dintre cele mai cunoscute și pe larg analizate teme, epopeea viteazului Ghilgameș. a mai scris, printre alte titluri, volumul "„Povești despre Păcală și Tăndală”", unde este pusă în evidență viața țăranului român. Cartea face parte din genul literar epic și este o operă de tip nuvelă.
Alexandru Mitru () [Corola-website/Science/306852_a_308181]
-
se află la cca. 3 km sud de centrul municipiului Turda (pe Aleea Obeliscului). Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești). Trupul lui Mihai Viteazul este îngropat în zona numită "Câmpia Turzii" (3 km sud de Turda), nu în orașul Câmpia Turzii. Inițial, pe acest loc, soția sa - Doamna
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
se află la cca. 3 km sud de centrul municipiului Turda (pe Aleea Obeliscului). Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești). Trupul lui Mihai Viteazul este îngropat în zona numită "Câmpia Turzii" (3 km sud de Turda), nu în orașul Câmpia Turzii. Inițial, pe acest loc, soția sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reușit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: "„Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”". Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morții 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
1601 cm (cifra evocă anul morții 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de Rușchița, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția „Aici odihnește Mihai Viteazul (1593-1601) Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei” apoi sunt trecute luptele sale eroice de la Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău, Gurăslău. În vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția „Aici odihnește Mihai Viteazul (1593-1601) Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei” apoi sunt trecute luptele sale eroice de la Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău, Gurăslău. În vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie a bisericii
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
a toată Țara Moldovei” apoi sunt trecute luptele sale eroice de la Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău, Gurăslău. În vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie a bisericii Mănăstirii Mihai Vodă ridicată la București de către Mihai Viteazul.
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
activitate cu rațiunile lucrurilor, neîngăduind să se amestece întreolaltă în chip nepotrivit, fiind un sfetnic minunat se dovedește și el ca o altă candelă. Iar cel ce suportă cu cuget neclintit atacurile încercărilor fără de voie, ca fericitul Iov și ca vitejii mucenici este o candelă tare, păzind și el cu răbdare bărbătească nestinsă lumina mântuirii, ca unul ce are pe Domnul tărie și laudă.554 Cel ce cunoaște meșteșugurile vicleanului și nu ignoră tăbărîrile războaielor nevăzute, este și el o altă
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
lemn construită în anul 1995. Mânăstirea Sfânta Ana a fost ridicată pe Dealul Moșului din Orșova între anii 1936-1939 de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat ca infanterist în Primul Război Mondial și a fost decorat cu ordinul “Mihai Viteazul”. Mânăstirea a fost construită în memoria mamei ziaristului și are hramul Sfânta Ana, sărbătorit în fiecare an la 25 iulie (Adormirea Sfântei Ana). Lăcașul este o mănăstire de maici și a fost sfințit abia în anul 1990. Mănăstirea Mraconia a
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
(cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil) este situată pe str. Andrei Șaguna nr. 2, cu intrarea principala orientată spre Piața 1 Decembrie 1918. A fost ridicată în amintirea marelui voievod Mihai Viteazul, de Întreprinderile Generale "Tiberiu Eremia", după planurile arhitectului Ioan Traianescu. Lucrarea a fost posibilă și datorită donațiilor făcute de Bancă Arieșeană, Societatea Femeilor Ortodoxe, de diverse întreprinderi și persoane particulare. Arhitectura este o îmbinare a stilurilor caracteristice celor trei provincii
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
pictorul Dimitrie Bănica din București. Ulterior a fost restaurat și exteriorul. În partea stângă a intrării în catedrală, se află o pictură a regelui Carol al II-lea, în uniformă de general de vânători de munte, cu pelerina "Ordinului Mihai Viteazul". Pictură a fost scoasă la iveală odată cu lucrările de restaurare.
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare este unirea! Divanul Ad-hoc al Moldovei, 7 octombrie 1858”". Pe latura din dreapta figurau cuvintele rostite de Alexandru Ioan Cuza, la 29 ianuarie 1859: "„Unirea coroanelor lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul este triumful unui principiu mare, care viază cu tărie în inimile românilor: principiul frăției românești. El ne-a salvat de la pierzanie în trecut, el ne reînvie în timpul de față, el ne va duce la bine și la mărire în viitor
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion Jalea, la capul scărilor centrale. Fațada urma să fie înzestrată cu grupurile statuare ale marilor domnitori (Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât și basoreliefuri cu regele Ferdinand I, Carol al II-lea și Regina Maria. Generalul Ernest Ballif, noul mareșal al Casei Regale, și-a exprimat opoziția față de instalarea grupurilor statuare sus, pe fronton, cerând întărirea zidurilor de
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
și grupul statuar al voievozilor în fața Bisericii „Prapa Doamna” din apropiere de Fundație. Grupul statuar era proiectat de arhitectul Constantin Iotzu și cuprindea voievozii: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Carol I și Ferdinand I, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. În anul 1970, cei opt domnitori au fost mutați din grădina aflată în vecinătatea actualei Biblioteci Universitare, în părculețul de lângă Casa de Cultură a Studenților. Tot atunci, în locul lui Carol I și al lui Ferdinand
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
1970, cei opt domnitori au fost mutați din grădina aflată în vecinătatea actualei Biblioteci Universitare, în părculețul de lângă Casa de Cultură a Studenților. Tot atunci, în locul lui Carol I și al lui Ferdinand I au fost așezați Ioan Vodă cel Viteaz și Petru Rareș. "Pentru grupul statuar al voievozilor ar trebui găsit un amplasament adecvat, ei stând acolo într-un provizorat care nu-i avantajează", a declarat arhitecta Ana Maria Zup, director interimar la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
și cuprinde pe un vast soclu comun de mică înălțime, statuile următorilor voievozi din istoria ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Petru Rareș și Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Petru Rareș și Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile Lupu), Ion Dămăceanu (Petru Rareș), Iftimie Bârleanu (Ioan Vodă cel Viteaz).
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile Lupu), Ion Dămăceanu (Petru Rareș), Iftimie Bârleanu (Ioan Vodă cel Viteaz).
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
este o statuie ecvestră din bronz realizată de sculptorul Ioan Busdugan (1935-2000) și ridicată în memoria lui Mihai Viteazul, domnitorul care a realizat prima unire a țărilor române (1600). Ea se află amplasată pe dealul Copoului, în zona Parcului Expoziției, și a fost dezvelită în anul 2002. Inițiativa ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Mihai Viteazul
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Viteazul, domnitorul care a realizat prima unire a țărilor române (1600). Ea se află amplasată pe dealul Copoului, în zona Parcului Expoziției, și a fost dezvelită în anul 2002. Inițiativa ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Mihai Viteazul a aparținut Asociației Veteranilor de Război, filiala Iași. Astfel, în octombrie 1997 s-a constituit un comitet de inițiativă denumit Comitetul „Iași 400 Mihai Viteazul” (al cărui secretar era colonelul (r) Constantin Popa) care își propusese să inaugureze monumentul în
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
dezvelită în anul 2002. Inițiativa ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Mihai Viteazul a aparținut Asociației Veteranilor de Război, filiala Iași. Astfel, în octombrie 1997 s-a constituit un comitet de inițiativă denumit Comitetul „Iași 400 Mihai Viteazul” (al cărui secretar era colonelul (r) Constantin Popa) care își propusese să inaugureze monumentul în mai 2000, când urmau să se aniverseze 400 de ani de la prima Unire a țărilor române (Iași, 27 mai 1600). În septembrie 1998 s-a
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
aniverseze 400 de ani de la prima Unire a țărilor române (Iași, 27 mai 1600). În septembrie 1998 s-a organizat un concurs național de machete proiect pentru realizarea în municipiul Iași a Monumentului „Simbolul Unirii din 1600 - Statuia ecvestră Mihai Viteazul”. La acest concurs și-au anunțat participarea 28 de sculptori din Iași și din restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii au ales în ședința din 25 februarie 1999 drept câștigătoare macheta sculptorului Ioan Busdugan din Iași
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
finale era de 460.000.000 lei vechi. Fondurile pentru realizarea monumentului au fost strânse prin colectă națională și internațională (au subscris și români din Canada și Australia) și prin diverse alte mijloace (vânzarea de ilustrate cu chipul lui Mihai Viteazul, colecte la instituții și întreprinderi, inclusiv donații de materiale necesare). Statul român nu a alocat până în anul 2000 niciun ban. Primăria municipiului Iași a alocat o sumă de 250.000.000 lei vechi, iar Consiliul Județean Iași o sumă de
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]